Obiect de activitate

Obiect de activitate

obiect de activitate, descriere analitică a activităţilor economice pe care o persoană juridică le poate desfăşura. O. de a. este în strânsă legătură cu specialitatea capacitaţii
de folosinţă a persoanei juridice — aceasta însemnând că persoana juridică nu poate încheia, sub sancţiunea nulităţii absolute, acte juridice care nu au menirea de a realiza o. de a. O. de a. este unul din elementele esenţiale ale actului constitutiv al unei persoane juridice, fără de care aceasta nu poate exista în mod valabil. O persoană juridică poate avea un o. de a. restrâns (o singură activitate economică), după cum poate avea un o. de a. foarte amplu, ceea ce înseamnă că gama activităţilor economice pe care le poate desfăşura încă de la înfiinţare este foarte largă. Clasificarea activităţilor din economia naţională (CAEN) a fost aprobată prin H.G. nr. 656/1997. în cazuri anume prevăzute de lege, persoana juridică nu poate desfăşura decât o anumită (unică) activitate economică sau o gamă de activităţi economice din acelaşi domeniu. Unele activităţi economice nu pot fi exercitate de anumite persoane juridice, regimul lor special presupunând fie exercitarea lor de entităţi de drept public (cazul monopolului de stat), fie exercitarea lor de persoane juridice de drept privat organizate în forma cerută de lege.

1. în materia societăţilor comerciale. Actul constitutiv al societăţii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată, precum şi al societăţii pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni cuprinde […] o. de a. al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale [art. 7 lit. c) şi art. 8 lit. c) din Legea nr. 31/1990], Activităţile care nu pot fiice obiectul unei societăţi comerciale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului (art. 287 din Legea nr. 31/1990).

În raporturile cu terţii, societatea este angajată prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depăşesc o. de a. al societăţii, în afară de cazul în care ea dovedeşte că terţii cunoşteau sau, în împrejurările date, trebuiau să cunoască depăşirea acestuia ori când actele astfel încheiate depăşesc limitele puterilor prevăzute de lege pentru organele respective. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singură, dovada cunoaşterii. Clauzele actului constitutiv ori hotărârile organelor statutare ale societăţilor care limitează puterile conferite de lege acestor organe sunt inopozabile terţilor, chiar dacă au fost publicate (art. 55 din Legea nr. 31/1990).

Nulitatea unei societăţi înmatriculate în registrul comerţului poate fi declarată de tribunal atunci când […] c) o. de a. al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice; […] f) actul constitutiv nu prevede […] o. de a. […] [art. 56 lit. c) şi f) din Legea nr. 31/1990].

Schimbarea o. de a. O. de a. poate fi extins sau restrâns prin modificări ale actului constitutiv. în cazul SA, schimbarea o. de a. se realizează prin hotărâre a adunării generale extraordinare a acţionarilor [art. 113 lit. c) din Legea nr. 31/1990]. Exerciţiul atribuţiilor adunării generale extraordinare a acţionarilor referitoare la schimbarea o. de a. al societăţii poate fi delegat consiliului de administraţie, respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale extraordinare a acţionarilor. Delegarea nu poate privi însă domeniul şi activitatea principală a societăţii. în cazul în care consiliului de administraţie, respectiv directoratului i-a fost delegată atribuţia schimbării o. de a., deciziile consiliului de administraţie/directoratului pot fi atacate în justiţie în mod similar hotărârilor adunării generale extraordinare. Societatea va fi reprezentată în instanţă de către persoana desemnată de preşedintele instanţei dintre acţionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însărcinată, până ce adunarea generală, convocată în acest scop, va alege o altă persoană (art. 114 din Legea nr. 31/1990). Societatea se dizolvă prin imposibilitatea realizării o. de a. al societăţii sau realizarea acestuia [art. 227 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990].

2. în materia înregistrării în registrul comerţului. Cererea de înmatriculare a unei regii autonome, companii naţionale sau societăţi naţionale în registrul comerţului trebuie să cuprindă, printre altele, şi obiectul de activitate, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale (art. 15 din Legea nr. 26/1990). Comerciantul care deschide sucursale trebuie să ceară înregistrarea acestora la O.R.C. de la sediul fiecărei sucursale. Cererea va cuprinde şi o. de a. al sucursalei (art. 23 din Legea nr. 26/1990). Comerciantul cu sediul principal al comerţului în străinătate care deschide sucursale în România trebuie să ceară înregistrarea acestora la O.R.C. de la sediul fiecărei sucursale. Cererea va cuprinde şi o. de a. al sucursalei. La registrul comerţului de la sediul sucursalei se depun, în cazul sucursalelor comercianţilor din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, documente care să ateste printre altele, o. de a. al acestuia (art. 24 din Legea nr. 26/1990).

Restricţii privind o. de a. O. de a. principal. Societăţile de leasing sunt persoane juridice române, se înfiinţează şi funcţionează potrivit Legii nr. 31/1990. Societăţile de leasing sunt societăţi comerciale care au ca obiect principal de activitate desfăşurarea operaţiunilor de leasing şi au un capital social minim, subscris şi vărsat integral în numerar, la înfiinţare, egal cu echivalentul în monedă naţională – leu -al sumei de 200.000 euro. Cumularea calităţii de furnizor şi finanţator este permisă cu respectarea prevederilor Ordonanţei nr. 51/1997 (art. 19 din O.G. nr. 51/1997).
O. de a. unic. Activitate economică permisă a fi desfăşurată în mod singular de către societatea comercială, cu excluderea posibilităţii de desfăşurare şi a altor activităţi. Cazurile în care o societate trebuie să aibă o. de a. unic sunt expres prevăzute prin legi speciale. în materia asigurărilor, de exemplu, legea prevede ca un asigurător poate desfăşura numai asigurări de viaţă sau asigurări generale (art. 3 din Legea nr. 32/2000). Agentul de asigurare persoană juridică trebuie să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de agent de asigurare (o. de a. unic). Cu toate acestea, asigurătorii pot exercita activităţi de asigurare prin intermediari neautorizaţi şi/sau neînregistraţi care, având o activitate profesională, alta decât intermedierea în asigurări, intermediază contracte de asigurare care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

