Problema concluziilor

Stim ca: N. Teodorescu este profesor universitar. D.Tudor a luat nota 10 la examenul final al lui V. Stoica.

 

 

  • Unii cu doctorat sunt profesori de drept.
  • Cine este atent la ora lui V. Stoica, rezolva foarte bine o speta de Drept Civil.
  • Toti profesorii universitari au doctorat.
  • cine ia 10 la examenul lui V. Stoica, a fost atent la ora.
  • Daca N. Teodorescu poate fi profesor de Drept, atunci N. Teodorescu poate fi profesor de Drept Civil.

    Cerinta
    1. Care sunt concluziile logice ce rezida din aceste propozitii?
    2. Formulati un sir asemanator de trei propozitii care sa duca la concluzia: Profesorul V. Stoica este cel mai bun profesor.

  •  

    http://www.dreptonline.ro

    Problema bilelor de pe masa

    Pe o masa sunt asezate sase bile inegale, etichetate cu literere A, B, C, D, E, F, in functie de diametrul fiecareia (A este cea mai mica, F este cea mai mare).
    Stim ca ele sunt asezate in line, si ca:

     

     

     

  • cea mai mica este asezata langa cea mai mare
  • a patra bila ca inaltime este asezata in stanga celei cu cea de-a cincea inaltime
  • in margini sunt asezate bile micute, printre ele nefiind insa nici cea mai mica si nici cea mai mare
  • bila cu cea de-a treia inaltime nu se afla nici langa bila cu cea de-a patra si nici langa bila cu cea de-a cincea inaltime
  • cea mai inalta bila are in dreapta sa cel putin alte doua bile

    Cerinta
    1. Specificati ordinea bilelor, de la stanga la dreapta

    2. Eliminati una dintre conditiile de mai sus si specificati o alta asezare a bilelor, care sa respecte cerintele ramase
    http://www.dreptonline.ro

  • Problema oamenilor de zapada

    Patru copii (A, B, C si D) au inceput un concurs de inaltat oameni de zapada. Dupa 2 ore patru oameni de zapada de peste 2 metri au si fost inaltati. Bineinteles ca intre ei a inceput concurenta pentru a se decide cine a inaltat

     

     

    cel mai inalt om de zapada. Studiind inaltimile exprimate in centimetri, ai celor 4 oameni de zapada, ei au constatat ca:

  • fiecare inaltime este exprimata numai cu cifrele: 3, 2 si 1
  • ultima cifra a inaltimii omului de zapada construit de A este mai mica decat cea a omului de zapada construit de C
  • a doua cifra a inaltimii omului de zapada construit de B este cea mai mare
  • a doua cifra a inaltimii omului de zapada construit de A nu este nici cea mai mica si nici cea mai mare
  • ultima cifra a inaltimii omului de zapada construit de D este mai mare decat prima cifra a respectivei inaltimi

    Cerinta
    Scrieti inaltimile celor 4 oameni de zapada
    Gasiti o relatie simpla intre cele 4 inaltimi

  • http://www.dreptonline.ro

    Problema europenilor

    Pe o strada erau patru case asezate in linie, numerotate 1, 2, 3 , 4, in aceasta ordine. In fiecare casa locuia un om de nationalitate diferita. Fiecaruia dintre acesti oameni ii placea o singura bautura, avea un singur hobby si un

     

     

     singur animal de companie si adora o singura culoare.

  • Englezul este singurul care nu bea alcool.
  • Francezul este alergic la pene.
  • Bautorul de suc sta in ultima casa si are un vecin caruia ii place culoarea sangelui.
  • Francezul are un vecin cu aceisi alergie, care bea vin si vorbeste germana.
  • Francezul are un vecin caruia nu-i plac pisicile.
  • Bautorul de bere vorbeste italiana si are un vecin caruia ii plac cainii.
  • Locuitorul caruia ii place sa pescuiasca are un vecin caruia ii place nuanta de rosu si altul care adora albastru.
  • La 2 case de bautorul de garonne se afla un vanator.
  • Italianul si englezul detesta cititul.
  • Fotografului ii place culoarea geloziei si a suspiciunii.
  • Crescatorul de pesti are un vecin care adora culoare rezultata din amestecul cromatic a culorilor adorate de locuitorii caselor 1 si 3.

    Cerinta
    Sa se afle nationalitatea, bautura, hobby-ul, animalul de companie si culoarea preferata a fiecarui locuitor din cele 4 case.

  • http://www.dreptonline.ro

    Problema celor 6 suspecti

    Sase persoane se afla la sectia de Politie X, fiind suspecti intr-un caz de furt.
    In timpul anchetei, celor 6 li s-au luat declaratii, dar au aparut doua versiuni|: una sustinuta de 4 dintre suspecti iar alta sustinuta de 2.

     

    Mai mult decat atat, si ulterior ei au continuat sa sustina aceeasi varianta, declarand:

  • Suspectul X: Eu spun adevarul
  • Suspectul Y: X, care a dat declaratia inaintea mea, minte.
  • Suspectul Z: Y, care a dat declaratia inaintea mea, minte.
  • Suspectul T: Z, care a dat declaratia inaintea mea, minte.
  • Suspectul U: T, care a dat declaratia inaintea mea, minte.
  • Suspectul V: U si T care au dat declaratia inaintea mea, spun adevarul.

    Cerinta
    1. Cine minte si cine spune adevarul pentru ca sa se confirme ca doi sustin o varianta iar 4 pe cealalta opusa.
    2. Modificati sustinerea celui de-al saselea astfel incat cei care spuneau adevarul anterior sa minta si invers.

  • http://www.dreptonline.ro

    Problema avocatilor

    In Camera avocatilor sunt 8 avocati: cunoscutii A., B. si P., dar si L., T., D., S. si M.. Fiecare dintre ei il are ca adversar in alt proces pe unul singur dintre ceilalti: L. il felicita la final pe S. pentru modul cum s-a aparat de adversar si a castigat

     

    procesul, in timp ce B. tocmai castigase procesul in care era avocat un prieten apropiat al lui L.. S. nu a avut ca adversar pe nici unul dintre cei 3 avocati celebri.

    Adversarul lui D. nu este S. si nici M., si nici unul dintre cei 3 avocati celebri.

    M. a castigat procesul.

    Cerinta
    Cerinta:
    Scrieti pe cine a avut adversar L. Dar S?

    http://www.dreptonline.ro

    Bucurestiul va fi ridicat la rangul de metropola

    Bucurestiul va fi ridicat de la rangul de oras de grad zero la rangul de metropola, potrivit proiectului de Lege pentru Metropola Bucuresti si Regimul Juridic al Capitalei, care se afla in faza de finalizare, a anuntat, ieri

     

     

    , Prefectura Bucuresti.

    Prefectul Capitalei, Ion Tincu, a declarat la sedinta Colegiului Prefectural ca proiectul de lege privind Metropola Bucuresti si Regimul Juridic al Capitalei urmeaza sa fie finalizat, acesta stipuland ca Bucurestiul va fi ridicat de la rangul de oras de grad zero la rangul de metropola, ceea ce va permite dezvoltarea unitara a orasului, atat din punct de vedere socio-economic, cat si edilitar.

    Prefectul Tincu arata ca, odata cu introducerea prin acte normative a conceptului de metropola, „inexistent in acest moment in legislatia romaneasca, si ridicarea Capitalei la rang de metropola, va deveni posibila”, precum si dezvoltarea zonei metropolitane adiacente.

     

    Marko Bela: The proposal made by PDL is inacceptable

    „Hungarian Democrats prefer to join the Opposition, in case we’re not an equal partner in the governing coalition”, said the UDMR president, Marko Bela, on Saturday, quoted by Mediafax. The official said that the suggestion

     

     

     

    made by PDL – that UDMR should have only secretaries, not ministers, in the future Government – is inacceptable. „PDL won the elections, but lost the negotiations with PSD”, Marko Bela said.

    http://english.hotnews.ro

    The Bucharest 2009 auto show canceled due to rough economic conditions

    The 2009 edition of the Bucharest auto fair SIAB will be canceled due to the rough economic situation of the car market, members of the Association of the  Automobile Producers and Importers decided. The most important

     

     

    automobile event in the country will be not be held in 2009 but officials declared that the 2011 edition will definitely be held.

    Currently, the car market in Romania is confronted with an extremely difficult situation due to the international automobile market and due to the decrease of the demand at the national level. Moreover, the future is not bright at all either.

    SIAB had, until now, six editions at the last one was in 2007 with over 250,000 visitors

    http://english.hotnews.ro

    Calin Popescu Tariceanu: The PSD-PDL governance program condemns Romania to poverty

    Romania’s incumbent minister Calin Popescu Tariceanu criticizes on his personal weblog the governance program set up by the Social Democrats and Democrat Liberals. The site reads that there is no longer a single flat tax:

     

     

    those who earn more have higher taxes while those who earn less have lower taxes.

    Tariceanu writes that the program represents a step back towards the progressive tax rates and it opens up the door for fiscal evasions, discourages works and companies that wish to invest in Romania

    http://english.hotnews.ro

    BRD President: banks in Romania do not need so much financial support from the state

    The Western financial support systems offered by the states is not necessary in Romania at the moment, BRD President Patrick Gelin declared, quoted by NewsIn. Moreover, he underlined that the government should take up some

     

     

     

     

     

    measures to protect the economy like infrastructure investments.

    Romanian banks have had a good year in 2008 with significant financial results far more better than the ones registered in 2007. Plus, the financial system is healthy in Romania, as banks do not have direct exposure to the American market.

    He declared that the government should take up some measures in order to protect the economy, a point which contradicts the Raiffeisen International general director, Herbert Stepic who declared last week that Romania needs a comprehensive pack of measures to sustain its economy of at least 10 billion euro of which 5 billion should be injected into the banking system.

    http://english.hotnews.ro

    Romania’s online advertising market: 12.8 million euro in 2007, 9 million euro in 2008

    Investments in online ads increased to 12.8 million euro in 2007 and to 9 million euro in the first half of 2008, a IAB Romania, the association of the online ads industry, and a PricewaterhouseCoopers Romania study reveals.

