Regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă, după caz, stabileşte durata concediului fără plată, potrivit articolului 153 dinCodul muncii.
Concediul fără plată suspendă contractul individual de muncă, de aceea nu constituie vechime în muncă. Există însă şi excepţii:
1. Concediul fără plată prevăzut de articolele 155 şi 156 din Codul muncii şi acordat pentru formare şi perfecţionare profesională are un regim juridic distinct. Odată aprobat de angajator, acest concediu fără salariu intră sub incidenţa articolului 158 din Codul muncii:
„Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual şi este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce priveşte drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul.”
Salariatul are dreptul să beneficieze de concediu fără plată pentru formare profesională indiferent dacă respectivul curs îi va fi sau nu de folos la acelaşi angajator.
În acelasi timp, acest concediu fără plată pentru formare profesională pentru care angajatorul şi-a dat acordul intră la stabilirea celor 12 luni de realizare a veniturilor impozabile în ultimul an pentru calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului, conform articolului 2 alineatul (5) litera u) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010.
2. Salariatul are dreptul la concediu fără plată, pe care angajatorul nu îl poate refuza, după expirarea perioadei de un an a concediului de creştere a copilului. Oricare dintre părinţi poate solicita un concediu fără plată până la împlinirea vârstei de doi ani a copilului sănătos, conform OUG nr. 111/2010 (actualizată).
Concediul fără plată şi asigurarea de sănătate
Dacă durata legală de acordare a concediului fără plată este definită în regulamentul intern, respectiv contractul colectiv de muncă, păstrarea calităţii de asigurat depinde de durata concediului.
Astfel, după trei luni de concediu fără plată, angajatul pierde dreptul de a fi asigurat în sistemul public de asigurări de sănătate, conform Normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat.
Astfel, articolul 2 alineatul 3 prevede:
„Drepturile de asigurare încetează după trei luni de la ultima plată a contribuţiei la fond, în condiţiile legii şi ale prezentelor norme metodologice.”
Când se declară concediul fără plată în ReviSal?
Concediul fără plată se declară în timp real în ReviSal.
Cu excepţia cazurilor de suspendare în baza certificatelor medicale, perioada şi cauzele de suspendare a contractului individual de muncă se operează în ReviSal, conform prevederilor articolului 3 alineatul (2) litera h) din HG nr. 500/2011.
Acest articol se referă la concediul fără plată solicitat pentru interese personale, nu la concediile fără plată reglementate efectiv de lege: concediu de formare profesională, concediul fără plata indemnizaţiei etc.
Când angajatorul refuză acordarea concediului fără plată
Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului de concediu fără plată pentru formare profesională doar dacă absenţa acestuia ar prejudicia grav desfăşurarea activităţii, potrivit articolului 155 din Codul muncii.
Totodată, în regulamentul intern sau în contractul colectiv de muncă pot exista prevederi foarte clare cu privire la concediul fără plată şi la situaţiile în care angajatorul poate refuza solicitările de acest fel.
Astfel, regulamentul intern/contractul colectiv de muncă semnat şi asumat de ambele părţi devine normă atât timp cât nucontravine legislaţiei.
Buna ziua,
imi puteti va rog spune cum anume se inregistreaza in revisal concediul de formare profesionala fara plata? Angajatorul refuza inregistrarea ca atare si mi a facut suspendare simpla pe baza art.54 concediu fara plata ( de fapt angajatul de la HR, managerul a fost de acord). De asemenea, mi au spus ca fiind „fara plata” nu mi se considera vechime in munca, deci imi pierd si continuitatea, nici contributii nu mi se platesc conform art 158 … doar pentru nu se poate configura in statul de plata acest concediu exceptional….
Multumesc anticipat pentru ajutor,
Art. 144. [intangibilitatea dreptului la concediu de odihna]
(1) Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor.
(2) Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.
[ 6 adnotări ]
Art. 145. [durata concediului de odihna]
(1) Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare.
(2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
(3) Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.
[ 6 adnotări ]
Art. 146. [efectuarea şi compensarea concediului de odihnă]
(1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege sau în cazurile prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil.
(3) Angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârşitul anului următor, tuturor salariaţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul.
(4) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.
[ 12 adnotări ]
Art. 147. [concediul de odihna suplimentar]
(1) Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.
(2) Numarul de zile lucratoare aferent concediului de odihna suplimentar pentru categoriile de salariati prevazute la alin. (1) se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil si va fi de cel putin 3 zile lucratoare.
[ 2 adnotări ]
Art. 148. [programarea concediului de odihna]
(1) Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.
(2) Prin programarile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munca.
(3) Prin programare individuala se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni.
(4) In cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) si (3) salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia.
(5) In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.
[ 2 adnotări ]
Art. 149. [regula efectuării în natură a concediului programat]
Salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a fost programat, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.
[ 1 adnotare ]
Art. 150. [cuantumul şi plata indemnizaţiei de concediu]
(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.
(2) Indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.
(3) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.
[ 6 adnotări ]
Art. 151. [întreruperea concediului şi rechemarea din concediu]
(1) Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.
(2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa salariatului la locul de muncă. În acest caz angajatorul are obligaţia de a suporta toate cheltuielile salariatului şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.
[ 2 adnotări ]
Art. 152. [zile libere plătite]
(1) În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă.
(2) Evenimentele familiale deosebite şi numărul zilelor libere plătite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.
[ 0 adnotări ]
Art. 153. [concediul fără plată]
(1) Pentru rezolvarea unor situaţii personale salariaţii au dreptul la concedii fără plată.
(2) Durata concediului fără plată se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.
Ma numesc Radulescu Florin, sunt angajat ca persoana contractuala in administratia publica de 11ani si 9 luni pe postul de bibliotecar. Va rog sa-mi spuneti cate zile de concediu de odihna am dreptul la vechimea pe care o am precum si baza legala. Va multumesc pentru spijin si colaborare!