Model de acţiune de încuviinţare dată copilului să poarte numele tatălui

Model de acţiune de încuviinţare dată copilului să poarte numele tatălui

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

încuviinţarea ca minorul_, născut la data de _, să poarte numele tatălui

De asemenea, solicit obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]:_

Temeiul de drept [5]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 64 alin. (2) C. fam.

Probe [6]. în dovedirea pretenţiilor, solicit încuviinţarea probelor cu _, pe aspectul_

Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri: _,

precum şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de 73.000 lei şi timbrul judiciar de 3.000 lei. [7]

Semnătura

Domnului Preşedinte al Judecătoriei [8]

Explicații

[1] Natura juridică. Este o acţiune personală, prin care se asigură dreptul copilului care şi-a stabilit ulterior filiaţia şi faţă de celălalt părinte de a purta numele acestuia din urmă.
[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are copilul, iar dacă acesta este minor acţiunea se introduce în numele lui de mamă, faţă de care s-a stabilit mai întâi filiaţia şi al cărei nume l-a luat copilul la naştere.

[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are tatăl copilului.

[4] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) situaţia copilului, care este născut în afara căsătoriei;

b) faptul că acest copil şi-a stabilit ulterior filiaţia şi faţă de tată;

c) împrejurările concrete care justifică purtarea de către copil a numelui tatălui, de exemplu faptul că părinţii copilului s-au căsătorit şi au luat numele soţului sau acordul ambilor părinţi ca minorul să poarte numele tatălui.

[5] Temeiul de drept îl reprezintă dispoziţiile art. 64 alin. (2) C. fam.

[6] Probe:

a) înscrisuri – obligatoriu certificatul de naştere al copilului şi actul prin care s-a stabilit filiaţia ulterioară faţă de tată (hotărâre judecătorească de stabilire a paternităţii sau actul de recunoaştere);

b) interogatoriul pârâtului – pe aspectul acordului său ca minorul să-i poarte numele;

c) martori – pentru a dovedi împrejurările de fapt invocate în justificarea dreptului copilului de a lua numele tatălui, afară de cazul în care acestea se pot proba prin celelalte mijloace de probă enunţate anterior.

[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 73.000 lei (la nivelul anului 2005), potrivit art. 13 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, iar timbrul judiciar este 3.000 lei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[8] Instanţa competentă:

a) teritorial – este competentă instanţa de la domiciliul pârâtului sau, după caz, cea de la reşedinţa pârâtului din ţară, dacă el are domiciliul în străinătate ori dacă domiciliul nu este cunoscut, iar dacă nici reşedinţa nu este cunoscută, cea de la domiciliul sau reşedinţa reclamantului, conform art. 5 C. proc. civ.;

b) material – este competentă judecătoria, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ.

De menţionat că, începând cu data de 1 ianuarie 2008, când se va finaliza procedura de înfiinţare a tribunalelor pentru minori şi familie la nivelul întregii ţări, aceste tribunale vor deveni competente să judece în primă instanţă cererea de încuviinţare dată copilului să poarte numele tatălui, conform art. 41 pct. 1 coroborat cu art. 130 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara.

Lasă un comentariu