     

     

     

     

    On Wednesday, a summary of the joint study was released, the first of its kind in Romania, as the measure of the market was usually supplied by various actors on the market. The value of the market, identified in the report, is higher than estimated before.

    The Romanian Advertising Study shows that in 2007 the online market in Romania amounted to revenues of 12.8 million euro, according to the profits announced by the most important 11 companies in the field, by independent publishers, representing some 700 websites.

    IAB Romania president Ovidiu Florea declared that the study offers for the first time in Romania real numbers, based on effective sales of the biggest companies in the industry, instead of estimations that circulated in the market.

    At her turn, PwC Romania marketing and business development director Ruxandra Bandila declared that the study is a premiere in the local research market and added that the company used a globally renowned methodology. She said that the methodology has been used for over 10 years now in Western countries.

    http://english.hotnews.ro

    Meeting against car tax in Bucharest expected to cause traffic problems

    Hundreds of people are expected to join a demonstration in the Victoriei Square in Bucharest on Thursday to protest the car pollution tax. The protest was due to start at noon, but only several dozen people had shown

     

     

    up by then. A march was due to continue from Victoriei Square, where the Government HQ is situated, along the Victoriei Avenue and on to the Izvor Garden near the House of the Parliament.

    According to Antena 3 news television, the protest is due to be attended by drivers from across the country, come to Bucharest by buses. The protest is due to end in the afternoon and was expected to bring more problems to traffic in the Romanian capital, which is already overheated as winter holidays are near.

    http://english.hotnews.ro

    19 years since the Romanian Revolution

    Described by some as a coup d’état and by others as an unavoidable change of destiny, dictated by the end of the Cold War circumstances, the Revolution that brought down Nicolae Ceausescu is still remembered and

     

    commemorated at least for the sacrifice of many.

    On December 15, 1989, a small group of people gathered in front of Laszlo Tokes, a reformed pastor in Timisoara (Western Romania), protesting against the relocation of the minister. A Securitate officer is aggressed during the day (Securitate was Ceausescu’s political police at the time). During the evening, people murmur „Desteapta-te, Romane” (Wake Up, Romanian, a former Revolution anthem, in 1848).

     

    http://english.hotnews.ro

    The Emil Boc Government has the scheme filled up, after the two main parties, Democrat Liberals (PDL) and Social Democrats (PSD) finished negotiating the way ministries should be shared.

    PDL nominees:
    Finance Ministry: Gheorghe Pogea
    Born in 1955, Pogea graduated from a technical faculty to become general

     

     

    manager of the Hunedoara Steel Plant (1997-2001). After 2001, he was general manger at SC „Marmosim” SA Simeria, a company owned by the former Bucharest mayor, Adriean Videanu. Videanu is also part of the current Government scheme.

    Transport Ministry: Radu Berceanu

    PDL vice president, Berceanu was a deputy ever after 1990. He also was Minister of Industry Trade (1998-1999) and Transport Minister (2006-2007). He was accused in several occasions of illegal affairs, from illegal VAT return and debts to the state budget to car trafficking.

    Economy Ministry: Adriean Videanu

    PDL executive president, entered politics since the early ’90’s. Bucharest mayor between 2005 and 2008.

    Defense Ministry: Mihai Stanisoara

    Deputy between 2004 and 2007, presidential counselor, president of the Defense, Public Safety and National Security Commission. Also former secretary general of the Defense Ministry (2000)

    Regional Development and Homes Ministry: Vasile Blaga

    Graduate of a technical aviation school and of the National Defense Institute; former Interior Minister (2004 – 2007) and Bucharest Senator. Also former Regional Customs Department chief in Oradea. Considered as the best candidate for the Interior Ministry, he was rather put aside during the PDL – PSD negotiations.

    IT&C Ministry: Gabriel Sandu

    Culture Ministry: Toader Paleologu

    Youth and Sport Ministry: Monica Iacob Ridzi

    Tourism Ministry: Elena Udrea

    PSD nominees:

    Vice Prime Minister: Dan Nica

    Labor, Family and Social Protection Ministry: Marian Sarbu

    Education Ministry: Ecaterina Andronescu

    Health Ministry: Ionut Bazac

    Agriculture Ministry: Ilie Sarbu

    Interior Ministry: Gabriel Oprea;

    Foreign Ministry: Cristian Diaconescu

    Environment Ministry: Nicolae Nemirschi

    SMEs, Trade and Business: Constantin Nita

    Ministry for the Relationship with the Parliament: Victor Ponta

    http://english.hotnews.ro

    The present law approves Emergency Ordinance 91/2007 amending certain normative acts in the social security field.

    The main changes were brought to Pension Law 19/2000 and Law 346/2002 regarding work accidents and professional diseases, as follows: 
    – Income earned as a result of civil conventions or collaboration contracts

     

     

    shall not be subject to contributions for social security (pension) and insurance fund against work accidents and professional diseases. 
    – Expenses concerning the organization and functioning of the public pension system shall be sustained from the social insurance budget, within the limit of 3% (and not 4% as stipulated in the previous legislation) applied on the annual expenses provided by the Social Insurance Budget Law

    The Order approves the application Norms regarding the VAT exemption for the supply of goods and services in respect of NSIP projects performed in Romania

    The VAT exemption is granted based on a VAT exemption certificate issued especially for these acquisitions, as follows:
    1. issuance of invoices without VAT by the contractors (suppliers) which are

     

     

     

    registered for VAT purposes in Romania according to article 153 of the Fiscal
    Code to the Romanian contracting authority1 and by the subcontractors registered for VAT purposes in Romania according to article 153 of the Fiscal
    Code to the contractors;
    2. direct VAT exemption for the following types of operations:
    (i) imports of goods in Romania directly performed by the contracting authority and by the contractors;
    (ii) intra-Community acquisitions of goods in Romania performed by the contracting authority, for which it would be the person liable to pay the VAT;
    (iii) supplies of services performed by suppliers that are not established in Romania, for which the Romanian contracting authority, as beneficiary, is liable to pay the VAT; and
    (iv) supplies of goods performed by suppliers not established in Romania, for which the person liable to pay the VAT is the contracting authority according to article 150 (1) (g) of the Fiscal Code.
    In respect of transactions performed before a VAT exemption certificate is obtained or for transactions for which such a certificate was not requested, the Romanian contracting authority can request a VAT reimbursement for the VAT incurred in respect of the NSIP projects.

    The Romanian short-term foreign debt reached an all-time record of EUR 18.43 bn end-September,

    The banks and private companies have taken in most of the short-term foreign loans accounting to some 98.7%. The rally in the short-term debt was mainly influenced by the increased number of funds drawn by the local

     

     

    banks on short term (periods smaller than one year), up by EUR 1 bn to EUR 8.8 bn. While the banks attracted larger amounts, the companies reported a slight decrease against June, from EUR 9.6 bn to EUR 9.37 bn. The high foreign debt is considered by the external analysts as
    one of the risk factors of the Romanian economy, together with the current account deficit, with the boom of the short-term loans being the major concern, as they represent some 70% of the foreign currency reserves of the National Bank of Romania (BNR). The short-term foreign debt has reported a rapid growth since 2005. While the balance amounted to EUR 2.7 bn at the end of 2004, it had grown fourfold by December 2006, to EUR 10.9 bn. The previous historical record was achieved this March, when the short-term foreign loans totaled some EUR 18.22 bn. In addition to the increase of short-term financing, the banks have borrowed more money and on longer terms, with the balance of such debts exceeding EUR 10 bn. Moreover, the medium and long-term deposits attracted by the local banks from non-residents have slightly hiked, reaching a new high of EUR 5.97 bn.

    The annual inflation rate is to drop by 1.2% in 2009, down to 4.8 %, with this drop to be the result of the administered prices

    The annual inflation rate is to continue to go down in the next years, with an estimated level of inflation to stand at 3.6 % in 2010, 3.2 % in 2011, and 2.8 % in 2012.

     

     

     

    Moreover, due to the restrictions in the monetary policy which have appeared very clear from BNR repeated increase in the key interest in 2008, there is expected a certain stagnation in the depreciation of the exchange rate, nevertheless with the
    nominal appreciation trend to be resumed soon enough. With regards to the exchange rare, there was estimated a moderate appreciation, but which is expected to contribute to the cut in the import prices and also in the administered prices depending on euro. Experts estimate the continuation of the process to push inflation downwards in the interval ahead, through the maintaining of a firm conduit of the monetary policy and also of the other components of the economic policy. Another efficient way to anchor the inflationary anticipations is to maintain the appreciation trend in real terms of the national currency as against euro. This is
    very possible while taking into account the perspective of a more accelerated growth in the productivity in the Romanian economy as against its main foreign partners.

    Dilema oricarui comerciant: platesc tva sau nu?

    Declararea ca platitor de TVA este utila atunci cand infiintarea societatii comerciale este legata de o investitie majora pentru demararea activitatii. Aceasta se face inca de la infiintare pentru a se putea exrcita dreptul de

     

    deducere al TVA-ului aferent investitiei.
    Daca activitatea respectiva consta preponderent in prestarea de servicii si se incepe prin a realiza venituri, atunci este util a se declara neplatitor de TVA tocmai pentru ca serviciile vor fi mai ieftine cu 19%, devenind astfel mai competitive.
    In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind operatiunile care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
    a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, efectuate cu plata;
    b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania;
    c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel cum este definita la art. 3 alin.(1) din Capitolul III, Titlul VI din Codul fiscal;
    d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la art. 3 alin.(2) din Capitolul III, Titlul VI din Codul fiscal.

    Declararea acesteia ca platitor de TVA de la infiintare se face la Oficiul National al Registrului Comertului. In cazul in care aceasta s-a declarat neplatitor de TVA de la infiintare si doreste sa devina ulterior platitor, institutia competenta pentru inregistrarea acestei mentiuni nu mai este Registrul Comertului, ci Administratia Finantelor Publice in a carui raza teritoriala isi are sediul contribuabilul.

     

    Cum comentati?

    Continutul raportului administratorilor este prevazut in Reglementarea conforma cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene.

