Cambia este unul dintre cele mai vechi instrumente financiare, folosită începând cu secolul X de către comercianţii arabi, fiind cunoscută şi sub numele de trată sau poliţă. Este un înscris care conţine un ordin scris şi
necondiţionat dat de către o persoană, tragător, unei alte persoane, tras, pentru a plăti o anumită sumă de bani la vedere sau la o anumită scadenţă şi într-un anumit loc unei a treia persoane, beneficiar. În circuitul comercial cambia îndeplineşte funcţii de mijloc de plată, de mijloc de garantare şi de creditare, elementele obligatorii care trebuie să fie conţinute de aceasta, fiind obligatoriu legate de aceste funcţii. O cambie ca document, trebuie să conţină elemente obligatorii:
• denumirea de cambie în limba în care a fost redactat înscrisul;
• ordinul necondiţionat de plată / de a plăti o sumă determinată exprimată în cifre şi litere;
• numele trasului;
• scadenţa, termenul de plată care poate fi exprimat ca dată calendaristică fixă la un anumit număr de zile de la data emiterii cambiei, de regulă 3o, 6o, 9o, 18o zile la vedere sau la un anumit interval de la prezentarea spre acceptare;
• locul efectuării plăţii;
• beneficiarul, numele şi adresa;
• data şi locul emiterii;
• trasul, numele şi adresa;
• semnatura autografă a tragătorului cuprinzând numele de familie în întregime;
• elemente facultative, respectiv dobânda;
• domicilierea;
• menţiuni diverse, etc.
Raportul juridic născut de emiterea cambiei presupune acceptarea acesteia, trasul având ordin din partea trăgătorului să efectueze plata dar devine obligat cambial numai în momentul în care acceptă cambia. Prin acceptare, trasul devine debitorul principal, fiind obligat cambial solidar cu tragătorul, giranţii, avaliştii. Acceptarea se face prin menţiunea pe cambie « acceptat » dar este suficientă şi numai semnatura trasului. Acesta îşi ia sarcina să plătească iar ceilalţi obligaţi cambial îşi asumă obligaţia de a face să se platească în mod efectiv, ei plătind numai dacă debitorul principal, trasul, nu îşi onorează plata.
Ca mijloc de plată, cambia poate servi pentru plata datoriei pe care tragătorul o are la beneficiar. De exemplu, tragătorul are de încasat o anumită sumă de bani de la tras dar are de achitat şi o datorie faţă de o terţă persoană, beneficiarul, înlocuind circulaţia banilor în numerar. Astfel, în loc ca trasul să plătească tragătorului şi acesta să platească / achite datoria sa către beneficiar, tragătorul dă ordin trasului să plăteasca direct beneficiarului. Pe de altă parte, datorită faptului că trata la ordin poate fi transmisă prin gir, aceasta poate servi la acoperirea obligaţiilor de plată între participanţii la lanţul andosării. Astfel, beneficiarul unei trate care are o datorie faţă de un terţ poate plăti cu trata andosând-o în favoarea creditorului său, care devine noul beneficiar al cambiei. Acesta poate să o utilizeze în acelaşi fel pentru plata propriilor datorii.
atac