Arestul la domiciliu, introducerea sistemului zilelor amenda, eliminarea pedepselor pentru minori si acordul de recunoastere a vinovatiei

Arestul la domiciliu, introducerea sistemului zilelor amenda, eliminarea pedepselor pentru minori si acordul de recunoastere a vinovatiei

 

 

Una dintre modificarile care vor intra in vigoare de la 1 februarie se refera la faptul ca, desi este in continuare incriminata, eutanasia nu mai este calificata drept omor calificat, informeaza Mediafax.

Astfel, conform articolul 190 din noul Cod penal, “uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani”.

Tot in noul Cod penal, fatul este ocrotit in mod special, fiind interzis in continuare avortul in alte conditii decat cele medicale, dar acum este incriminata si fapta de vatamare corporala a fatului.

Pe de alta parte, urmarirea unei persoane ori apelarea acesteia sau trimiterea de mesaje ce ii cauzeaza o stare de temere constituie infractiunea de hartuire.

O alta modificare a Codului penal are in vedere recidivistii. Astfel, persoanele care comit fapte in stare de concurs sau recidiva vor avea parte de sanctiuni mai drastice. Daca se comit mai multe infractiuni in concurs, judecatorul va aplica pedeapsa cea mai grea si un spor obligatoriu de o treime din celelalte pedepse. In cazul recidivistilor, limitele pedepsei pentru noua infractiune se majoreaza cu jumatate.

Noi tipuri de judecatori: de drepturi si libertati si de camera preliminara

Una dintre cele mai importante modificari care vor intra in vigoare la 1 februarie, privitoare la noul Cod de procedura penala, se refera la separarea functiilor judiciare in procesul penal, fiind introduse institutia judecatorului de drepturi si libertati si cea a judecatorului de camera preliminara.

Judecatorul de drepturi si libertati este cel care, in cadrul instantei, potrivit competentei acesteia, solutioneaza in cursul urmaririi penale cererile, propunerile, plangerile, contestatiile sau orice alte sesizari privind: masurile preventive; masurile asiguratorii; masurile de siguranta cu caracter provizoriu; actele procurorului, in cazurile expres prevazute de lege; incuviintarea perchezitiilor, a folosirii tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii; administrarea anticipata a probelor. Acest lucru inseamna ca, in cursul urmaririi penale, orice masura ce ar putea sa afecteze drepturile si libertatile partilor este fie supusa, fie dispusa cenzurii judecatorului de drepturi si libertati.

Lasă un comentariu