    Reglementarea prevede formatul si continutul situatiilor financiare anuale, principiile contabile si regulile de evaluare, precum si regulile de intocmire, aprobare, auditare si publicare a situatiilor financiare anuale.

     

     

    Reglementarea a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1080bis din 30.11.2005

    Reglementarea se aplica de catre urmatoarele categorii de persoane (denumite in continuare entitati):
    a) societatile comerciale:
    – societatile in nume colectiv;
    – societatile in comandita simpla;
    – societatile pe actiuni;
    – societatile in comandita pe actiuni; si
    – societatile cu raspundere limitata. 
    b) societatile/companiile nationale;
    c) regiile autonome;
    d) institutele nationale de cercetare-dezvoltare;
    e) societatile cooperative si celelalte persoane juridice care, in baza legilor speciale de organizare, functioneaza pe principiile societatilor comerciale;
    f) subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor prevazute la lit. a)-e), cu sediul sau domiciliul in Romania, precum si sediile permanente din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul in strainatate, in conditiile prevazute de prezentele reglementari.

    Continutul raportului administratorilor este stabilit in Sectiunea 9 la punctele 259-261, astfel:
    259. – ( ) Consiliul de administratie elaboreaza pentru fiecare exercitiu financiar un raport, denumit in continuare raportul administratorilor, care cuprinde cel putin o prezentare fidela a dezvoltarii si performantei activitatilor entitatii si a pozitiei sale financiare, impreuna cu o descriere a principalelor riscuri si incertitudini cu care se confrunta.
    (2) Prezentarea de mai sus este o analiza echilibrata si cuprinzatoare a dezvoltarii si performantei activitatilor entitatii si a pozitiei sale financiare, corelata cu dimensiunea si complexitatea activitatilor.
    (3) In masura in care este necesar pentru a intelege dezvoltarea entitatii, performanta sau pozitia sa financiara, analiza cuprinde indicatori financiari si, atunci cand este cazul, indicatori nefinanciari-cheie de performanta, relevanti, pentru activitati specifice, inclusiv informatii despre aspecte privind mediul inconjurator si angajatii.
    (4) In furnizarea analizei sale, raportul administratorilor include, atunci cand este cazul, referiri si explicatii suplimentare privind sumele raportate in situatiile financiare anuale. 

    260
    . – Raportul administratorilor ofera, de asemenea, informatii despre:
    a) evenimente importante aparute dupa sfarsitul exercitiului financiar;
    b) dezvoltarea previzibila a entitatii;
    c) activitatile din domeniul cercetarii si dezvoltarii;
    d) informatii privind achizitiile propriilor actiuni, si anume:
    – motivele achizitiilor efectuate in cursul exercitiului financiar;
    – numarul si valoarea actiunilor achizitionate si instrainate in cursul exercitiului financiar si proportia din capitalul subscris pe care acestea o reprezinta;
    – in cazul achizitiei si instrainarii cu titlu oneros, contravaloarea actiunilor;
    – numarul si valoarea nominala a tuturor actiunilor achizitionate si detinute de entitate si proportia din capitalul subscris pe care acestea o reprezinta;
    e) existenta de sucursale ale entitatii;
    f) utilizarea de catre entitate a instrumentelor financiare, in cazul in care sunt semnificative pentru evaluarea activelor sale, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii:
    – obiectivele si politicile entitatii in materie de gestiune a riscului financiar, inclusiv politica sa de acoperire impotriva riscurilor pentru fiecare tip major de tranzactie previzionala pentru care se utilizeaza contabilitatea de acoperire impotriva riscurilor, si
    – expunerea entitatii la riscul de piata, riscul de credit, riscul de lichiditate si la riscul fluxului de trezorerie.
    Scopul acestor prezentari este de a furniza informatii care sa ajute la intelegerea mai buna a semnificatiei instrumentelor financiare bilantiere sau extrabilantiere asupra situatiei financiare a unei entitati, rezultatelor activitatii ei si fluxurilor de trezorerie si de a ajuta in evaluarea sumelor, momentului aparitiei si gradului de siguranta a fluxurilor de trezorerie viitoare asociate cu acele instrumente.
    Prezentarile cerute ofera informatii pentru a-i ajuta pe utilizatorii situatiilor financiare in evaluarea gradului de risc aferent instrumentelor financiare, recunoscute sau nu in bilant.
    Tranzactiile cu instrumente financiare pot avea ca rezultat pentru o entitate asumarea sau transferarea catre alte parti a unuia sau mai multora dintre riscurile financiare descrise mai jos.
    a) Riscul de piata cuprinde trei tipuri de risc:
    – riscul valutar – este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor cursului de schimb valutar;
    – riscul ratei dobanzii la valoarea justa – este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor ratelor de piata ale dobanzii;
    – riscul de pret – este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze ca rezultat al schimbarii preturilor pietei, chiar daca aceste schimbari sunt cauzate de factori specifici instrumentelor individuale sau emitentului acestora, sau factori care afecteaza toate instrumentele tranzactionale pe piata.
    Termenul „risc de piata” incorporeaza nu numai potentialul de pierdere, dar si cel de castig.
    b) Riscul de credit – este riscul ca una dintre partile instrumentului financiar sa nu execute obligatia asumata, cauzand celeilalte parti o pierdere financiara.
    c) Riscul de lichiditate – (numit si riscul de finantare), este riscul ca o entitate sa intalneasca dificultati in procurarea fondurilor necesare pentru indeplinirea angajamentelor aferente instrumentelor financiare. Riscul de lichiditate poate rezulta din incapacitatea de a vinde repede un activ financiar la o valoare apropiata de valoarea sa justa.
    d) Riscul ratei dobanzii la fluxul de trezorerie – este riscul ca fluxurile de trezorerie viitoare sa fluctueze din cauza variatiilor ratelor de piata ale dobanzii. De exemplu, in cazul unui instrument de imprumut cu rata variabila, astfel de fluctuatii constau in schimbarea ratei dobanzii efective a instrumentului financiar, fara o schimbare corespondenta a valorii sale juste.
    O entitate trebuie sa prezinte obiectivele si politicile de gestionare a riscului, inclusiv politicile de acoperire a acestuia. 

    261
    . – In cazul entitatilor ale caror valori mobiliare – in totalitate sau o parte din aceste titluri – sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata si care fac obiectul unei oferte publice de preluare, astfel cum acestea sunt definite in legislatia in vigoare privind piata de capital, raportul administratorilor trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii detaliate despre: 

    a) structura capitalului lor, inclusiv valorile mobiliare care nu sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, cu indicarea claselor diferite de actiuni si, daca este cazul, pentru fiecare clasa de actiuni, drepturile si obligatiile atasate clasei respective si procentul din capitalul social total pe care il reprezinta; 

    b) orice restrictii legate de transferul de valori mobiliare, cum ar fi limitarile privind detinerea de titluri de valoare sau necesitatea de a obtine aprobarea entitatii sau a altor detinatori de valori mobiliare; 

    c) detinerile semnificative directe si indirecte de actiuni (inclusiv detinerile indirecte prin structuri piramidale si detineri incrucisate de actiuni, asa cum acestea sunt definite in reglementarile in vigoare privind piata de capital); 

    d) detinatorii oricaror valori mobiliare cu drepturi speciale de control si o descriere a acestor drepturi; 

    e) sistemul de control al oricarei scheme de acordare de actiuni salariatilor, daca drepturile de control nu se exercita direct de catre salariati; 

    f) orice restrictii privind drepturile de vot, cum ar fi limitarile drepturilor de vot ale detinatorilor unui procent stabilit sau numar de voturi, termenele de exercitare a drepturilor de vot sau sistemele prin care, cooperand cu entitatea, drepturile financiare atasate valorilor mobiliare sunt separate de detinerea de valori mobiliare; 

    g) orice acorduri dintre actionari care sunt cunoscute de catre entitate si care pot avea ca rezultat restrictii referitoare la transferul valorilor mobiliare si/sau la drepturile de vot; 

    h) regulile care prevad numirea sau inlocuirea membrilor consiliului de administratie si modificarea actelor constitutive ale entitatii; 

    i) puterile membrilor consiliului de administratie si, in special, cele referitoare la emiterea sau rascumpararea de actiuni; 

    j) orice acorduri semnificative la care entitatea este parte si care intra in vigoare, se modifica sau inceteaza in functie de o modificare a controlului entitatii ca urmare a unei oferte publice de preluare, si efectele rezultate din aceasta, cu exceptia cazului in care prezentarea acestor informatii ar prejudicia grav entitatea.
    Aceasta exceptie nu se aplica in cazul in care entitatea este obligata in mod special sa prezinte asemenea informatii conform altor cerinte legale; 

    k) orice acorduri dintre entitate si membrii consiliului sau de administratie sau salariati, prin care se ofera compensari daca acestia demisioneaza sau sunt concediati fara un motiv rezonabil sau daca relatia de angajare inceteaza din cauza unei oferte publice de preluare. 

     

    Cum comentati?

    Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 91/2008 aduce noi reglementari in domeniului impozitului pe profit

    Prin Ordonanta de Urgenta nr. 91/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Guvernul a stabilit ca pierderea fiscala anuala realizata incepand cu anul 2009, stabilita prin declaratia de

     

     

    impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora. 
     
    Executivul a a luat aceasta masura avand in vedere ca exista domenii de activitate in care infiintarea si dezvoltarea unei afaceri necesita o perioada mai lunga de timp pana la inregistrarea veniturilor din exploatare.

    In prezent, Codul fiscal prevede ca pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. In cazul persoanelor juridice straine, se iau in considerare numai veniturile si cheltuielile care pot fi atribuite sediului permanent in Romania

     

    Cum comentati?

    Ce se intampla daca cesionez partile sociale?

    Intre parti contractul de cesiune de parti sociale produce efecte juridice de la momentul incheierii ( semnarii ) sale.Prin exprimarea acordului de vointa al partilor exprimat in scris acest contract da nastere la drepturi si obligatii

     

     

    reciproce intre partile contractante, adica intre cedent (vanzator) si cesionar (cumparator). 

