Prevăzută, în general, pentru reprezentarea intereselor drepturilor procesuale ale persoanelor lipsite de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile, instituţia curatorului – special, de data aceasta – se extinde şi la procesele dintre persoane juridice, din motive şi cu obligaţiile de plată pe care le puteţi vedea în cele ce urmează.
Instituţia curatorului special nu este nouă, fiind reglementată încă de Codul de procedură civilă din 1865, cu rolul de a preveni şi înlătura anumite abuzuri ce ar fi putut apărea în exercitarea drepturilor procesuale ale persoanelor prevăzute de aceste dispoziţii.
Astfel, în caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu avea reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii.
De asemenea, instanţa putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi cel reprezentat sau când o persoană juridică, chemată să stea în judecată, nu avea reprezentant legal. Aceste dispoziţii se aplicau, în mod corespunzător, şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă, iar numirea acestor curatori se făcea de instanţa competentă să hotărască asupra cererii de chemare în judecată.
Prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial nr. 545/2012, a fost extinsă instituţia curatelei speciale. Potrivit art. 58 alin. (1), în caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii.
Curatela specială pentru persoane juridice
De asemenea, continuă acelaşi articol, instanţa va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal şi cel reprezentat sau când o persoană juridică, o asociaţie sau altă entitate fără personalitate juridică, chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.
Numirea curatorului se va face, potrivit art. 58 alin. (3) din Cod, de instanţa care judecă procesul, dintre avocaţii anume desemnaţi în acest scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească. Curatorul special are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.
Ce interese protejează instituţia curatorului?
Citarea părţii pârâte prin publicitate. În situaţia în care reclamantul arată, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanţa va putea încuviinţa citarea acestuia prin publicitate. Într-o astfel de situaţie, instanţa va putea încuviinţa, potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, citarea pârâtului prin publicitate.
În cazul în care instanţa încuviinţează citarea părţii pârâte prin publicitate, este obligată să numească un curator dintre avocaţii baroului, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.
Astfel, legiuitorul a extins protecţia prevăzută la art. 58 alin. (1) din Codul de procedură civilă şi asupra celor chemaţi în judecată şi al căror domiciliu, cu toate eforturile depuse, nu a putut fi identificat. În această ipoteză, prevederile legale sunt imperative, fără a lăsa posibilitatea de apreciere a instanţei în ceea ce priveşte numirea curatorului.
Remunerarea curatorului. Aici trebuie să facem trimitere la dispoziţiile cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial nr. 392/2013, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit art. 48 alin. (1) şi (2) din ordonanţa de urgenţă, avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile arătate este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului. Instanţa poate stabili, însă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.
Mai există şi posibilitate ca, în mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare, instanţa să încuviinţeze avansarea remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul statului, caz în care sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul.
Partea care avansează sumele cu titlu de remuneraţie a curatorului special are protecţia drepturilor procesuale, nefiindu-i limitat accesul la justiţie, întrucât la finalul judecăţii aceste sume ce reprezintă remuneraţia curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul , potrivit dispoziţiilor art. 48 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.
Motivarea necesităţii de a se apela la curatorul special, precum şi modul în care leguitorul a înţeles să garanteze dreptul la apărare tuturor celor aflaţi în ipoteza normelor referitoare la instituţia curatelei speciale a făcut, recent, obiectul unei critici de neconstituţionalitate, din lectura căreia veţi afla şi alte detalii despre aplicarea acestei instituţii în procesele dintre persoane juridice. Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 455/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 821/2014.