Art. 223 alin. (2) NCPP prevede că măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată în situaţiile în care din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit una din infracţiunile menţionate de textul de lege sau pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii de 5 ani sau mai mare. A doua condiţie care trebuie îndeplinită în mod cumulativ este constatarea necesităţii privării de libertate a inculpatului, constatare care se face prin evaluarea elementelor prevăzute de textul de lege, printre care anturajul şi mediul din care provine inculpatul, precum şi alte împrejurări privitoare la persoană acestuia.
Intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Penală împarte judecătorii în trei categorii, dintre care una este destinată exclusiv pentru judecarea, în faza de urmărire penală, a cererilor de arestare, de percheziție, de interceptare sau măsuri asigurătorii.
Conform NCPP, judecătorul de drepturi și libertăți are în mână pâinea și cuțitul într-un dosar penal aflat în curs de urmărire penală, fiind cel care permite procurorului să întreprindă sau nu anumite acțiuni, inclusiv să pătrundă în domiciliul unui suspect, pentru punerea în executare a unui mandat de aducere.
Judecătorii de drepturi și libertăți vor activa în fiecare instanță, în regim non-stop, și nu vor putea judeca dosarele decât în faza de urmărire penală, pe anumite cereri ale procurorului, devenind incompatibili să judece în fond o cauză. De exemplu, dacă procurorul vrea să intercepteze un suspect, va primi sau nu mandat de interceptare de la judecătorul de drepturi și libertăți.
Interceptările, conturile, perchezițiile, la mâna judecătorului de drepturi și libertăți
Interceptările comunicațiilor și supravegherea tehnică se pot face de către procuror numai cu autorizarea dată de judecătorul de drepturi și libertăți, numai dacă probele nu pot fi strânse în niciun alt fel și dacă imixtiunea în viața privată a suspecților este proporțională cu gravitatea faptei de care aceștia sunt acuzați. În cazuri urgente, la fel ca în actualul Cod de Procedură Penală, procurorul poate emite o ordonanță pentru 48 de ore, în baza căreia să intercepteze, după care este obligat să solicite confirmarea judecătorului de drepturi și libertăți. De asemenea, procurorul nu poate, cu excepția celor 48 de ore de urgență, reține, preda sau percheziționa corespondența și alte trimiteri poștale, dacă nu are autorizarea judecătorului de drepturi și libertăți.
Percheziția domiciliară și cea informatică sunt alte două măsuri pe care procurorul poate să se bazeze în cadrul unui dosar penal numai cu autorizarea judecătorului de drepturi și libertăți. Conform Noului Cod, procurorul va avea nevoie de mandat de la judecător și pentru a cere de la companiile de telefonie publică datele pe care acestea sunt obligate prin lege să le păstreze, date ce nu includ conținutul conversațiilor, dar și pentru a obține de la instituții financiare date despre existența și conținutul conturilor unui suspect.
„Acoperiții” și colaboratorii filmează cu acordul judecătorului
Mai mult, în cazuri de crimă organizată, în care procurorii folosesc investigatori sub acoperire, aceștia nu au voie să filmeze, să facă fotografii sau să înregistreze audio dacă nu au mandat de la judecătorul de drepturi și libertăți. Cu alte cuvinte, procurorul este cel care dispune ca în cauză să fie introdus un investigator sub acoperire, acesta poate culege informații, dar nu prin mijloace tehnice dacă nu are mandat de la judecător. Această restricție li se va aplica, potrivit NCPP și „colaboratorilor”, adică oamenilor care sunt de acord să strângă informații și probe pentru organele de urmărire penală, nici aceștia neputând să filmeze, să înregistreze audio sau să fotografieze dacă procurorul nu are aprobare de la judecătorul de drepturi și libertăți.
Procurorul poate sparge ușa martorului pentru executarea mandatului de aducere, cu avizul judecătorului
Mandatul de aducere va fi emis, ca și până acum, în cursul urmăririi penale de către procuror, iar în faza de judecată, de instanță. Însă, noutatea pe care o aduce NCPP este că procurorul poate sparge la 3 dimineața ușa unui martor, pentru a-l aduce la audieri, cu condiția să aibă avizul judecătorului de drepturi și libertăți. Odată luat prin constrângere, martorul sau inculpatul pot fi ținuți la organul de urmărire penală maximum opt ore, dacă între timp nu a fost dispusă reținerea.
Arestarea, controlul judiciar, controlul pe cauțiune și arestul la domiciliu, dispuse de judecător
Judecătorul de drepturi și libertăți este cel care decide, la cererea procurorului, dacă inculpatul trebuie sau nu să fie arestat preventiv, sau dacă acesta poate rămâne în arest la domiciliu. În ceea ce privește arestul preventiv, nu există mari deosebiri în Noul Cod de Procedură Penală față de actualul cod, însă arestul la domiciliu este o noutate pentru România. Astfel, conform NCPP, judecătorul de drepturi și libertăți poate dispune împotriva unui inculpat să stea în casă, mai puțin pentru perioada de timp necesară pentru a merge la școală sau la muncă, acesta putând dispune și ca inculpatul să poarte o brățară de monitorizare. Atât procurorul, cât și judecătorul de drepturi și libertăți pot dispune controlul judiciar și controlul judiciar pe cauțiune, ca măsuri preventive.