    Cat priveste insa momentul de la care contractul de cesiune isi produce efectele juridice fata de terti, acesta este diferit, in sensul ca efectele juridice nu se produc de la momentul (data) incheierii cesiunii, ci de la data inscrierii acesteia in registrul comertului, in conformitate cu prevederile art 203 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. 

     

    Cum comentati?

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a elaborat un proiect de ordin pentru aprobarea unui nou model al formularului Decont de Taxa pe Valoare Adaugata – Declaratia 300

    Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal s-a introdus cota redusa de 5% care se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea

    locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite, care intra in vigoare de la 15 decembrie 2008. 

    De asemenea, Regulamentul CE nr.1798/2003 privind cooperarea administrativa in domeniul TVA stabileste norme si proceduri care sa permita autoritatilor competente ale statelor membre sa coopereze si sa schimbe reciproc, prin mijloace electronice, informatii in ce priveste TVA pentru tranzactiile intracomunitare. 

    Acest schimb de informatii se face prin intermediul sistemului VIES. 

    In acest sens a fost elaborat Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr.552/2008 pentru aprobarea modelului si continutului formularului „Declaratia recapitulativa privind livrarile/achizitiile intracomunitare de bunuri” (390 VIES).
    In scopul unei bune administrari a taxei pe valoarea adaugata si pentru transmiterea prin VIES a unor informatii cat mai corecte, organele fiscale trebuie sa verifice informatiile inscrise in Declaratia recapitulativa cu informatiile furnizate in Decontul de taxa pe valoarea adaugata, depus de persoanele impozabile potrivit dispozitiilor Codului fiscal. 

    Reducerile de pret acordate ulterior de furnizor, intr-un alt trimestru decat cel in care au fost efectuate livrarile de bunuri, se declara in declaratia recapitulativa intocmita pentru trimestrul in care reducerile de pret au fost acordate. Potrivit Instructiunilor de completare a Decontului de taxa pe valoarea adaugata, aceste reduceri de pret se inscriu in randul de regularizari, impreuna cu alte regularizari privind achizitiile intracomunitare declarate in trimestre anterioare. Ca urmare, in prezent, informatiile din randurile de regularizari nu se au in vedere la corelarea sumelor din declaratia recapitulativa cu sumele din Decontul de taxa pe valoarea adaugata. 

    „Pentru asigurarea corelarii informatiilor din cele doua formulare, (…) se impune modificarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr.94/2008 pentru aprobarea modelului si continutului formularului (300) „Decont de taxa pe valoarea adaugata”, in sensul modificarii instructiunilor de completare pentru reducerile de pret acordate ulterior de furnizor, intr-un alt trimestru decat cel in care au fost efectuate livrarile de bunuri. De asemenea, in formularul de Decont de taxa pe valoarea adaugata, este necesara introducerea unor randuri distincte pentru declararea operatiunilor de livrare a constructiilor cu cota redusa de 5%”, se arata in nota de fundamentare a proiectului de ordin elaborat de ANAF. 

    Noua Declaratie 300 ar urma sa se utilizeze incepand cu declararea obligatiilor fiscale aferente lunii decembrie 2008.

    Decontul de TVA trebuie depus lunar, trimestrial, semestrial sau anual, in functie de perioada de raportare fiscala a contribuabililor.

    Cum comentati?

    Prin Ordinul nr. 684/2008, INS a elaborat noi norme de completare a Declaratiei statistice Intrastat.

    Ordinul INS nr. 684/2008 a fost publicat in Monitorul Oficial, Monitorul Oficial, Partea I nr. 839 din 12 decembrie si abroga prevederile Ordinului INS nr. 748/2007 privind Normele de completare a Declaratiei statistice

     

     

    Intrastat pentru anul 2008, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 879 din 21 decembrie 2007.

    Declaratia statistica Intrastat este o declaratie obligatorie, conform legii, pentru schimbul de bunuri (introduceri si expedieri) intre Romania si alte state membre ale Uniunii Europene.

    Obligatia furnizarii de date statistice Intrastat revine tuturor operatorilor economici care indeplinesc simultan trei conditii: sunt inregistrati in scopuri de taxa pe valoare adaugata (au cod de identificare fiscala), realizeaza schimburi de bunuri cu alte state membre ale Uniunii Europene si valoarea totala anuala a schimburilor de bunuri cu alte state membre ale Uniunii Europene, pentru fiecare dintre cele doua fluxuri, introduceri si, respectiv, expedieri, depaseste pragul valoric Intrastat stabilit pentru fiecare an.

    INS a stabilit un nivel al pragurilor valorice Intrastat de 900.000 lei pentru expedieri intracomunitare de bunuri si de 300.000 lei pentru introduceri intracomunitare de bunuri.

    Datele statistice Intrastat trebuie furnizate catre INS lunar, intr-un interval de cel mult 15 zile calendaristice de la expirarea perioadei de referinta. Declaratia poate fi transmisa doar in format electronic, pe www.intrastat.ro sau pe e-mail .

    Obligatiile in sistemul Intrastat se stabilesc de catre INS pe baza declaratiilor statistice Intrastat din anul precedent si a informatiilor din deconturile de TVA si declaratiile recapitulative trimestriale, furnizate de Ministerul Economiei si Finantelor.

     

    Cum comentati?

    hotararea prin care s-a respins cererea de dizolvare a unei societati comerciale poate fi atacata cu recurs in conditiile prevazute de acest text de lege.

    Prin Decizia nr. 6/2008, ICCJ a admis recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 237 alin. (5) din Legea nr. 31/1990 privind societatile

    comerciale, republicata, privind calea de atac ce poate fi exercitata impotriva hotararii prin care se respinge cererea de dizolvare a unei societati comerciale, formulata in conditiile alineatului 1 al aceluiasi articol.

    ICCJ a stabilit ca dispozitiile art. 237 alin. 5 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, se interpreteaza in sensul ca hotararea prin care s-a respins cererea de dizolvare a unei societati comerciale poate fi atacata cu recurs in conditiile prevazute de acest text de lege.

    Decizia ICCJ nr. 6/2008 a fost  publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 817 din 5 decembrie 2008.

    Jurisprudenta neunitara

    ICCJ a constatat ca, in aplicarea dispozitiilor art. 237 alin. (5) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, privind calea de atac ce poate fi exercitata impotriva hotararii de respingere a cererii de dizolvare a unei societati comerciale, formulata in temeiul alin. 1 al aceluiasi articol, instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar, adoptand solutii diferite.

    I. Astfel, unele instante de judecata au considerat ca impotriva hotararii prin care s-a respins cererea de dizolvare a unei societati comerciale formulata in temeiul art. 237 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata, se poate exercita calea de atac a apelului.

    In sprijinul acestei opinii s-a subliniat ca, intrucat legiuitorul nu a reglementat expres calea de atac ce poate fi exercitata impotriva acestor hotarari, si in asemenea cazuri sunt aplicabile dispozitiile dreptului comun, respectiv cele ale art. 282 din Codul de procedura civila.

    II. Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca poate fi atacata cu recurs hotararea prin care a fost respinsa cererea de dizolvare a unei societati comerciale, apreciind ca dispozitiile art. 237 din Legea nr. 31/1990, republicata, prevad o procedura speciala, derogatorie de la dreptul comun.

    Prin Decizia nr. 6/2008, ICCJ a confirmat faptul ca aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

    Argumentele ICCJ:

    „Prin art. 237 alin. (1) lit. a)-d) si alin. (5) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, se prevad urmatoarele:
    „La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care:
    a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;
    b) societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului;
    c) societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta;
    d) societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii;
    ……………………………………………………………………………………………………………….
    Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotararii de dizolvare, in termen de 30 de zile de la efectuarea publicitatii, in conditiile alin. 3 si alin. 4.
    Recurentul va depune o copie a recursului la oficiul registrului comertului in care este inregistrata societatea a carei dizolvare a fost pronuntata.”

    Rezulta, deci, ca prin aceste dispozitii cu caracter special, cuprinse in art. 237 din Legea nr. 31/1990, republicata, sunt reglementate cazurile de dizolvare-sanctiune a societatii, stabilindu-se ca hotararea tribunalului, prin care se pronunta aceasta solutie cu caracter punitiv, poate fi atacata numai cu recurs in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

    Asadar, legiuitorul a instituit in acest caz un recurs special, derogatoriu sub mai multe aspecte de la recursul de drept comun reglementat prin Codul de procedura civila.

    In acest sens, trebuie avut in vedere ca efectul imediat al hotararii irevocabile de dizolvare este declansarea procedurii de lichidare a persoanei juridice, prin care se realizeaza, in final, radierea acesteia din registrul comertului.

    Este adevarat ca legiuitorul nu precizeaza expres calea de atac ce poate fi exercitata impotriva hotararii de respingere a cererii de dizolvare, insa aceasta nu poate fi decat recursul, iar nu apelul, cum au considerat unele instante.

    Aceasta interpretare este impusa nu numai de scopul reglementarii, ci si de interpretarea de ansamblu a celorlalte dispozitii legale existente in materie.

    In acest sens, trebuie avut in vedere ca prin art. 31 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, este restransa exercitarea cailor de atac intr-o atare materie, stabilindu-se ca „incheierea de constatare a dizolvarii de drept este supusa numai recursului, la cererea oricarei persoane interesate, in termen de 15 zile de la publicarea prevazuta la art. 30 alin. (3)”.

    Tot astfel, prin art. 3 alin. (1) din Legea nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, se prevede ca incheierea judecatorului delegat, prin care se constata dizolvarea de drept a societatilor comerciale care nu si-au majorat capitalul social la nivelul minim stabilit de Legea nr. 31/1990, este supusa numai recursului.

    Ca urmare, daca s-ar admite ca exercitarea cailor de atac a apelului impotriva hotararii de respingere a cererii de dizolvare a unei societati comerciale ar insemna sa fie creata o situatie unica, izolata, in vadita discordanta cu celelalte reglementari in materie, tinandu-se seama ca hotararile de admitere a unei asemenea cereri sunt in mod expres supuse numai caii de atac a recursului.

    In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, precum si ale art. 329 din Codul de procedura civila, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca dispozitiile art. 237 alin. 5 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, se interpreteaza in sensul ca hotararea prin care s-a respins cererea de dizolvare a unei societati comerciale poate fi atacata cu recurs in conditiile prevazute de acest text de lege.”

