O ordonanţă de urgenţă aduce drepturi în plus consumatorilor atât în contractele de credit sau depozit, cât si în cele de intermediere imobiliară

Acestea s-au materializat în OUG nr. 174/19.11.2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 795/27.11.2008, care va intra în vigoare din 28 decembrie 2008.

 

 

I. Reglementarea contractelor cu băncile
În relaţia cu băncile, consumatorii au drepturi încă dinainte de încheierea contractului si până după închiderea acestuia, când banca trebuie să ofere gratuit dovada că au fost stinse toate obligaţiile. În continuare, vom arăta detaliat care sunt noile obligaţii ale băncilor si ce drepturi noi au consumatorii:
Obligaţiile băncii în faza precontractuală. Băncile sunt obligate să ofere consumatorilor, înainte de încheierea contractului, un grafic de rambursare si o simulare de costuri, în care să fie prezentate costurile totale ale creditului, fiind astfel evitate situaţiile în care clientul nu cunoaste dobânda anuală efectivă (DAE) sau alte taxe pe care le presupune contractul.
Costul total al creditului se referă la toate costurile, inclusiv dobânda, comisioanele, taxele si orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de credit (cu excepţia taxelor notariale); costurile pentru serviciile accesorii aferente contractului de credit, în special primele de asigurare, care trebuie incluse, în cazul în care obţinerea creditului sau obţinerea acestuia potrivit clauzelor si condiţiilor prezentate este condiţionată de încheierea unui contract de servicii.
Redactarea si tehnoredactarea contractului. Atât redactarea, cât si tehnoredactarea contractului cu banca trebuie să fie foarte clare, fără trimiteri si fără tertipuri care să abată atenţia.
Dobânzile, precum si toate comisioanele, taxele, tarifele, spezele bancare sau orice alte costuri aferente acordării si derulării contractului, respectiv aferente unor servicii în privinţa cărora consumatorul nu dispune de libertate de alegere, vor fi menţionate în contract, fără a se face trimiteri la condiţii generale de afaceri ale furnizorului de servicii financiare, lista de tarife si comisioane sau orice alt înscris.
Contractele vor fi redactate cu scris vizibil si usor de citit, cu o mărime a fontului utilizat de minimum 10, pe hârtie sau pe alt suport durabil, în cel puţin două exemplare, fiind remis câte un exemplar original fiecărei părţi. Culoarea de fond a hârtiei pe care este redactat contractul trebuie să fie în contrast cu cea a fontului utilizat.
Determinarea comisionului de rambursare. Comisionul de rambursare a creditului trebuie să fie rezonabil. Însă ordonanţa nu spune exact cum trebuie calculat acest comision, ci dă doar anumite criterii destul de relative care trebuie avute în vedere la calculare. Acesta trebuie determinat în strânsă legătură cu pierderile creditorului aferente rambursării anticipate. De asemenea, mărimea comisionului nu trebuie să constituie un obstacol disproporţionat în exercitarea dreptului consumatorului de a rambursa anticipat creditul.
Comisioanele si taxele noi, interzise. În contractul de credit sau de depozit se vor menţiona si costurile de administrare, de retragere numerar si/sau de depunere numerar aferente contului curent, care cad în sarcina consumatorului, dacă furnizorul de servicii financiare percepe astfel de comisioane.  
Se interzice majorarea comisioanelor, taxelor, tarifelor, spezelor bancare sau a oricăror altor costuri menţionate în contract. Se interzic si introducerea si perceperea de noi taxe, comisioane, tarife, speze bancare sau orice alte costuri care nu au fost menţionate în contract.
Reguli privind dobânda variabilă. În contractele de credit cu dobândă variabilă se vor aplica următoarele reguli:
– variaţia ratei dobânzii trebuie să fie independentă de voinţa furnizorului de servicii financiare, raportată la fluctuaţiile unor indici de referinţă verificabili, menţionaţi în contract, sau la modificările legislative care impun acest lucru;
– dobânda poate varia în funcţie de dobânda de referinţă a furnizorului de servicii financiare, cu condiţia ca aceasta să fie unică pentru toate produsele financiare destinate persoanelor fizice ale operatorului economic respectiv si să nu fie majorată peste un anumit nivel, stabilit prin contract;
