Votul electronic este o noutate, inclusiv sub aspect regulamentar. Recent, asta însemnând în urmă cu doi ani, a fost introdusă în statutul profesiei de avocat o prevedere nouă adaptată la vremurile noastre și, mai precis, mă refer la art. 68, alineatul 8, care prevede că adunările elective pentru barouri să poată recurge la dreptul electronic, desigur, cu inserarea acestei mențiuni în regulamentul propriu al fiecărui barou.
După cum se știe fiecare barou își adoptă un regulament de desfășurare a adunărilor elective în care stabiliește mecanisemele de vot. Acest regulament va trebui adaptat, mai precis completat, cu referiri la sistemul de vot electronic. După cum cunoașteți, începutul a fost deja făcut: la baroul Ilfov, cu ocazia punerii în funcțiune a acestui barou, s-a decurs la această manieră modernă de vot. Manieră care fiind implementată în practică, a dat rezultatele sperate. Spre satisfacția alegătorilor, dar și a celor aleși, a asigurat o deplină transparență a procesului de votare și mai mult decât atât, poate cel mai important, a asigurat posibilitatea votanților de a consulta ulterior ce au votat, fără a-și divulga opțiunile, fiind liniștiți că votul lor a fost prezervat în mod corect.
Fac o precizare: votul electronic presupune două posibile sisteme de a se proceda – fie prin instalarea unor stații de vot, însemnând calculatoare, la sediul locului unde se desfășoara Adunarea Generală Electivă, fie, dacă este vorba de un barou mai numeros, cu mai mulți votanți, pentru a se evita deplasarea unui număr mare de votanți la locul Adunării Generale Elective, această deplasare să fie înlocuită cu posibilitatea votului realizat pe cale electronică de acasă sau din oricare alt loc în care se află votantul respectiv. Această ultimă metodă elimină tradiționala problemă de la București de exemplu, unde foarte greu se realizează cvorumul de vot, cvorumul de prezență la Adunarea Generală Electivă și asta implică să se diminueze costuri. De pildă, Sala Palatului să o închiriezi de două ori devine o chestiune costisitoare și atunci, astfel de demersuri elective ar fi scutite de acest risc. De ce? Pentru că în cadrul unei votări de acasa, cvormul de prezență se menține, necesitate reglementară a întrunirii cvorumului prevăzut de lege și statut, dar cvorumul s-ar ști doar atunci când și ultimii dintre votanți va fi votat, asta înseamnă la incheierea perioadei alocate în procesul electiv.
Votul de acasă ar presupune ca în ziua dedicată adunării elective, care s-ar desfășura într-un spațiu virtual, votantul să știe că el poate vota de la ora 8:00 dimineața, să zicem, pâna la ora 20:00 seara. În acest interval de 12 ore, de oriunde s-ar afla votantul, din țară sau din străinătate, el va putea vota, deci își va exprima opțiunea sa electorală, cu condiția să aibă acces la calculator și la internet. Această votare încheiată la ora 20:00 ar facilita în mod cert cunoașterea numărului de votanți la închierea timpului alocat votului – la ora 20:00, când s-a încheiat procesul de votare se vor număra și se va ști câți au votat. Dacă acești câți au votat reprezintă numărul minim pentru regularitatea Adunării Generale Elective, înseamnă că am avut cvorum de prezență și voturi, iar procesul electiv este valabil. Dacă prin ipoteza, lucru care nu cred că se va putea întampla, ca nu se vor strânge suficienți cât să se constituie un cvorum, se va relua procesul electoral ca și când te-ai fi dus la o sedință la care nu au participat suficienți. Asta nu ar fi o problemă.
Și, în fine, este important de știut că acest sistem de votare care unora le provoacă niște temeri, temeri de faptul că s-ar putea manipula votul, că cei care administrează sistemul informatic ar putea interveni în procesul de votare, că s-ar putea influența negativ rezultatul votului, sigur că sunt întrebări legitime, dar care pot fi ușor îndepărtate prin unele precizări. În primul rând sistemul informatic este securizat; conectarea la serverele dedicate acestui proces care nu este obligatoriu să fie localizată în țară (pot fi chiar servere localizate în străinătate sau poate fi o succesiune de servere care vor fi montate în cascadă tocmai pentru a se suplini unul pe altul în cazul în care se întamplă ceva sau dacă s-ar bloca la întâmpinarea unui flux mare de votanți, sarcinile putând fi preluate automat de către un altul – îți poate oferi securitatea informatică necesară liniștii tale în ceea ce privește procesul de votare. Iar ca imaginea și siguranța celui care a votat să fie complete, la sfarșitul zilei se va afișa pe internet fiecare ce a votat. Nu vă speriați, nu înseamnă divulgarea identității votanților.