     

    Cum comentati?

    Soferii care vor savarsi contraventii in alte tari membre UE decat cea de origine vor putea fi sanctionati prin intermediul unui sistem de electronic de schimb de informatii

    Viteza excesiva, ebrietate la volan, nefolosirea centurii de siguranta, ignorarea culorii rosu la semafor sunt cateva din contraventiile prevazute in directiva.

     

     

    Potrivit raportoarei Ines Ayala Sender (PSE, Spania), sanctiunile impuse pentru incalcarile realizate pe teritoriul unui alt stat membru sunt, de obicei, fara efect.

    „Aceasta impunitate relativa poate submina obiectivele sigurantei rutiere, deoarece conducatorii auto sunt tentati sa nu respecte prevederile nationale ale traficului rutier cand se afla intr-un alt stat membru, din cauza lipsei sanctiunilor”, a declarat eurodeputata Ines Ayala Sender (PSE, Spania)
     
    Potrivit Parlamentului European, ignorarea de catre conducatorii auto a platii amenzilor dintr-un alt stat membru nu numai ca duce la nesiguranta rutiera, dar discrimineaza rezidentii care comit contraventii similare , dar care platesc amenzile.

    Prin adoptare acestei legislatii, se va contribui la o mai buna siguranta rutiera, sunt de parere deputatii europeni. Obiectivul UE este de a reduce cu 50% numarul victimelor decedate in accidente pana in 2010.

    Conform Comisiei Europene, numarul mediu de decese in Uniunea Europeana in 2007 se ridica la 83 de decese la un milion de locuitori, iar media scaderii numarului de decese in perioada 2001‑2007 a fost doar de 20%.

    Propunerea actuala se concentreaza numai pe contraventiile care, in general, au un caracter relativ minor. Europarlamentarii considera ca directiva ar trebui extinsa pentru a facilita aplicarea sanctiunilor in cazul accidentelor in care sunt implicati conducatori auto si care au ca rezultat raniri grave sau daune semnificative.

    De aceea, potrivit europarlamentarilor, in viitor,  Comisia Europeana ar trebui sa se concentreze pe facilitarea executiei transfrontaliere a sanctiunilor pentru contraventiile rutiere, in special a celor legate de accidente rutiere grave.
     
    Eficacitatea acestei directive este legata de informarea participantilor la trafic cu privire la normele in vigoare in fiecare stat membru, aceasta informare consolidand  latura preventiva a directivei.

    Ordonanta de urgenta nr. 217/2008

    Prin OUG nr. 217/2008privind reluarea pentru anul 2009 a Programului de stimulare a innoirii Parcului auto national, vechimea masinilor care pot intra in acest program a fost redusa de la 12 la 10 ani.

     

     

    Mai mult, prima de casare a fost majorata de la 3000 de lei la 3800 de lei.

    Pentru a beneficia de prima de casare, in cuantum de 3800 de lei, orice proprietar sau mostenitor al unui autoturism uzat, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
    a) s-a inscris la un producator validat pentru achizitionarea unui autoturism nou;
    b) a predat autoturismul uzat spre casare unui operator economic autorizat, conform prevederilor legale, sa desfasoare activitati de colectare a vehiculelor scoase din uz, obtinând un certificat de distrugere;
    c) a radiat autoturismul uzat;
    d) achizitioneaza un autoturism nou de la producatorul validat la care s-a inscris.

    Prima de casare va putea fi obtinuta o singura data si se va scadea din pretul de achizitie al unui autoturism nou.

    Programul se va aplica pana la 11 decembrie 2009, in limita unui buget de 228 de mii de lei, alocat din sumele incasate de Administratia Fondului pentru Mediu.

    100000 de euro plafonul de garantare a creditelor

     

    Parlamentul European (PE) a adoptat joi o propunere de directiva a Comisiei Europene care stabileste ca in cazul in care o banca europeana falimenteaza, economiile cetatenilor ar trebui sa fie garantate pana la 50.000 Euro, in
    2009, si pana la 100 000 Euro, in 2010
    Plafonul de garantare

    Plafonul minim actual este stabilit la 20 000 Euro, cu optiunea ca statele membre sa ridice aceasta limita. Acest fapt nu reflecta media depozitelor,  in valoare de aproximativ 30 000 Euro/cetatean UE.

    In vederea mentinerii increderii investitorului, acest plafon urmeaza a fi ridicat la cel putin 50 000 Euro, iar incepand cu 2010,  la 100.000 Euro. Aceste noi sume ar acoperi aproximativ 80% (pentru 50 000 Euro), respectiv 90% (pentru100 000 Euro) din depozitele din interiorul UE.

    Termenul de trei zile va fi valabil doar cand este vorba de cazuri urgente, pentru toate celelalte situatii fiind valabila o perioada de 14 zile.

     

    Va placut?

    Ministerul de Finanţe trăieşte pe datorie

    Cu bani mai puţini în vistierie şi dator vândut, în această situaţie este statul român, la finalul unui an electoral. “În lunile octombrie şi noiembrie, veniturile au scăzut cu un punct procentual din PIB, comparativ cu

     

     

    estimarea Finanţelor, din cauza efectelor crizei financiare internaţionale“, a explicat ieri Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor.

    Datoriile făcute de MEF în 2008 nu pot fi puse, însă, doar pe seama turbulenţelor financiare. Din datele solicitate Ministerului Economiei de Gândul reiese că, anul acesta, statul s-a împrumutat cu aproximativ trei miliarde de euro de pe piaţa internă, prin lansarea unor serii de titluri de stat. Acestea au fost emise pe termen scurt (trei, şase şi 12 luni) şi mediu (trei şi cinci ani) şi cu randamente diferite. Statul, în calitate de debitor, va plăti la scadenţă o dobândă către instituţiile care l-au împrumutat. Pe lista împrumuturilor mai figurează alte şase miliarde de euro, bani atraşi pe termen scurt, cu scadenţă de 2-16 zile, pentru asigurarea resurselor necesare plăţilor sectorului public. „Până acum sunt nouă miliarde de euro, din care peste trei sferturi pe termen scurt“, observă Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA

    Cum a ajuns statul în situaţia de a se împrumuta? „MEF s-a bazat pe o politică de venituri insuficientă, centrată pe cota unică, şi o politică de cheltuieli prea largă, stimulată şi de anul electoral. Aceasta dovedeşte eşecul politicii fiscale şi bugetare făcute pe genunchi, fără o programare bugetară multianuală“, ne-a declarat Liviu Voinea. Efectele se traduc printr-un deficit bugetar record, de 3-4% din PIB, la finele acestui an, după cum a declarat ieri ministrul Vosganian. Cu alte cuvinte, cheltuielile statului au fost mai mari decât încasările. Scăderea veniturilor s-a resimţit mai ales în octombrie şi noiembrie, când companiile autohtone s-au văzut puse în situaţia de a nu-şi mai achita obligaţiile către stat, din lipsă de lichidităţi. Ministrul finanţelor susţine că, fără această scădere dramatică a veniturilor, bugetul ar fi închis anul cu deficitul programat de 2,3% din PIB.

    Continuarea acestei politici va avea consecinţe grave, fără o reformă fiscală radicală. „Ne îndreptăm către un deficit bugetar dublu anul viitor, până la aproximativ 6% din PIB. Situaţia este echivalentă cu împrumuturi tot mai mari, cu costuri mari şi scadenţe mici, pentru finanţarea deficitului”, explică Voinea. Pe final de mandat, şi Vosganian a avertizat că deficitul bugetar ar putea ajunge la 6% din PIB, dacă viitorul guvern PD-L-PSD va pune în practică promisiunile făcute, printre care reducerea TVA şi o serie de facilităţi fiscale. 

    http://www.gandul.info/

    Zeci de angajaţi ai operatorului de telecomunicaţii RCS&RDS nu şi-au mai primit salariile

    „De mai bine de cinci luni, angajaţilor, mai ales celor care lucrează pe bază de comision, nu li se mai respectă drepturile salariale. De exemplu, există restanţe mai mari de 4.000 de lei, în unele cazuri mult mai mult, la un singur

     

     

    angajat. Sunt prezentate mai multe scuze, precum nereguli la contabilitate, dar angajaţii nu primesc decât promisiuni“, ne-a declarat George M., un agent de vânzări al operatorului, din Craiova.

    La Bucureşti, aproximativ 30 de agenţi de vânzări nu şi-au mai luat banii de câteva luni. „Sunt angajat RCS&RDS de aproape doi ani şi vreau să vă spun că este cea mai mare bătaie de joc. Suntem aproximativ 30 de agenţi care nu ne-am mai luat banii de câteva luni, mai exact pe lunile februarie, iunie, iulie, august, septembrie şi octombrie. Mie îmi datorează circa 9.000 de lei“, ne-a declarat un angajat care ne-a solicitat anonimatul. El spune că nici nu îşi pot da demisia, deoarece în cazul în care pleacă sunt ameninţaţi că nu-şi mai recuperează niciodată banii.

    Cine ia atitudine este dat afară

    Majoritatea din cei 30 sunt studenţi şi sunt angajaţi fie cu contract de muncă, fie cu contract de colaborare.

    „Eu nu am mai reuşit să plătesc taxa la facultate şi sunt pe cale de a fi exmatriculat. Abia am plătit chiria, am telefonul mobil neplătit de trei luni, iar operatorul la care am abonamentul vrea să mă dea în judecată pentru recuperarea datoriei. Iar ei nici nu vor să discute cu noi. Am avut un şef care a avut curajul să vină să se întâlnească cu noi, ne-a ascultat şi în final a spus că până de Sărbatori vom primi măcar o parte din bani. La 2-3 zile însă acesta a fost dat afară. Suntem disperaţi! Ne gândim că vin Sărbătorile şi nu avem un ban în buzunar“, ne-a mai scris acesta. El ne-a rugat să nu-i dezvăluim numele real, deoarece este convins că şefii săi, „nişte comunişti“, potrivit spuselor sale, l-ar da afară şi nu ar mai recupera niciun ban.

    http://www.evz.ro

    Timişoara, decembrie 1989, ce s-a ales din tine?

