Model de acțiune în anularea căsătoriei

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul(a) [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant(ă), chem în judecată pe [3]_, domiciliat(ă) în _, în calitate de pârât(ă), pentru ca, prin hotărârea ce o veţi pronunţa, să dispuneţi

Anularea căsătoriei

încheiate la data de_şi trecută în Registrul Stării Civile al Primăriei_, la nr._

De asemenea, solicit obligarea pârâtei/pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]:_

Temeiul de drept [5]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 21 C. fam.

Probe [6]: în dovedirea pretenţiilor, solicit încuviinţarea probelor cu _, pe aspectul_

Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri:____,

precum şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de 110.000 lei şi timbrul judiciar de 3.000 lei. [7]

Semnătura

Domnului Preşedinte al Judecătoriei [8]

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Este o acţiune personală, anularea căsătoriei intervenind ca o sancţiune în cazul în care consimţământul oricăruia dintre soţi a fost viciat la încheierea căsătoriei; această sancţiune produce efecte retroactive, cu excepţia cazului în care unul sau ambii soţi au fost de bună-credinţă Ia încheierea căsătoriei (aşa numita căsătorie putativă), când soţul de bună-credinţă păstrează, până la data la care hotărârea instanţei judecătoreşti rămâne definitivă, situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabilă [art. 23 alin. (1) C. fam.].

Potrivit art. 24 C. fam., în cazul căsătoriei putative raporturile patrimoniale dintre bărbat şi femeie sunt supuse, prin asemănare, dispoziţiilor privitoare la divorţ, acestea urmând a fi aplicabile şi în ce priveşte drepturile şi obligaţiile dintre părinţi şi copii.

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are numai soţul al cărui consimţământ a fost viciat la încheierea căsătoriei.

[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are celălalt soţ.

[4] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) data încheierii căsătoriei şi numărul sub care a fost trecută în registrul stării civile;

b) motivul de anulare a căsătoriei, care poate consta într-un viciu de consimţământ, respectiv eroarea, dolul sau violenţa;

c) împrejurările de fapt care justifică motivul de anulare invocat. De exemplu, dacă s-a invocat eroarea se va arăta că aceasta cade exclusiv asupra identităţii fizice a celuilalt soţ; dacă s-a invocat dolul se va arăta asupra cărui element determinant la încheierea căsătoriei a fost indus în eroare soţul-reclamant de către celălalt soţ prin folosirea de mijloace viclene (de pildă asupra stării de sănătate, pentru că i-a ascuns în mod intenţionat boala gravă de care suferea, asupra unei malformaţii care are caracterul unei maladii sau asupra unei boli ce împiedică procreerea etc.); iar dacă s-a invocat violenţa (fizică sau morală), se va arăta că aceasta a avut un anumit grad de intensitate şi gravitate care l-a pus pe soţul-reclamant în imposibilitatea obiectivă de a se opune căsătoriei, arătându-se totodată indicii concrete privind starea emoţională obişnuită a soţului-victimă.

[5] Temeiul de drept este dat de dispoziţiile art. 21 C. fam.

[6] Probe:

a) înscrisuri – obligatoriu certificatul de căsătorie, precum şi orice alt înscris de natură să dovedească motivul de anulare invocat. De exemplu, pentru dovedirea bolii grave sau a malformaţiei de care suferea soţul-pârât şi pe care acesta o cunoştea la momentul încheierii căsătoriei, se poate depune un certificat medical emis pe numele lui anterior încheierii căsătoriei; pentru dovedirea violenţei morale se poate depune corespondenţa relevantă dintre soţi anterioară încheierii căsătoriei etc.;

b) interogatoriul pârâtului – pe aspectul vinovăţiei sale în provocarea pretinsei erori în care s-a aflat reclamantul la momentul încheierii căsătoriei ori al pretinsei violenţe exercitate pentru determinarea reclamantului să consimtă la încheierea căsătoriei;

c) martori – pe acelaşi aspect ca şi cel vizat de interogatoriu;

d) expertiza medico-legală – (dacă este cazul) pentru dovedirea momentului la care s-a declanşat boala gravă, pretins cunoscută de soţul-pârât la data încheierii căsătoriei.

[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 110.000 lei (la nivelul anului 2005), potrivit art. 3 lit. a’) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, iar timbrul judiciar este de 3.000 Iei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

Apreciem ca fiind incidente dispoziţiile art. 3 lit. a1) din Legea nr. 146/1997, care stabilesc timbrajul pentru cererile în anularea sau declararea nulităţii unui act juridic, deoarece textul nu face distincţie în funcţie de natura actului juridic, ceea ce înseamnă că el este general aplicabil oricărui act juridic, deci şi căsătoriei, care este definită în doctrină ca act juridic condiţie.0

[8] Instanţa competentă:

a) teritorial – este competentă instanţa de la domiciliul pârâtului sau, după caz, cea de la reşedinţa pârâtului din ţară, dacă el are domiciliul în străinătate ori dacă domiciliul nu este cunoscut, iar dacă nici reşedinţa nu este cunoscută, cea de la domiciliul sau reşedinţa reclamantului, conform art. 5 C. proc. civ.;

b) material – este competentă judecătoria, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ.

De menţionat că începând cu data de 1 ianuarie 2008, când se va finaliza procedura de înfiinţare a tribunalelor pentru minori şi familie la nivelul întregii ţări, aceste tribunale vor deveni competente să judece în primă instanţă cererea de anulare a căsătoriei, conform art. 41 pct. 1 coroborat cu art. 130 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.