Ce durată va avea ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU în România – Cati ani
Guvernul a modificat luni legea educaţiei printr-o ordonanţă de urgenţă prin care clasa pregătitoare a devenit obligatorie, iar liceul rămâne la patru ani. Astfel, învăţământul obligatoriu creşte de la o durată de 10 ani la una de 11 ani.
Potrivit Ministerului Educaţiei, atât liceul, cât şi gimnaziul vor române cu durata de 4 ani fiecare. Legea educaţiei naţionale, adoptată în 2011, prevedea ca liceul să fie de trei ani.
În ordonanţa de urgenţă, se arată că prin introducerea clasei pregătitoare şi prin menţinerea duratei de 4 ani a liceului, învăţământul obligatoriu creşte de la o durată de 10 ani la una de 11 ani.
Astfel, învăţământul obligatoriu va fi format din: clasa pregătitoare, clasele I – VIII şi clasele IX – X, pentru cei care aleg traseul liceal, respectiv primii doi ani ai şcolii profesionale, pentru cei care aleg traseul învăţământului profesional şi tehnic.
Ordonanaţa acordă dreptul elevilor care aleg să urmeze învăţământului profesional şi care promovează examenul de certificare a calificării profesionale să-şi poată completa educaţia şi pregătirea profesională, inclusiv prin forma de învăţământ cu frecvenţă.
În privinţa evaluărării de la clasa pregătitoare, ordonanţa precizează foarte clar că elevii din clasa pregătitoare NU vor fi evaluaţi prin note sau calificative.
Gândul vă prezintă şi alte modificări aduse învăţământului, aşa cum au fost ele adoptate de Ministerul Educaţiei:
– se acordă tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun şi elevilor din învăţământul profesional
În prezent, se asigură tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun doar pentru elevii din învăţământul obligatoriu şi liceal, creându-se o situaţie discriminatorie pentru elevii din învăţământul profesional. Ca urmare, se impune completarea art. 84 din Legea nr. 1/2011, pentru a include printre beneficiarii tarifului redus la transportul în comun şi elevii din învăţământul profesional.
– se reglementează calendarul de introducere a noilor forme ale examenului de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, începând cu generaţiile de elevi care intră în clasa a V-a, respectiv în clasa a IX-a, în anul şcolar 2015 – 2016
Legea nr. 1./2011 introduce noi forme de susţinere a examenelor de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, forme care pleacă de la conceptul de transdisciplinaritate. Totuşi, din punct de vedere pedagogic, nu se poate concepe o modalitate de evaluare fără ca ea să se coreleze cu modalitatea de predare. În acest sens, metoda interdisciplinară de predare a fost introdusă, pentru prima dată, în sistemul românesc de educaţie în anul şcolar 2013-2014, pentru ciclul primar, urmând ca ea să fie extinsă, în anii următori, şi la celelalte cicluri de studii. De asemenea, introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, începând cu anul şcolar în curs (2013-2014), evaluări concepute după modelul testelor internaţionale de tip PISA, va permite elevilor să se pregătească pentru noua formă de evaluare prevăzută de Legea nr. 1/2011.
– se extinde cadrul legal pentru subvenţionarea costurilor aferente frecventării liceului şi pentru elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate
Legislaţia actuală prevede posibilitatea sprijinirii financiare în vederea continuării studiilor liceale doar pentru elevii din mediul rural. Prin noile prevederi ale OUG, se extinde cadrul legal pentru subvenţionarea costurilor aferente frecventării liceului şi pentru elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate.
– se fac o serie de precizări suplimentare privind modalitatea de utilizare a resurselor financiare la nivelul unităţilor de învăţământ
Legislaţia actuală nu precizează foarte clar modalitatea de transfer a resurselor financiare de la o unitate de învăţământ la alta. Prin modificările aduse la Legea nr. 1/2011, se clarifică acest aspect.
– se extinde de la 3 la 6 ani dreptul cadrelor didactice netitulare calificate de a se titulariza în învăţământul preuniversitar, pe baza rezultatelor obţinute la concursul de titularizare
Cadrele didactice netitulare calificate, care au participat în ultimii 6 ani la concursul naţional unic de titularizare, au obţinut cel puţin nota/media 7 şi au ocupat un post/catedră, au posibilitatea de a deveni titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, după parcurgerea unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
– se clarifică durata anului universitar pentru studenţii din anii terminali, astfel încât aceştia să beneficieze de toate drepturile, conform cu statutul lor, până la 30 septembrie
Pentru învăţământul universitar, OUG clarifică durata anului universitar, astfel încât studenţii aflaţi în ultimul an de studiu să poată beneficia de toate drepturile, conform cu statutul lor, până la data de 30 septembrie.
– se introduc modalităţi suplimentare de alocare a fondurilor către universităţi, în principal prin încurajarea cooperării universităţilor cu diferiţi actori, preponderent din mediul socio-economic
Finanţarea universităţilor este completată prin încurajarea diferitelor institute de cercetare sau companii, publice sau private, să participe la proiecte cu caracter educaţional. De asemenea, se asigură cadrul legal ca specialişti din diverse domenii de activitate să ocupe funcţii didactice de predare, având statutul de cadru didactic asociat invitat.
– reglementarea statutului Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu”, care devine secţie a Bibliotecii Centrale Universitare
O reglementare importantă se referă la noul statut al Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu” din Bucureşti, care devine secţie a Bibliotecii Centrale Universitare, asigurându-i-se, astfel, continuitatea. Din cauza faptului că imobilul ocupat, până de curând, de Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. Petrescu” a fost retrocedat, instituţia se afla într-un mare pericol de a pierde fondul de carte şi locurile de muncă ale angajaţilor săi. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei OUG se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale Regulamentul de organizare şi funcţionare a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti.
– reglementări privind funcţionarea ARACIS
Un alt punct important se referă la reglementări privind declanşarea alegerilor pentru noii membri ai ARACIS, dat fiind că în anul 2014, o dată cu finalizarea mandatelor unor membri, posturile devin vacante.