    Dintr-o înregistrare difuzată la Europa Liberă – strigăte,  împuşcături izolate şi vocea unei femei: “Tragi în mă-ta, bă!” urmată de o rafală de automate AKM.

     

     

    199o – FSN cîştigă puterea, zdrobitor, ca emanaţie a revoluţiei. Ion Iliescu devine preşedintele României. Interpretări ulterioare – revoluţie, revoluţie deturnată, lovitură de stat. Adevărul despre ceea ce s-a întîmplat şi despre” cine a tras în noi după 22?”e aşteptat în continuare. De tot mai puţini.

    Libertate a Timişoarei din 1989, cu Ceausescu încă  la putere, şi în pofida puterii lui. cine te merită? Cine te-a trădat? Cine te-a deturnat?

    http://teodorescu.blog.cotidianul.ro

    AVOCATURA – Sfaturi de criza

    Casa de avocatura Badea Clifford Chance, birou asociat gigantului londonez Clifford Chance, estimeaza o crestere a cifrei de afaceri de 10–15% in 2009 si pastrarea unei marje de profit de peste 50%, potrivit de clarat iilor lui Daniel

     

     

    Badea, Managing Partner al firmei. „Politica globala a Clifford Chance nu ne permite sa oferim cifra de afaceri concreta bugetata pentru 2009. Putem insa confirma ca am estimat o crestere de 10–15% pentru 2009, comparativ cu 2008“, a spus Badea. Firmele locale de avocatura au fost in general rezervate in ceea ce priveste bugetele pentru anul viitor, scrie „Business Standard“, existand si unele voci care spun ca piata locala, evaluata anul acesta la 150–200 mil. euro, ar putea inregistra o scadere, in premiera. Dar, in acelasi timp, exista indicii ca „vor aparea oportunitati noi, generate de situatia actuala, pentru care va fi solicitata cu precadere expertiza avocatilor, precum: restructurarea, insolventa sau falimentul companiilor, litigiile comerciale“, explica Daniel Badea cresterea estimata, in conditiile in care real estate-ul sau piata de capital si finantarile sunt puternic afectate de criza. Printre jucatorii mari de pe piata locala de avocatura se numara NNDKP, Musat&Asociatii, Tuca Zbarcea&Asociatii, Popovici Nitu&Asociatii sau Bostina si Asociatii.

    http://www.moneyexpress.ro

    Hrebenciuc mănîncă ministere pe pîine

    Cine zice că guvernul ăsta care se face acum e împărţit fără transparenţă se înşală amarnic. Păi, de exemplu, aseară, la Marriott, Vio Hrebe şi o ceată de pesedişti tăiau de zor felii din Guvern şi le împărţeau între ei. Vorba

     

    poetului, planuri din cuţite şi păhară. Acum nu mai rămîne de văzut decît cine vor fi ăia cu dureri mari de cap de la mahmureala post-triere de posturi. Beţi moderat şi rămîneţi pe recepţie, vă mai aducem noi bîrfe la masă.

    http://www.catavencu.ro

    Oprirea producţiei la combinatul chimic Azomureş afectează şi alte societăţi din Târgu Mureş.

    Conducerea societăţii de transport local estimează pierderi de 5 până la 10% din venituri. Numărul călătorilor a scăzut după ce muncitorii de la Azomureş au intrat în şomaj tehnic.

    Nu doar marile societăţi sunt afectate, ci şi micile magazine din jurul combinatului. „Vânzările au început să scadă după plecarea oamenilor în şomaj tehnic, deşi au mai rămas câţiva, totuşi sunt foarte puţini. Marfa se vinde mai puţin, vânzările au scăzut la jumătate, dar sper să se remedieze după sărbători”, a spus un comerciant.

    Reprezentanţii tuturor companiilor afectate de criza de la Azomureş se vor întâlni zilele următoare la Prefectura Mureş pentru a evalua pierderile suferite până acum.

    Sursa: Realitatea TV

    Cinci unităţi de învăţământ din Teleorman riscă să piardă fondurile alocate de Guvern pentru reabilitare şi modernizare

    Inspectorul şcolar general al judeţului Teleorman, Nicolaie Zorilă, miercuri, în conferinţă de presă, s-au depus chiar două rânduri de contestaţii, decalându-se, astfel, termenele de începere a lucrărilor. În această situaţie

     

     

    se află două grădiniţe din Turnu Măgurele, respectiv Grădiniţa nr. 1 şi Grădiniţa nr. 7, Şcoala nr.5 din Alexandria, Şcoala generală Prundu şi Şcoala generală din Dăgăneşti de Vede.

    Din aceeaşi cauză, se înregistrează întârzieri foarte mari în ce priveşte lucrările pentru sediu şi sală de sport la Clubul Sportiv Şcolar din Turnu Măgurele.

    „Lucrările au mari rămâneri în urmă datorită decalării termenului pentru obţinerea avizelor şi acordurilor legale, din cauza a două contestări a licitaţiilor publice”, a spus inspectorul şcolar general.

    Nici la Roşiorii de Vede, lucrările la Clubul Sportiv Şcolar nu sunt într-un stadiu mai bun, dar, în acest caz, motivul întârzierii este legat de obţinerea documentelor legale de proprietate a terenului. În ambele cazuri, însă, din cauza depăşirii termenelor, se va face decât deschiderea şantierelor, fără ca lucrările să fie demarate până la sfârşitul anului.

    Pentru reabilitarea şi modernizarea unităţilor şcolare, în 2008, judeţului Teleorman i-a fost alocată suma de 29.954.000 lei noi, în două tranşe, prin tot atâtea hotărâri de Guvern, emise una în primăvară şi cealaltă în toamnă, respectiv HG 370 şi HG 962. Inspectorul şcolar general, Nicolaie Zorilă, spune că aceste fonduri au fost absorbite, până acum, în proporţie de 70 %, dar că lucrările au fost finalizate în procent de peste 80 %.

    Sursa: NewsIn

    Criza de lichidităţi şi condiţiile aspre de creditare aplicate de bănci, duc tot mai mulţi bucureşteni spre casele de amanet.

    Această maşină a fost amanetată săptămâna trecută. Este o maşină la preţul ei de fabricaţie de 25.000 de euro, firma noastră i-a acordat un împrumut de 10.000 de euro”, a spus managerul unei case de amanet, Ionuţ Vasile.

     

     

    Cinci maşini au ajuns să fie amanetate la firma lui Ionuţ, în ultimele luni, de când a început să se contureze criza economică. Proprietarul maşinii nu primeşte la schimb mai mult de jumătate din preţul ei. Cei care împrumută bani astfel, reuşesc foarte greu să-şi plătească datoria ca să-şi recupereze maşina, spune managerul firmei.

    Există însă români şi mai disperaţi, care îşi amanetează propria casă pentru a face rost de bani. Procedeul implică multă birocraţie, motiv pentru care multe dintre agenţiile de amanet se feresc să facă astfel de tranzacţii.

    Cei care nu au maşini scumpe sau bijuterii de valoare se lipsesc de televizor, maşina de spălat, roboţi de bucătărie sau calculator. Orice obiect care le poate aduce câţiva bani pentru un timp.

    Sursa: Realitatea.net

    Ce şanse daţi Programului de guvernare 2009-2012 al Coaliţiei PD-L-PSD?

    Din ianuarie salariile vor fi mai mari, iar pensiile vor creşte, din iulie. Tot atunci vor fi majorate şi alocaţiile copiilor. Tot în 2009, numărul salariaţilor va creşte cu 45.000. 

     

     

    Noul Executiv are planuri mari şi în domeniul transporturilor. Dacă vor fi puse în aplicare toate punctele trecute în program, România ar trebui să aibă până în 2012 aproximativ 1512 de kilometri de autostradă. Nu sunt basme, ci doar sunt promisiunile Guvernului Emil Boc, reieşite din Programul de guvernare.

    Pentru ca votul dumneavoastră să fie valid este necesar să răspundeţi la toate întrebările.

    Sursa: Realitatea.net

    S-a lansat blogul lui Mos Craciun

    Spuneţi-i Moşului cât aţi fost de cuminţi, iar în noaptea de Crăciun, va avea
    grijă să vă lase ceea ce vă doriţi sub brăduţ. Nu uitaţi să scrieţi numele vostru complet şi oraşul în care locuiţi. Grăbiţi-vă! Crăciunul e aproape şi

     

    Moşul are o listă lungă de întocmit.

    Moş Crăciun este nerăbdător să primească scrisorile voastre

    Un prim-procuror din Vişeul de Sus trimite infractorii… la spovedanie. Cum comentaţi?

    Cazuri de ultraj, viol, şantaj sau complicitate la furt. De ce să-i trimită pe făptaşi în faţa justiţiei, dacă Dumnezeu le poate ierta păcatele? Într-o înregistrare primită de Realitatea TV, procurorul vorbeşte cu doi bărbaţi

     

     

    din Vişeul de Sus care terorizează, de ani buni, localitatea. Cei doi au săvârşit tot soiul de fapte – ultraj, şantaj, viol, complicitate la furt – însă Tătuca, procurorul-şef din Vişeul de Sus, i-a trimis de fiecare dată… la preot. Ultima abatere de la lege a celor doi bărbaţi, Crăcană Olimpiu şi Grad Ioan, a avut loc în luna august a anului acesta, în ziua în care premierul Călin Popescu Tăriceanu era în vizită la Vişeul de Sus.

    http://www.realitatea.net/

    Decizia Agentiei pentru Serviciile Societatii Informationale nr. 339/2008 privind cadrul general al operarii si utilizarii sistemului „Ghiseul virtual de plati”

    Art. 1. – (1) Prezenta decizie are ca obiect stabilirea cadrului general de operare si utilizare ale sistemului „Ghiseul virtual de plati”, precum si reglementarea procedurii de selectie in vederea eliberarii unei licente prin

     

     

     

    care se acorda dreptul exclusiv de procesare a platilor electronice cu card in cadrul „Ghiseului virtual de plati”.
    (2) „Ghiseul virtual de plati”, denumit in continuare Ghiseul, reprezinta sistemul informatic de utilitate publica, parte a sistemului e-guvernare, prin intermediul caruia persoanele fizice si juridice pot efectua plati electronice cu cardul catre autoritatile administratiei publice centrale si locale din Romania.
    (3) Utilizarea Ghiseului se realizeaza in vederea atingerii urmatoarelor obiective:
    a) imbunatatirea relatiei persoanelor fizice si juridice cu structurile administratiei publice, la nivel central si local, prin asigurarea unei modalitati rapide de plata catre autoritatile administratiei publice;
    b) asigurarea unui acces egal si nediscriminatoriu la informatii si servicii publice;
    c) asigurarea confidentialitatii si garantarea protejarii datelor cu caracter personal;
    d) promovarea utilizarii internetului si a tehnologiilor de varf in cadrul furnizarii serviciilor publice;
    e) reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocratiei la nivelul administratiei publice.
    (4) Portalul Ghiseului este disponibil la adresa de internet http://www.ghiseul.ro
    (5) Operatorul Ghiseului este Agentia pentru Serviciile Societatii Informationale, institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.

