Scrisoare de trăsură

Scrisoare de trăsură

scrisoare de trăsură, titlu de valoare pe care expeditorul îl predă cărăuşului (scrisoare de cărat). S. de t. poate fi la ordin, care poate fi transmisă prin gir, sau la purtător (art. 414 C.com.). S. de t. trebuie să fie datată, subscrisă de expeditor şi să cuprindă: i) natura, greutatea, măsura sau numărul lucrurilor de transportat şi dacă lucrurile sunt în lăzi sau pachete şi calitatea acestora, numărul şi sigiliile sau mărcile puse pe dânsele; ii) numele expeditorului şi locuinţa sa; iii) numele şi locuinţa cărăuşului; iv) locul de destinaţie şi persoana destinatarului, cu arătare dacă s. de t. este la ordin sau la purtător; v) preţul transportului şi sumele datorate cărăuşului pentru expe-diţiune, adăugându-se cheltuielile anticipate sau de provizion; vi) timpul în care trebuie să fie făcut transportul; vii) celelalte clauze asupra cărora părţile s-au înţeles.

Expeditorul se poate desemna el însuşi ca destinatar (art. 415 C.com.). Cărăuşul va da expeditorului, când acesta i-ar cere, un exemplar al s. de t., subscris de dânsul. Dacă s. de t. este la ordin sau la purtător, girul sau remiterea exemplarului semnat de cărăuş, transferă posesiunea lucrurilor transportate. Menţiunile necuprinse în s. de t. nu pot fi opuse destinatarului sau posesorului exemplarului s. de t. la ordin sau la purtător, ce a fost subscris de cărăuş (art. 417 C.com.). Dacă, din caz fortuit sau forţă majoră, transportul este împiedicat sau peste măsură întârziat, cărăuşul trebuie să încunoştinţeze îndată pe expeditor, care are facultatea de a rezilia contractul, plătind numai cheltuielile făcute de cărăuş, şi dacă împiedicarea are loc în timpul efectuării transportului, cărăuşul are încă dreptul la plata preţului transportului în proporţie cu drumul făcut. în amândouă cazurile se va înapoia cărăuşului exemplarul s. de t. la ordin sau la purtător, pe care l-a subscris (art. 420 C.com.). Expeditorul are dreptul de a suspenda transportul şi de a cere restituirea lucrurilor transportate, sau predarea lor unei alte persoane decât aceea arătată în s. de t., ori va dispune cum va crede de cuviinţă; dar este dator a plăti cărăuşului cheltuielile făcute şi pagubele directe şi imediate rezultând din executarea acestui contra-ordin. Obligaţiunile cărăuşului de a executa ordinul expeditorului încetează din momentul în care, lucrurile fiind ajunse la locul de destinaţie, persoana căreia îi sunt destinate şi care posedă actele necesare a făcut cererea de predare cărăuşului, sau din momentul în care acesta i-a remis s. de t. în aceste cazuri, numai destinatarul lucrurilor transportate are facultatea de a dispune de dânsele. Dacă s. de t. este la ordin sau la purtător, dreptul arătat anterior este al celui ce posedă exemplarul s. de t., subscris de cărăuş. Cărăuşul care primeşte contra-ordin are dreptul să ceară restituirea exemplarului menţionat sau, dacă destinaţia lucrurilor de transportat s-a schimbat, poate pretinde o nouă s. de t. (art. 421 C.com.). Diferiţii cărăuşi au dreptul de a face să se menţioneze, pe s. de t. sau în orice alt mod starea în care se află lucrurile ce se transportă în momentul când ele le sunt încredinţate. în lipsa unei asemenea declaraţii, se presupune că ei au primit lucrurile în bună stare şi conform cu menţiunile cuprinse în s. de t. (art. 424 C.com.). După ajungerea lucrurilor transportate sau după trecerea zilei în care ele trebuiau să ajungă la locul de destinaţie, destinatarul poate exercita toate drepturile derivând din contractul de transport, precum şi acţiunile de despăgubire; din acel moment el poate pretinde predarea chiar a lucrurilor şi a s. de t. (art. 432 C.com.).Cărăuşul nu este obligat să predea lucrurile transportate, până când persoana ce se prezintă a le primi nu-şi îndeplineşte obligaţiile. în caz de neînţelegere, dacă destinatarul plăteşte suma pe care crede că o datorează şi depune în acelaşi timp şi diferenţa până la suma pretinsă de cărăuş, acesta este dator a-i preda lucrurile transportate. Dacă s. de t. e la ordin sau la purtător, cărăuşul se poate opune ca să facă predarea, până la restituirea exemplarului subscris de dânsul (art. 433 C.com.). Dacă cărăuşul predă lucrurile transportate, fără a arăta sumele ce i se datorează, cărăuşilor anteriori sau expeditorului sau fără a pretinde depunerea sumei asupra căreia există neînţelegere, pierde dreptul de regres şi rămâne răspunzător către expeditori şi cărăuşii anteriori pentru sumele ce li se cuveneau; are însă acţiune contra destinatarului (art. 435 C.com.). Destinatarul are dreptul să verifice pe cheltuiala sa, în momentul predării, starea în care se află lucrurile transportate, chiar dacă ele n-ar prezenta însă semne exterioare de deteriorare. Destinatarul care primeşte lucrurile e obligat să plătească ceea ce se datorează pentru transport după s. de t., precum şi toate celelalte cheltuieli (art. 434 C.com.). V. expeditor, cărăuş, transport.

