Legalitatea probei

legalitatea probei, condiţie de admisibilitate a oricărei dovezi, care exprimă cerinţa ca proba solicitată să nu fie oprită de legea materială sau procesuală; de exemplu: în cazul înscrisurilor autentice, constatările personale ale organului instrumentator nu pot fi combătute decât prin înscrierea în fals;

în procesele de divorţ, este interzisă folosirea interogatoriului pentru dovedirea motivelor de divorţ; motivele de recuzare nu pot fi dovedite prin interogatoriu [v. şi admisibilitatea probelor].