Legitima apărare

legitima apărare, este o cauză care înlătură caracterul penal al faptei. Se află în legitimă apărare, acela care săvârşeşte fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, îndreptat împotriva sa sau a unui interes obştesc şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obştesc. Se prezumă că este în legitimă apărare şi acela care săvârşeşte fapta pentru a respinge pătrunderea fără drept a unei persoane prin violenţă, viclenie, efracţie sau alte asemenea mijloace, într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare. De asemenea, este în legitimă apărare, persoana care din cauza tulburării sau temerii a depăşit limitele unei apărări proporţionale cu gravitatea pericolului şi cu împrejurările în care s-a produs atacul.

legitimă apărare – cauză care înlătură caracterul penal al faptei, prevăzută de art. 44 C. pen., ce constă în apărarea la care o persoană a fost constrânsă să recurgă, săvârşind o faptă prevăzută de legea penală, pentru a respinge un atac material direct, imediat şi injust îndreptat împotriva sa, a altuia, sau împotriva unui interes obştesc şi care punea în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obştesc (legitimă apărare propriu-zisă sau perfectă). Există legitimă apărare şi în cazul în care făptuitorul, din cauza tulburării sau temerii, a depăşit limitele unei apărări proporţionale cu gravitatea pericolului şi cu împrejurările în care s-a produs atacul (legitimă apărare imperfectă sau exces justificat de apărare). Se prezumă a fi în egi-timă apărare şi cel care comite o infracţiune în încercarea de a respinge pătrunderea prin efracţie, violenţă sau în orice alt mod asemănător în locuinţa proprie [art. 44 alin. (2) C. pen.]. Legitimă apărare putativă există atunci când făptuitorul se apără săvârşind o faptă prevăzută de legea penală împotriva unui atac, imaginar, întrucât crede, în mod eronat, că un atac material, direct, imediat şi injust pune în pericol grav persoana sa, a altuia sau un interes obştesc. Se admite că în această situaţie se vor aplica regulile privitoare la eroarea de fapt.

legitimă apărare, cauză legală de înlăturare a caracterului penal al faptei prevăzută în ărt. 44, C.p. şi totodată cauză de împiedicare a punerii în mişcare sau a exercitării acţiunii penale. Constatarea l.a. în cursul urmăririi penale obligă pe
procuror să dispună scoaterea de sub urmărirea penală. În cursul judecăţii, instanţa pronunţă achitarea celui aflat în această situaţie. Potrivit legii penale, apărarea este legitimă cînd se exercită, chiar prin săvîrşirea unei fapte prevăzute de legea penală, pentru a împiedica un atac material, direct, imediat şi injust îndreptat împotriva celui care se apără, a altuia, sau împotriva unui interes obştesc şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obştesc (art. 44, alin. 2, C.p.). Există l.a. şi în cazul în care făptuitorul, din cauza tulburării sau temerii a depăşit limitele unei apărări proporţionale cu gravitatea pericolului şi cu împrejurările în care s-a produs atacul (art. 44, alin. 3. C.p.).