Sorin Popa era vicepreşedinte BRD în 2008, la momentul desfăşurării afacerii anchetate de DIICOT. Acesta este considerat artizanul acordării ilegale a 17 credite, în valoare totală de 43 de milioane de euro. 15 credite ar fi ajuns la omul de afaceri Remus Truică. Fostul şef BRD s-a aflat în ultima perioadă în străinătate şi abia azi a putut ajunge la DIICOT.
La intrare în sediul DIICOT, Sorin Popa a declarat că nu este vinovat şi că „minciuna are picioare scurte, iar frica naşte monştri”.
Dosarul creditelor de la BRD:
Procurorii DIICOT au pus sub acuzare 29 de persoane în dosarul creditelor frauduloase luate de la BRD, printre care se află omul de afaceri Remus Truică și fosta sa soție, Irina.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, Remus Truică este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu penal și complicitate la spălare de bani, iar Irina Truică de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune și spălare de bani.
În același dosar, mai sunt urmăriți penal fostul senator Sorin Roșca-Stănescu, omul de afaceri Adrian Sârbu, precum și foști directori ai Sucursalei BRD Dorobanți sau membri în Comitetul de Credit din Centrala BRD, respectiv Lucian Cojocaru, Alexandru Claudiu Cercel Duca, Gabriela Ștefănescu Gavrilescu, Dana Băjescu, Andrei Mihail Nanu, Elena Duhomnicu, Monica Ceaușu, Alice Monac, Alexandru Lucian Anghelescu.
Alte persoane puse sub acuzare: Cristian Relu Aparaschivei, Gabriela Cristina Mazilu, Ilie Marius Coconete, Ștefan Muntean, Ionuț Nicoreșteanu, Nicolae Ciumeti, Eugen Constantin Pop , Mirela Giorgiana Pop, George Lișu, Andrei Bejenaru, Dan Octavian Harabagiu, Marian Gheorghe, Alexandra Minola Șerban, Dumitru Diaconescu, Dorin Cornel Drulă și S.N.E.
Conform DIICOT, la sfârșitul anului 2007, la nivelul conducerii executive a BRD a fost inițiat și constituit un grup infracțional organizat în scopul acordării de credite, cu încălcarea normelor de creditare, atât cele interne, cât și cele emise de BNR, unor persoane fizice și/sau societăți comerciale, activitatea infracțională concretizându-se în obținerea unor importante sume de bani din săvârșirea subsecventă a unor infracțiuni de înșelăciune.
Prejudiciul cauzat BRD se ridică la aproximativ 43,5 milioane euro.
În cadrul grupării, fiecare membru a desfășurat activități specifice interesului, poziției, pregătirii și profesiei sale, în vederea fraudării sistemului bancar, susține comunicatul DIICOT.
Astfel, doi dintre liderii grupării, folosindu-se de funcțiile deținute în cadrul BRD, au racolat și controlat activitatea mai multor persoane subordonate și aflate în raporturi de muncă cu banca, persoane care prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu sau prin neîndeplinirea acestora au facilitat aprobarea/acordarea frauduloasă a 17 credite unor persoane fizice sau juridice, cunoscând faptul că pentru nici unul din credite nu erau îndeplinite condițiile minime impuse de normele de creditare și că imobilele folosite pentru garantarea creditelor au fost supraevaluate.
Gruparea a fost sprijinită de membri ai Comitetului de Credit din Centrala BRD, respectiv Duca Cercel și Gabriela Gavrilescu, care au aprobat creditele acordate în mod fraudulos în principal de către Agențiile „Europa” și „Primăverii”, care funcționează în interiorul Sucursalei Dorobanți a BRD.
În activitatea infracțională au fost atrași și Dana Băjescu, director executiv în cadrul BRD, Mihai Andrei Nanu, director comercial în cadrul BRD, Alice Monac, director la Agenția „Europa”, Elena Duhomnicu, director al Agenției „Primăverii”, Monica Ceaușu, director la Agenția „Europa” după avansarea lui Alice Monac și Alexandru Anghelescu, director adjunct comercial al Sucursalei Dorobanți.
Cel de-al treilea lider al grupului a fost Remus Truică, el beneficiind de 15 din cele 17 credite acordate în mod fraudulos de BRD.
Creditele au fost date unor persoane fizice sau juridice aflate sub controlul lui Truică, acesta obținând astfel suma de 35 milioane euro, care a fost în ceea mai mare parte externalizată prin includerea acesteia în circuite financiare prin conturi deschise în Monaco, Elveția, Austria și Cipru, conturi controlate direct de Remus Truică și Cristian Aparaschivei (șoferul lui Truică).
Banii au fost folosiți pentru achiziționarea unor bunuri de lux, ambarcațiuni și imobile.
Procurorii mai susțin că Remus Truică s-a folosit în principal de Cristian Aparaschivei, omul său de încredere, care la rândul său a atras în cadrul grupării alte persoane.
În același sens, Remus Truică a coordonat și înființarea a 5 societăți comerciale reprezentate și administrate de Cristian Aparaschivei, Ilie Coconete și S.N.E, care de asemenea au obținut în mod fraudulos credite de la BRD.
La acest grup au aderat și Adrian Sârbu și Sorin Roșca Stănescu, care au contractat în folos personal credite în aceleași condiții frauduloase ca și cele din cazul lui Truică.
În dosar mai sunt implicați trei evaluatori agreați de BRD, care au stabilit pentru terenurile ce au fost ipotecate în favoarea băncii valori mult supraevaluate față de valoarea reală de piață, precum și doi notari: Minola Alexandra Șerban și Dumitru Diaconescu.
DIICOT mai arată că niciunul din cele 17 credite nu a fost restituit, fiind trecute în categoria creditelor neperformante, BRD constituind provizioane în cuantum de 20,2 milioane euro, după ce anterior au fost efectuate prelungiri succesive ale termenelor de constituire a depozitelor colaterale pentru plata dobânzilor și comisioanelor.