Procedura în faţa Curţii Constituţionale

procedura în faţa Curţii Constituţionale, ansamblul regulilor după care se soluţionează cererile privind controlul constituţionalităţii legilor şi celelalte cereri date în competenţa acestei instanţe. C.C. are competenţa de a exercita următoarele atribuţii: a) exercită controlul constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora; b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale; c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului; d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, precum şi a celor ridicate direct de Avocatul Poporului; e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice; f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului; g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României; i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia; j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni; k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic; I) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică. Sesizarea instanţei constituţionale poate fi făcută, în condiţiile determinate de lege, după caz, de un număr de 50 de deputaţi, 25 de senatori, de Preşedintele României, de unul din preşedinţii celor două Camere, de Guvern, de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de un grup parlamentar, de Avocatul Poporului, primul-ministru, de Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Curtea lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul judecătorilor. Şedinţele sunt prezidate de preşedintele instanţei; în lipsa preşedintelui, şedinţele sunt conduse de un judecător desemnat de acesta; la şedinţe participă în mod obligatoriu magistratul-asistent repartizat pe lângă judecătorul-raportor, iar în cazurile prevăzute de lege, reprezentantul Ministerului Public şi alte persoane sau autorităţi, înştiinţate în acest scop. Şedinţele de judecată sunt publice; accesul publicului este limitat însă la numărul locurilor din sala de şedinţă; în timpul şedinţei de judecată, judecătorii, magistraţii-asistenţi, procurorii şi avocaţii poartă robă. Dezbaterile au loc cu participarea numai a judecătorilor, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar şi fără citarea părţilor, cu excepţia sesizărilor care privesc soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, a conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice şi a contestaţiilor ce au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic. Deliberarea se face în secret şi la ea pot fi prezenţi numai judecătorii care au participat la dezbateri; magistratul-asistent care a pregătit dezbaterile şi a participat la ele poate fi consultat. Judecătorul-raportor este primul care-şi exprimă votul, urmat de cel mai tânăr judecător, al doilea, apoi de ceilalţi judecători; preşedintele Curţii votează ultimul. Rezultatul deliberării se înscrie într-o minută, care se semnează de judecătorii care au participat la şedinţă şi de magistratul-asistent. Deciziile, hotărârile şi avizele se redactează în scris de către magistratul-asistent care a participat la dezbateri, sub îndrumarea judecătorului-raportor. Hotărârile, deciziile şi avizele se redactează în termen de cel mult 30 de zile de la pronunţare. Deciziile instanţei constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României; de la data publicării ele sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor [v. şi Curtea Constituţională].