Prin RIL se pune in vedere ICCJ faptul ca exista o practica neunitara pe o anumita problema de drept, se cerea sa se constate existenta acestei probleme, si sa se decida care dintre punctele de vedere exprimate de
judecatori sunt corecte, astfel incat, dupa pronuntarea unei solutii la RIL, toate instantele sa procedeze unitar.
Opinia promovata de Procurorul general nu este obligatorie pt ICCJ-deoarece acolo sunt judecatori cu experienta De ce a durat atat de mult judecarea RIL, spre deosebire de alte sentinte, obtinute in termen de o luna, doua ? Au fost 4 amanari, ceea ce la alte recursuri nu s-a intamplat.
Intrebat la randul sau, presedintele ICCJ , dl. judecator Nicolae Popa a declarat in seara zilei in care s-a dat verdictul ICCJ ca PG a actionat in doua etape: a formulat recursul in urma cu mai mult de 1 an, si s-a situat pe o anumita pozitie, -de partea chiriasilor, apoi a avut o “revenire” cu o precizare catre ICCJ in care nu s-a mai specificat care este pozitia PG in aceasta materie. PG nu a vrut sa comenteze afirmatiile presedintelui ICCJ, dar a precizat ca dupa depunerea recursului, ICCJ- prin incheiera din 10 dec. 2007, a preconizat sa se prospecteze practica judiciara pe raza altor Curti de Apel si, daca urmau sa constate ca in continuare practica este neunitara sa inainteze punctul de vedere.
In esenta punctul de vedere al PG este ca actiunile formulate in baza art. 480 Cod civil si urmatoarele sa fie inadmisibile. S-a argumentat ca actiunile formulate pe L 10/2001 sa se realizeze prin procedura stabilita de aceasta lege, deoarece acesta a fost de fapt scopul legii. PG asteapta motivarea deciziei ICCJ apoi se va pronunta daca ea va duce la unificarea practicii judiciare sau nu.
Deciziile pronuntate avand la baza un RIL au putere numai pentru viitor si sunt obligatorii pentru toti judecatorii din tara. Prin decizia data, ICCJ a stabilit ca exista practica judiciara neunitara si a emis un punct de vedere. Cat de clar e , va dovedi viitorul.
Care e pozitia instantei: sunt inadmisibile actiunile pe C Civil, sau sunt admisibile in anumite conditii?
La aceasta intrebare va raspunde PG dupa motivarea hotararii ICCJ.. Puncut de vedere al PG a plecat de la o hotarare pronuntata de CEDO, “Golder contra Regatului Unit” din 1975. in care se spunea ca “ dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut” ca “Exista posibilitatea limitarilor implicit admise chiar in afara limitelor care circumscriu continutului oricarui drept”.
Sau, altfel spus, exista posibilitatea ca printr-o lege interna sa stabilesti un anumit cadru procedural in solutionarea problemei de drept. Prin adoptarea L 10/2001 asa s-a facut, o lege speciala prin care s-a vrut reglementarea situatiei imobilelor care trebuie restituite fostilor proprietari.
In conditiile in care fostii proprietari indreptatiti sa-si primeasca proprietatea sau despagubiri, reclama ingradirea accesului in justitie, cum sunt considerati chiriasii deveniti proprietari in baza Legii nr. 10/2001? Cumparatori de buna credinta.
Aurora Ciorobea