i) contractul de asigurare intermediat necesită doar cunoştinţe referitoare la riscul acoperit prin acesta; ii) nu fac parte din categoria asigurărilor de viaţă; iii) nu acoperă riscuri de răspundere civilă; iv) sunt complementare altor produse sau servicii prestate de alt furnizor, atunci când acesta acoperă următoarele riscuri: întreruperea activităţii, pierderea ori deteriorarea mărfii acelui furnizor, deteriorarea sau pierderea bagajelor, alte riscuri legate de călătoria rezervată de acel furnizor, chiar dacă contractul de asigurare intero., a titlurilor obligaţiunilor; acestea trebuie să cuprindă datele prevăzute în legislaţia pieţei de capital şi să poarte semnătura a 2 membri ai consiliului de administraţie, respectiv ai directoratului, sau, după caz, semnătura administratorului unic, respectiv a directorului general unic.

Subscripţia o. va fi făcută pe exemplarele prospectului de emisiune. Valoarea o. subscrise trebuie să fie integral vărsată. Titlurile o. trebuie să cuprindă datele prevăzute în legislaţia pieţei de capital. Titlurile vor fi semnate de doi membri ai consiliului de administraţie/directoratului sau de administratorul unic/directorul general unic. Valoarea nominală a o. convertibile în acţiuni va trebui să fie egală cu cea a acţiunilor [art. 170, art. 93 alin. (4) din Legea nr. 31/1990]. O. pot fi convertite în acţiuni, situaţie în care împrumu-tătorii devin acţionari – deţinători ai unei fracţiuni a capitalului social al societăţii.

Deţinătorii de o. se pot organiza într-o adunare generală, pentru a delibera şi decide asupra măsurilor de natură a le proteja cel mai bine interesele. Adunarea generală a deţinătorilor de o. va fi convocată pe cheltuiala societăţii care a emis o., la cererea unui număr de deţinători care să reprezinte a patra parte din titlurile emise şi nerambursate sau, după numirea reprezentanţilor deţinătorilor de o., la cererea acestora. Formele, condiţiile, termenele
convocării, depunerea titlurilor şi votarea sunt aceleaşi ca şi pentru adunarea ordinară a acţionarilor. Societatea emitentă nu poate participa la deliberările adunării deţinătorilor de o., în baza obligaţiunilor pe care le posedă. Deţinătorii de o. vor putea fi reprezentaţi prin mandatari, alţii decât administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului, ai consiliului de supraveghere ori cenzorii sau funcţionarii societăţii (art. 171 din Legea nr. 31/1990). Adunarea deţinătorilor de o. legal constituită poate: i) să numească un reprezentant al deţinătorilor de o. şi unul sau mai mulţi supleanţi, cu dreptul de a-i reprezenta faţă de societate şi în justiţie, fixându-le remuneraţia; aceştia nu pot lua parte la administrarea societăţii, dar vor putea asista la adunările sale generale; ii) să îndeplinească toate actele de supraveghere şi de apărare a intereselor lor comune sau să autorizeze un reprezentant cu îndeplinirea lor; iii) să constituie un fond, care va putea fi luat din dobânzile cuvenite deţinătorilor de o., pentru a face faţă cheltuielilor necesare apărării drepturilor lor, stabilind, în acelaşi timp, regulile pentru gestiunea acestui fond; iv) să se opună la orice modificare a actului constitutiv sau a condiţiilor împrumutului, prin care s-ar putea aduce o atingere drepturilor deţinătorilor de o.; v) să se pronunţe asupra emiterii de noi o. Hotărârile adunării vor fi aduse la cunoştinţă societăţii, în termen de cel mult 3 zile de la adoptarea lor (art. 172 din Legea nr. 31/1990). Pentru validitatea deliberărilor prevăzute la primele trei litere ale art. 172 alin. (1), hotărârea se ia cu o majoritate reprezentând cel puţin o treime din titlurile emise şi nerambursate; în celelalte cazuri este necesară prezenţa în adunare a deţinătorilor reprezentând cel puţin două treimi din titlurile nerambursate şi votul favorabil a cel puţin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare (art. 173 din Legea nr. 31/1990). Hotărârile luate de adunarea deţinătorilor de o. sunt obligatorii şi pentru deţinătorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Hotărârile adunării deţinătorilor de o. pot fi atacate în justiţie de către deţinătorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei, în termenul şi cu efectele arătate de lege în cazul hotărârilor adunării generale a acţionarilor în art. 132 şi 133 (art. 174 din Legea nr. 31/1990). Acţiunea în justiţie a deţinătorului de o. împotriva societăţii nu este admisibilă dacă are acelaşi obiect cu al acţiunii intentate de reprezentantul deţinătorilor de obligaţiuni sau este contrară unei hotărâri a adunării deţinătorilor de o. (art. 175 din Legea nr. 31/1990).

O. se rambursează de societatea emitentă la scadenţă. înainte de scadenţă, o. din aceeaşi emisiune şi cu aceeaşi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorţi, la o sumă superioară valorii lor nominale, stabilită de societate şi anunţată public cu cel puţin 15 zile înainte de data tragerii la sorţi. V. valori mobiliare; adunarea generală a deţinătorilor de obligaţiuni; registru.

Lasă un comentariu