Votanții, ca să înțelegeți foarte bine, se identifică printr-un UserName (nume de utilizator) și printr-o parolă. Cum ajung votanții în posesia acestor date? Se duc la barou într-un interval prestabilit și dintr-o urnă vor putea să extragă un buletin de vot care arată exact ca o foaie pe care este scris PIN-ul unui card bancar. În momentul în care îl va extrage dintr-o urnă, el va semna că a ridicat buletinul de vot, va ajunge acasă și îl va desface. Ce va găsi acolo? Voi desface de față cu dumneavoastră un astfel de buletin pentru a simula acest pas. Pe această foaie, votantul va putea citi cele două date esențiale, și anume: numele de utilizator pe care îl are, care în cazul de față este “votant 2” și parola care poate fi o secvență de 4 sau 8 cifre. Votantul își păstrează foarte bine acest buletin de vot deoarece este singura lui șansă de a vota. În ziua în care este programat votul, se așează în fața calculatorului cu condiția să fie în intervalul timpului dedicat votării, își tastează credențialele și intră în sistemul de vot. În momentul în care el și-a exprimat votul, sesiunea lui se închide. Astfel, el nu va mai putea, chiar și cu aceleași credențiale cu care a accesat acel site, să-și redeschidă votul. O dată exprimat votul, devine final, sesiunea lui se închide definitiv pentru acele alegeri. În schimb, va avea posibilitatea ca la sfârșitul zilei de votare să vadă pe internet ce a votat. El este singurul care știe cine este. Ar fi util să vedem cu ce se confruntă fiecare votant în momentul în care se așează în fața calculatorului.
Am încercat să transferăm în sistem informatic ceea ce știe votantul de la București astăzi, și anume: că are cinci buletine de vot pentru decan, pentru consiliu, pentru comisia de disciplină, pentru comisia de cenzori și pentru delegat la Congresul Avocaților având în vedere că, de regulă, Adunările Generale Elective sunt înainte de congrese. Deci, va trebui să completeze 5 buletine de vot în cazul în care se duce să voteze în mod tradițional. Am încercat să înfățișăm aceste buletine de vot în sistemul electronic. Iată cum ar trebui să procedeze votantul: i se va deschide o pagină cu alegerile baroului denumită “Home”, iar în partea dreaptă va avea două căsuțe unde are posibilitatea să își treacă numele de utilizator găsit în buletinul de vot și parola. În momentul în care se loghează, i se deschide sesiunea de vot cu primul formular “Buletin de vot decan” unde se poate găsi, de exemplu, 4 posibili candidați, dar și instrucțiuni ce explică modul în care se exprimă votul. Votarea candidatului dorit se face prin tăierea candidaților nedoriți și lăsarea intactă a candidatului ales. Această “tăiere“ a candidaților nedoriți se efectuează prin bifarea casuței din dreptul fiecăruia. În mod obișnuit, dacă votantul alege doi candidați pentru un singur loc eligibil, potrivit regulilor generale care se aplică în astfel de cazuri, votul ar fi nul. Am considerat că este dreptul cetățenesc al fiecăruia dintre noi să vrea să își anuleze votul. Dacă el vrea să treacă la următorul buletin de vot, adică la cel al Consiliului Baroului, anulându-și votul pentru Decan, programul va avertiza mai înainte că respectivul vot este nul și va întreba dacă într-adevăr se dorește a merge mai departe. Dacă votantul a lăsat doi candidați din greșeală, nedorind să meargă mai departe, programul se întoarce înapoi, lăsând posibilitatea votantului de a mai bifa un candidat. În condițile în care este un singur candidat pentru locul eligibil, votul devine valabil și se poate trece mai departe către Consiliul Baroului. Aici se va proceda în mod similar, se vor tăia candidații nedoriți și se va merge mai departe. La fel se întâmplă și în cadrul celorlalte secții, Comisia de Disciplină, Comisia de Cenzori și Delegatul pentru Congresul Avocaților. Votantul nu are nevoie decât de un simplu mouse și un calculator, toate acestea presupunând doar operațiuni cu mouse-ul. S-au încheiat astfel voturile pentru utilizatorul în cauză. Astfel, pe cinci categorii de organe s-au exprimat 5 voturi. Programul, la finalul acestui proces de votare, dă un rezumat pentru ca votantul să știe ce a votat, practic rezultatul votului lui. Aici există opțiunea “Finalizează vot în această formă” sau, dacă votantul se răzgândește, are posibilitatea să se întoarcă. Prin ipoteză, el este mulțumit cu ce a votat, apasă butonul “Finalizează vot” și este întrebat încă o dată dacă aceea este opțiunea lui finală. Prin apăsara butonului “Da”, votul se finalizează și se închide sesiunea. În momentul în care și ultimul dintre votanți va vota și se încheie timpul alocat votului, se publică lista celor aleși. Deci, nu va mai dura ca până acum ore neîndelungate spre disperarea candidaților, a votanților, până să știe care este rezultatul. În acel moment, instantaneu, programul scoate lista celor aleși și în același timp programul generează raporturi de votare detaliate.
Acest lucru semnifică faptul că fiecare votant va ști dacă ceea ce a votat el a fost reținut ca atare de sistemul informatic. Dacă prin ipoteză, cineva spune că nu a votat pe cel care apare în raport și că sistemul a fost manipulat, sistemul se poate supune unei expertize informatice, constatându-se cu ușurință dacă s-a intervenit sau nu în procesul de votare. Toate măsurile care s-au luat în arhitectura informatică utilizată, generează legitime așteptări că acest sistem nu va putea fi influențat. În orice caz, semne ale unei divergențe, ale unei deturnări a votului, ar fi imediat vizibile pentru că ar acționa votanți care știu și pot verifica ce au votat. Același lucru se întâmplă și dacă votezi electronic în sala Adunării Generale.
Vă spuneam că acest sistem de votare prin corespondență electronică este foarte util la barourile cu mai mulți avocați, unde sunt 400-500 de avocați, fără a mai vorbi de București unde sunt peste 10.000 de avocați și unde, din păcate, experiența ultimelor ani ne-a demonstrat că se prezintă un număr redus de votanți.
Unbr