    Art. 2. – In sensul prezentei decizii, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
    a) operator – operatorul sistemului „Ghiseul virtual de plati” – Agentia pentru Serviciile Societatii Informationale;
    b) platitor – persoana fizica sau juridica care efectueaza o plata catre o institutie a administratiei publice centrale sau locale;
    c) debitor – persoana fizica sau juridica in numele si pe seama careia se efectueaza plata (nu este obligatoriu ca intre platitor si debitor sa existe identitate);
    d) emitent – autoritatea administratiei publice care emite actul pe baza caruia se efectueaza plata;
    e) beneficiarul platii – autoritatea administratiei publice in contul careia se efectueaza plata;
    f) plata electronica – efectuarea unei plati prin intermediul portalului www.ghiseul.ro cu ajutorul unui card bancar;
    g) procesare de plati – actiunea securizata prin care se realizeaza transferul sumei de plata intre contul corespunzator cardului bancar si contul beneficiarului;
    h) procesator de plati – persoana juridica selectata de operator in conformitate cu prevederile prezentei decizii, care realizeaza procesarea de plati in cadrul Ghiseului;
    i) drept exclusiv de procesare a platilor in cadrul Ghiseului – drept acordat procesatorului de plati selectat, de catre operatorul Ghiseului, prin care i se confera posibilitatea de a procesa toate platile efectuate prin intermediul Ghiseului si de a incasa de la platitor un comision calculat ca procent din valoarea fiecarei plati;
    j) licenta – actul administrativ prin care operatorul acorda procesatorului de plati dreptul exclusiv de procesare a platilor in cadrul Ghiseului, cu respectarea anumitor conditii, pentru o perioada limitata;
    k) procedura de selectie – procedura prin care operatorul selecteaza procesatorul de plati si in urma derularii careia elibereaza licenta prin care dreptul exclusiv de procesare a platilor in cadrul Ghiseului este acordat primului clasat, in urma evaluarii ofertelor depuse, pe baza unui set de criterii prestabilite de natura tehnica, administrativa si financiara;
    l) tarif de procesare – suma datorata anual catre operator de procesatorul de plati pentru acordarea dreptului exclusiv de procesare a platilor in cadrul Ghiseului;
    m) ofertant – persoana care depune o oferta ferma, definitiva, irevocabila si neconditionata in cadrul procedurii de selectie;
    n) ASSI – Agentia pentru Serviciile Societatii Informationale.

    CAPITOLUL II
    Dispozitii privind operarea si utilizarea Ghiseului

    Art. 3. – (1) ASSI opereaza Ghiseul, asigurand respectarea urmatoarelor principii:
    a) facilitarea accesului autoritatilor administratiei publice la informatiile legate de platile efectuate prin intermediul Ghiseului;
    b) asigurarea confidentialitatii si protejarea datelor cu caracter personal procesate prin intermediul Ghiseului;
    c) asigurarea securitatii transferului de informatii efectuat intre Ghiseu si utilizatorii acestuia (platitori, emitenti si beneficiari ai platilor);
    d) asigurarea unor interfete standard cu sisteme de plata deja existente.
    (2) In activitatea de operare a Ghiseului, ASSI are urmatoarele responsabilitati:
    a) sa asigure posibilitatea tehnica de interfatare a Ghiseului cu sistemele electronice ale emitentilor;
    b) sa asigure posibilitatea tehnica de interfatare a Ghiseului cu sistemele electronice ale beneficiarilor platilor;
    c) sa asigure emiterea de dovezi electronice ale platilor semnate cu certificate calificate de semnatura electronica;
    d) sa asigure arhivarea informatiilor referitoare la tranzactiile desfasurate prin intermediul Ghiseului;
    e) sa asigure interactiunea cu utilizatorii (platitori, emitenti, beneficiari ai platilor) si sa ofere acestora suport tehnic in ceea ce priveste modalitatea de utilizare a Ghiseului si modul de efectuare a platilor, inclusiv prin postarea pe pagina de internet www.ghiseul.ro a unor instructiuni de utilizare;
    f) sa permita platitorilor sa acceseze un istoric al tranzactiilor;
    g) sa deruleze procedura de selectie si sa acorde primului clasat dreptul exclusiv de procesare a platilor in cadrul Ghiseului.

    Art. 4.
    – (1) Orice persoana fizica sau juridica poate folosi serviciile furnizate de Ghiseu.
    (2) Pentru a putea sa efectueze plati prin intermediul Ghiseului, platitorul trebuie sa fie inregistrat in sistem.
    (3) Procedura de inregistrare in sistem cuprinde urmatoarele faze:
    a) completarea on-line a formularului de inregistrare disponibil pe pagina principala a Ghiseului;
    b) transmiterea de catre Ghiseu a unui mesaj printr-un e-mail catre platitor, pentru confirmarea inregistrarii;
    c) confirmarea inregistrarii de catre utilizator prin accesarea paginii de internet indicate in e-mailul de confirmare.
    (4) Inregistrarea persoanelor juridice in vederea efectuarii de plati electronice prin intermediul Ghiseului este conditionata de achitarea unui tarif de inregistrare catre operator, tarif al carui cuantum este de 46 de lei, la care se adauga TVA. Persoanele juridice deja inregistrate in Sistemul electronic national nu au obligatia sa achite tariful de inregistrare, procedura de mai sus aplicandu-se corespunzator.
    (5) Platitorul se poate inregistra si autentifica in sistem in vederea accesarii paginilor de introducere a platii si de vizualizare a platilor efectuate.
    (6) Autentificarea in sistem se face securizat, pe baza de cont de utilizator si parola.

    Art. 5. – (1) Ghiseul permite plata electronica cu cardurile bancare acceptate pentru plati pe internet.
    (2) Procedura de efectuare a unei plati electronice cuprinde urmatoarele faze:
    a) accesarea functiei de plati on-line;
    b) alegerea tipului de plata si completarea formularului generat in concordanta cu informatiile solicitate de emitent, beneficiarul platii sau de catre procesatorul de plati;
    c) completarea datelor din formular de catre platitor si confirmarea corectitudinii lor;
    d) conectarea la formularul de plata de pe pagina procesatorului de plati si confirmarea efectuarii platii;
    e) generarea de catre Ghiseu a dovezii de efectuare a platii sau a unui mesaj de eroare, in cazul in care plata nu se poate efectua.
    (3) Informatiile introduse electronic de catre platitor se refera la:
    a) informatii care identifica platitorul;
    b) informatii care identifica debitorul;
    c) informatii solicitate de catre beneficiarul platii sau de catre emitent pentru fiecare tip de plata in parte.
    (4) Documentul care atesta efectuarea platii electronice va fi semnat electronic cu un certificat digital calificat si va contine urmatoarele informatii:
    a) datele de identificare ale platitorului;
    b) datele de identificare ale debitorului;
    c) informatii legate de plata efectuata – valoarea platii, data si ora efectuarii platii, tipul platii.
    (5) Platitorul poate cere oricand retrimiterea dovezii de plata de catre Ghiseu.
    (6) Platitorii sunt responsabili pentru corectitudinea informatiilor introduse in Ghiseu.

    Art. 6.
    – (1) Pentru a putea folosi Ghiseul in calitate de emitent sau de beneficiar al platii, orice autoritate a administratiei publice centrale sau locale are dreptul de a se inregistra, cu respectarea urmatoarelor conditii:
    a) sa fie capabila sa efectueze transferuri de informatii cu Ghiseul in mod securizat si in formatele impuse de operator, prin implementarea unor module proprii de interfatare;
    b) sa fie capabila sa proceseze informatii oferite de Ghiseu conform aceleiasi scheme;
    c) sa furnizeze procesatorului de plati toate informatiile necesare efectuarii cu succes a platilor electronice, in formatul impus de operator.
    (2) Ghiseul ofera emitentilor si beneficiarilor platilor toate informatiile legate de platile electronice in format semistructurat si usor accesibil.
    (3) Inregistrarea emitentilor sau a beneficiarilor de plati se realizeaza pe baza unei proceduri de inregistrare adoptate prin decizie a presedintelui ASSI, publicata pe pagina de internet www.ghiseul.ro
    (4) In cazul in care emitentul si beneficiarul platii sunt persoane juridice diferite, inregistrarea emitentului va fi posibila numai dupa ce beneficiarul corespondent va fi inregistrat in Ghiseu.

    CAPITOLUL III
    Dispozitii privind procedura de selectie si eliberarea licentei.
    Drepturile si obligatiile procesatorului de plati

    Art. 7. – (1) Selectarea procesatorului de plati in cadrul Ghiseului se realizeaza de catre ASSI pe baza procedurii de selectie reglementate in continuare.
    (2) In urma derularii procedurii de selectie, ASSI va elibera primului clasat licenta prin care se acorda dreptul exclusiv de procesare a platilor electronice cu card in cadrul Ghiseului.

