Procedura luării măsurilor de protecţie specială a copilului

procedura luării măsurilor de protecţie specială a copilului, ansamblu de reguli şi mijloace prin intermediul cărora se concretizează şi realizează aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la protecţia unor categorii de minori. Această procedură comportă următoarele distincţii: 1) protecţia specială poate fi acordată copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor săi sau celui care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora; 2) copilul poate beneficia de protecţia specială până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, iar după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, la cererea tânărului, în condiţiile prevăzute de lege;

3) măsurile de protecţie specială a copilului se stabilesc şi se aplică în baza planului individualizat de protecţie; 4) măsurile de protecţie specială a copilului care a împlinit vârsta de 14 ani se stabilesc, în principiu, numai cu consimţământul acestuia; 5) în funcţie de situaţia prevăzută de lege, măsurile de protecţie specială se stabilesc astfel: a) măsura plasamentului se poate stabili de către comisia pentru protecţia copilului, respectiv instanţa judecătorească la cererea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului; b) măsura plasamentului în regim de urgenţă se stabileşte de către directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din unitatea administrativ-teritorială, respectiv de către instanţa judecătorească; c) măsura supravegherii specializate se dispune de către comisia pentru protecţia copilului, respectiv de către instanţa judecătorească; 6) cauzele privind stabilirea măsurilor de protecţie specială sunt de competenţa tribunalului de la domiciliul copilului; dacă domiciliul copilului nu este cunoscut, competenţa revine tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială a fost găsit copilul; 7) cauzele se soluţionează în regim de urgenţă, cu citarea reprezentantului legal al copilului, a direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi cu participarea obligatorie a procurorului; 8) audierea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie şi se face cu respectarea prevederilor legii; dreptul de a fi ascultat conferă copilului posibilitatea de a cere şi de a primi orice informaţie pertinentă, de a fi consultat, de a-şi exprima opinia şi de a fi informat asupra consecinţelor pe care le poate avea opinia sa, dacă este respectată, precum şi asupra consecinţelor oricărei decizii care îl priveşte. în cauzele care privesc stabilirea unei măsuri de protecţie specială pentru copilul abuzat sau neglijat, audierea copilului se face dacă instanţa judecătorească apreciază necesar; audierea are loc numai în camera de consiliu, în prezenţa unui psiholog şi numai după o prealabilă pregătire a copilului în acest sens; 9) termenele de judecată nu pot fi mai mari de 10 zile; părţile sunt legal citate dacă citaţia le-a fost înmânată cel puţin cu o zi înaintea judecării; 10) hotărârile prin care se soluţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care au luat sfârşit dezbaterile, iar în situaţii deosebite, pronunţarea poate fi amânată cel mult două zile; hotărârea se redactează şi se comunică părţilor în termen de cel mult 10 zile de la pronunţare; hotărârea instanţei de fond este executorie şi definitivă; 11) părinţii, precum şi copilul care a împlinit vârsta de 14 ani au dreptul să atace în instanţă măsurile de protecţie specială instituite, beneficiind de asistenţă juridică gratuită, în condiţiile legii. Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii; 12) dispoziţiile referitoare la procedura de soluţionare a cauzelor privind stabilirea măsurilor de protecţie specială se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă; 13) în toate cauzele care privesc aplicarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului de la domiciliul copilului sau în a cărei rază administrativ-teritorială a fost găsit copilul întocmeşte şi prezintă instanţei raportul referitor la copil, care va cuprinde date privind: a) personalitatea, starea fizică şi mentală a copilului; b) antecedentele socio-medicale şi educaţionale ale copilului; c) condiţiile în care copilul a fost crescut şi în care a trăit; d) propuneri privind persoana, familia sau serviciul de tip rezidenţial în care ar putea fi plasat copilul; e) orice alte date referitoare la creşterea şi educarea copilului, care pot servi soluţionării cauzei, în toate cauzele care privesc stabilirea, înlocuirea ori încetarea măsurilor de protecţie specială stabilite pentru copilul care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal, se va întocmi un raport şi din partea serviciului de reintegrare şi supraveghere de pe lângă instanţa judecătorească; 14) cauzele sunt scutite de taxa judiciară de timbru şi de timbru judiciar [v. şi măsuri de protecţie specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor săi; plasamentul copilului; plasamentul în regim de urgenţă al copilului; supraveghere specializată].