După criteriul consecinţelor care intervin este de trei feluri:
• eroarea – obstacol, numită şi distructivă din voinţă, este cea mai gravă formă a erorii, falsa prezentare căzând fie asupra naturii actului ce se
încheie, fie asupra identităţii obiectului;
• eroarea – viciu de consimţământ este falsa reprezentare ce cade fie asupra calităţilor substanţiale ale obiectului actului, fie asupra persoanei co-contractante;
• eroarea – indiferentă este falsa reprezentare a unor împrejurări mai puţin importante la încheierea actului juridic civil, care nu afectează însăşi valabilitatea actului.
După criteriul naturii realităţii fals reprezentată se disting două feluri de erori:
• eroarea de fapt este falsa reprezentare a unei situaţii faptice la încheierea actului juridic care priveşte obiectul actului, valoarea, co-contractantul;
• eroarea de drept este falsa reprezentare a existenţei ori conţinutului unei norme de drept civil.
În alcătuirea erorii – viciu de consimţământ, intră un singur element, de natură psihologică, falsa reprezentare a realităţii, de unde rezultă şi dificultatea probării, dovedirii sale.
Viclenia, numită şi dol, este acel viciu de consimţământ care constă în introducerea în eroare a unei persoane prin mijloace viclene sau dolosive pentru a o determina să încheie un act juridic. În esenţă viclenia este deci o eroare provocată, nu spontană, ca eroarea propriu-zisă.
Având originea în dreptul privat roman unde se distingeau între dolul grav şi dolul uşor, după consecinţele pe care le are sau nu le are asupra valabilităţii actului juridic se distinge între:
• dolul principal este dolul ce cade asupra unor elemente importante, determinate la încheierea actului juridic şi care atrage anularea actului;
• dolul incident, numit şi incidental ori secundar, este dolul ce cade asupra unor împrejurări nedeterminate pentru încheierea actului juridic, neatrăgând nevalabilitatea actului. Se poate cere însă o reducere a prestaţiei dacă e cazul.
Viclenia, ca viciu de consimţământ, este alcătuită din două elemente:
• un element obiectiv, material, constând în utilizarea de mijloace viclene, respectiv maşinaţiuni, şiretenii, manopere dolosive, pentru a induce în eroare;
• un element subiectiv, intenţionat, constând în intenţia de a induce în eroare o persoană pentru a o determina să încheie un act juridic civil.
Pentru a fi viciu de consimţământ dolul trebuie să îndeplinească cumulativ condiţiile:
• să fie determinat pentru încheierea actului juridic;
• să provină de la cealaltă parte.
Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc inclusiv martori sau prezumţii simple.
atac