– formula după care se calculează variaţia dobânzii trebuie indicată în mod expres în contract, cu precizarea periodicităţii si/sau a condiţiilor în care survine modificarea ratei dobânzii, atât în sensul majorării, cât si în cel al reducerii acesteia;
Reguli privind modificările contractului si notificările. Clauzele contractuale care dau dreptul furnizorului de servicii financiare să modifice unilateral clauzele contractuale, fără încheierea unui act adiţional acceptat de consumator, sunt interzise.
Orice notificare cu privire la modificarea conţinutului clauzelor contractuale referitoare la costuri va fi transmisă consumatorilor cu cel puţin 30 de zile înainte de intrarea acesteia în vigoare. Consumatorul are la dispoziţie 15 zile de la primirea notificării pentru a comunica opţiunea sa de acceptare sau de neaccep-tare a noilor condiţii. Neprimirea unui răspuns din partea consumatorului în termenul menţionat anterior nu este considerată acceptare tacită. Legea nu spune însă cum ar trebui procedat în cazul în care consumatorul îsi spune opţiunea.
Pentru orice modificare a nivelului costurilor creditului, conform condiţiilor contractuale, furnizorul de servicii financiare este obligat să notifice consumatorul, în funcţie de opţiunea scrisă a acestuia, exprimată în contract, prin una sau mai multe metode: scrisoare recomandată, e-mail, SMS, si va pune la dispoziţia acestuia un nou grafic de rambursare.
Raportarea la Biroul de Credite si repararea prejudiciilor. Contractul de credit va conţine obligatoriu o prevedere prin care consumatorul să fie atenţionat despre raportarea la Biroul de Credit, Centrala Riscurilor Bancare si/sau la alte structuri asemănătoare existente, în cazul în care acesta întârzie cu achitarea ratelor scadente, dacă există această obligaţie de raportare. Nu este clar însă dacă trebuie atenţionat înainte de raportare sau despre faptul că deja a fost raportat.
Furnizorul de servicii financiare trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a efectua repararea, în termen de maximum 15 zile, a eventualelor prejudicii cauzate consumatorului prin nerespectarea obligaţiilor asumate prin contract si să facă dovada demersurilor întreprinse în acest sens.
Obligaţiile băncii la încetarea contractului. Banca trebuie să închidă contul curent, aferent contractului de credit/depozit, odată cu finali-zarea contractului, pentru a se evita situaţiile în care clientul descoperă ulterior că trebuie să plătească penalităţi pentru sumele restante aferente contului de credit pe care îl considera închis odată cu achitarea integrală a creditului. Sau, mai rău, să se trezească raportat la Biroul de Credite, asa cum s-a întâmplat deseori.
Ordonanţa spune că la încetarea contractului, inclusiv prin ajungere la termen, reziliere sau denunţare unilaterală din partea consumatorului, furnizorul de servicii financiare va oferi gratuit consumatorului un document care să ateste faptul că au fost stinse toate obligaţiile dintre părţi. Totodată, se vor închide si conturile aferente serviciului financiar de bază furnizat, fără a fi necesară depunerea unei alte cereri de către consumator si fără plata unor costuri suplimentare. Contul nu va fi închis în situaţia în care acesta este poprit sau indisponibilizat, conform legii, pentru îndeplinirea de către consumator a unor obligaţii asumate faţă de furnizorul de servicii financiare însusi sau faţă de terţi.

II. Reglementarea contractelor cu agenTiile imobiliare
Noua ordonanţă de urgenţă încearcă să ofere o protecţie sporită clienţilor agenţiilor imobiliare, faţă de abuzurile frecvent practicate de acestea.
Obligaţii înainte de încheierea contractului. Încă din faza precontractuală, agenţiile imobiliare trebuie să-si informeze clienţii cu privire la preţul pieţei si alte elemente indispensabile pentru luarea unei decizii corecte. Consumatorul va fi informat în scris, corect, complet si precis, încă din faza precontractuală, cu privire la:
a) preţurile practicate în piaţă pentru tipul de imobil ce urmează a face obiectul intermedierii imobiliare, conform informaţiilor existente în baza de date a agenţiei imobiliare;
b) deficienţe si alte inconveniente cunoscute de agenţia imobiliară sau pe care în mod rezonabil putea să le cunoască, incluzând surse de zgomot, umezeală, poluare, miros, pericol de inundaţii sau surpări, organizarea în apropiere a unor manifestări populare periodi-ce, istoricul terenului sau al clădirii, posibile dezavantaje ale vecinătăţilor

sursa sfin.ro

Lasă un comentariu