SCRISOARE DE TRĂSURĂ, document de transport de mărfuri pe calea ferată. In transportul internaţional de mărfuri ce se execută de mai multe căi ferate situate în două sau mai multe ţări, scrisoarea de trăsură priveşte întregul parcurs, constituind forma contractului de transport în astfel de cazuri. Marfa se consideră predată spre transport feroviar în momentul în care este aplicată ştampila pe duplicatul de scrisoare de trăsură. Astfel, contractul de transport se consideră încheiat din momentul primirii mărfii la transport de staţia de predare, împreună cu scrisoarea de trăsură; primirea mărfii la transport se certifică prin aplicarea pe scrisoarea de trăsură a ştampilei cu data staţiei de predare; după aplicarea ştampilei, scrisoarea de trăsură face dovada încheierii contractului de transport. Totodată, calea ferată este obligată să certifice primirea mărfii şi data acceptării acesteia la transport, prin aplicarea ştampilei cu dată a staţiei de predare şi pe duplicatul scrisorii de trăsură. Pentru ca datele înscrise în scrisoarea de trăsură să fie cunoscute cu uşurinţă de părţile care concură la executarea transportului, convenţiile în materie cuprind prevederi referitoare la limba în care trebuie completată scrisoarea de trăsură. Menţiunile pe care predătorul le înscrie în scrisoarea de trăsură, se împart în obligatorii, fiind prevăzute în mod expres, şi facultative, lăsate la libera apreciere a predătorului. Menţiunile obligatorii se pot referi la: momentul încheierii contractului de transport, numele staţiei şi al căii ferate de predare; locul şi data întocmirii scrisorii de trăsură menţiune care face dovada lucrului, ruta de transport; denumirea staţiei de destinaţie, numele şi adresa destinatarului, denumirea şi greutatea mărfii: felul ambalajului în vederea unei uşoare identificări a mărfii; numărul coletelor; felul vagonului; enumerarea documentelor anexe; semnătura predătorului precum şi indicarea numelui şi adresei sale complete. Menţiunile facultative se pot referi la: aplicarea tarifelor, la localitatea de vămuire, la transportul mărfurilor până la domiciliul destinatarului şi orice alte menţiuni privitoare la expediţie.

Lasă un comentariu