Înlesnirea evadării

înlesnirea evadării – infracţiune contra înfăptuirii justiţiei prevăzută de art. 270 C. pen., care constă în a înlesni, prin orice mijloace, evadarea unei persoane din starea legală de reţinere sau deţinere. Constituie o modalitate mai gravă a infracţiunii înlesnirea evadării a două sau mai multor persoane sau a evadării săvârşite prin folosire de violenţe, de arme sau de alte instrumente, ori dacă înlesnirea evadării este săvârşită de o persoană care avea îndatorirea de a păzi pe cel care a evadat.

Când se înlesneşte evadarea unei persoane ce fusese reţinută, arestată sau condamnată pentru infracţiuni grave, făptuitorul este mai sever sancţionat, iar dacă acesta avea îndatorirea de a păzi pe cel evadat, pedeapsa este şi mai aspră. înlesnirea din culpă a evadării, reprezintă o variantă atenuată a infracţiunii de înlesnire a evadării, ce constă în înlesnirea evadării săvârşită din culpă de către o persoană care avea îndatorirea de a păzi pe cel care a evadat [art. 270 alin. (4) C. pen.]. Această infracţiune este de fapt alcătuită din punct de vedere obiectiv dintr-un comportament ce reprezintă par-ticipaţie sub forma complicităţii la evadare.