    Art. 8.
    – (1) Etapele premergatoare derularii procedurii de selectie sunt urmatoarele:
    a) elaborarea proiectului caietului de sarcini;
    b) publicarea proiectului caietului de sarcini in vederea consultarii;
    c) transmiterea observatiilor privind continutul caietului de sarcini;
    d) elaborarea formei finale a caietului de sarcini si publicarea anuntului de participare la selectie.
    (2) Etapele procedurii de selectie sunt urmatoarele:
    a) obtinerea caietului de sarcini de catre persoanele interesate;
    b) transmiterea solicitarilor de clarificari si raspunsul la acestea;
    c) depunerea ofertelor si a garantiei de participare de catre persoanele care au obtinut caietul de sarcini;
    d) evaluarea ofertelor;
    e) transmiterea comunicarilor privind rezultatul evaluarii tuturor ofertelor depuse;
    f) primirea si solutionarea contestatiilor.
    (3) Calendarul detaliat al etapelor procedurii de selectie se stabileste prin caietul de sarcini.

    Art. 9.
    – (1) Pentru organizarea si conducerea procedurii de selectie, presedintele ASSI va desemna, prin decizie, o comisie de selectie formata din 5 membri care nu pot fi actionari, asociati, administratori, cenzori sau angajati, cu carnet de munca ori in alt mod, ai vreuneia dintre persoanele juridice care participa la procedura de selectie sau ai vreunei persoane juridice care are control asupra vreunui ofertant, in acest sens membrii comisiei depunand o declaratie pe propria raspundere.
    (2) Prin decizia prevazuta la alin. (1) se va desemna un presedinte de comisie, care va conduce procedura de selectie, si un secretar, care va intocmi procesele-verbale de sedinta.
    (3) O persoana juridica are control asupra ofertantului, conform alin. (1), daca exercita direct cel putin 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la acesta.

    www.coltuc.ro

    Regulamantul de aplicare a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea si functionarea serviciilor de probatiune

     Art. 1.(1) Serviciile de probatiune sunt organisme specializate, fara personalitate juridica, aflate sub autoritatea Ministerului Justitiei, care au ca principale atributii reintegrarea sociala a persoanelor care au savarsit

     

     

     

    infractiuni, mentinute in stare de libertate, supravegherea executarii obligatiilor stabilite de instanta de judecata in sarcina acestora, precum si asistenta si consilierea persoanelor condamnate, la cererea acestora.

       (2) Serviciile de probatiune se organizeaza si functioneaza pe langa fiecare tribunal. Sediile acestora se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.
       (3) Serviciile de probatiune colaboreaza cu alte institutii si organizatii guvernamentale si neguvernamentale, in vederea reducerii fenomenului infractional si cresterii gradului de siguranta sociala.
       (4) Serviciile de probatiune utilizeaza in activitatea lor serviciile interpretilor si traducatorilor autorizati prin intermediul tribunalelor pe langa care functioneaza ori de cate ori aceasta utilizare este necesara.
       Art. 2. – Principiile activitatii de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate sunt:
       a) respectarea legii si a hotararilor judecatoresti;
       b) respectarea drepturilor omului si a demnitatii umane si evitarea discriminarii pe orice temei;
       c) sprijinirea si incurajarea permanenta a persoanelor supravegheate, asistate si consiliate, in vederea reintegrarii lor in societate si in vederea asumarii responsabilitatii propriilor actiuni, prin formarea unei atitudini corecte fata de munca, ordinea de drept si regulile de convietuire sociala.
       Art. 3.(1) Coordonarea activitatii de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate se realizeaza de catre Directia de probatiune din cadrul Ministerului Justitiei.
       (2) Controlul activitatii de reintegrare sociala si supraveghere se realizeaza de catre inspectorii de probatiune din cadrul directiei prevazute la alin. (1).

     

       CAPITOLUL II
      Activitatea serviciilor de probatiune

     

       SECŢIUNEA 1
      Competenta teritoriala a serviciilor de probatiune

     

       Art. 4.(1) Serviciul de probatiune este competent sa exercite atributiile prevazute de lege cu privire la persoanele fata de care s-au dispus masurile prevazute la art. 863 alin. 1 din Codul penal sau una ori mai multe dintre obligatiile prevazute la art. 863 alin. 3 sau la art. 103 alin. 3 din Codul penal, precum si cu privire la inculpatii pentru care instanta a solicitat referate de evaluare, care locuiesc in circumscriptia tribunalului pe langa care functioneaza serviciul de probatiune.
       (2) In cazul persoanelor condamnate la o pedeapsa cu privare de libertate, care sunt incluse in programe de resocializare, competent este serviciul de probatiune de pe langa tribunalul in a carui circumscriptie se afla unitatea penitenciara la care acestea isi executa pedeapsa.
       Art. 5.(1) In desfasurarea activitatii de reintegrare sociala si supraveghere serviciul de probatiune isi verifica din oficiu competenta.
       (2) In cazul in care serviciul de probatiune constata ca nu este competent din punct de vedere teritorial sa isi exercite atributiile, instiinteaza de indata instanta de judecata care l-a sesizat.

     

       SECŢIUNEA a 2-a
      Referatele de evaluare

     

       Art. 6.(1) Referatul de evaluare, intocmit de serviciul de probatiune conform dispozitiilor art. 11 alin. (1) lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea si functionarea serviciilor de probatiune, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 129/2002, cu modificarile ulterioare, este un referat scris, cu caracter consultativ si de orientare, avand rolul de a oferi instantei de judecata date privind persoana inculpatului sau, dupa caz, persoanele mentionate la art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2000, nivelul instructiei scolare, comportamentul, factorii care influenteaza sau care pot influenta conduita generala, precum si perspectivele reintegrarii in societate.
       (2) Referatul de evaluare trebuie sa fie obiectiv, concis, concret, clar si coerent.
       Art. 7.(1) Referatul de evaluare este intocmit de consilierul de probatiune, in baza uneia sau mai multor intrevederi cu persoana pentru care instanta a solicitat referat de evaluare.
       (2) Ori de cate ori apreciaza ca este necesar, serviciul de probatiune va solicita autoritatilor competente desemnarea unor specialisti in vederea intocmirii referatului de evaluare. Acesti specialisti pot fi psihologi, sociologi, cadre didactice, medici sau oricare alti specialisti a caror opinie este considerata necesara.
       (3) Consilierul de probatiune va contacta, dupa caz, membrii familiei, scoala sau unitatea la care persoana isi desfasoara activitatea, precum si orice alte persoane care ar putea oferi informatii utile pentru intocmirea referatului de evaluare.
       (4) In cazul in care persoana cu privire la care se intocmeste referatul de evaluare nu colaboreaza la realizarea acestuia, consilierul de probatiune va mentiona in referat refuzul de cooperare.
       (5) In cazul in care persoana cu privire la care este solicitata intocmirea referatului de evaluare nu este gasita, serviciul de probatiune inainteaza organului judiciar care a solicitat intocmirea referatului, o nota informativa insotita de dovezi care sa ateste situatia de fapt constatata si imposibilitatea intocmirii referatului de evaluare.
       (6) Dovezile prevazute la alin. (5) fac referire inclusiv la colaborarea cu organele de politie in vederea identificarii persoanei.
       (7) In situatia prevazuta la alin. (4), precum si in situatia prevazuta la alin. (5), atunci cand intocmirea referatului de evaluare a fost solicitata in baza art. 482 din Codul de procedura penala, consilierul de probatiune intocmeste referatul de evaluare fara sa faca referire in cuprinsul acestuia la datele prevazute la art. 9 alin. (1) lit. d) si e).
       Art. 8. – Consilierul de probatiune desemnat sa intocmeasca referatul de evaluare:
       a) stabileste de indata, dar nu mai tarziu de 5 zile de la data primirii solicitarii instantei de judecata, locul, data si ora primei intrevederi cu persoana pentru care s-a solicitat referatul de evaluare. Prima intrevedere cu persoana pentru care s-a solicitat referatul de evaluare trebuie sa aiba loc in termen de 7 zile de la data primirii solicitarii instantei de judecata. In cazul minorilor consilierul de probatiune stabileste locul, data si ora intrevederii sau intrevederilor cu minorul, precum si cu parintii, cu cel care l-a adoptat, cu tutorele sau, dupa caz, cu persoanele sau cu reprezentantii institutiilor carora le-a fost incredintata supravegherea minorului;
       b) contacteaza persoanele si institutiile care ar putea furniza informatii utile despre persoana evaluata, nivelul instructiei scolare, comportamentul acesteia, mediul social si familial;
       c) consemneaza, cu ocazia fiecarei intrevederi, datele necesare si utile pentru intocmirea referatului de evaluare;
       d) propune sefului serviciului de probatiune, atunci cand considera necesar, luarea masurilor prevazute la art. 7 alin. (2);
       e) intocmeste referatul de evaluare pe baza informatiilor obtinute si il supune spre analiza si semnare sefului serviciului de probatiune;
       f) inainteaza referatul de evaluare instantei de judecata in termen de 14 zile de la primirea solicitarii.
       Art. 9.(1) Referatul de evaluare cuprinde urmatoarele parti:
       a) introducere;
       b) sursele de informatii utilizate la intocmirea lui;
       c) date privind persoana pentru care a fost solicitat;
       d) factorii care influenteaza sau pot influenta conduita generala a persoanei pentru care a fost solicitat;
       e) perspectivele de reintegrare in societate.
       (2) Referatul de evaluare va purta pe prima pagina, in coltul din stanga sus, antetul serviciului de probatiune, iar in coltul din dreapta sus, mentiunea „Strict confidential dupa completare”.
       (3) Fiecare pagina scrisa a referatului de evaluare va purta in coltul din dreapta jos stampila si semnatura sefului serviciului de probatiune.
       (4) Modelul referatului de evaluare, cu elementele pe care le cuprinde, este prezentat in anexa nr. 1 la prezentul regulament.
       (5) Dupa completarea datelor cuprinse in introducere celelalte parti ale referatului de evaluare vor fi prezentate pe scurt, intr-o forma narativa, evitandu-se pe cat posibil folosirea unor termeni de specialitate sau a unor exprimari care ar face dificila intelegerea continutului referatului de evaluare.
       (6) In cazul in care in continutul referatului de evaluare raman pagini sau spatii libere, acestea se vor bara dupa intocmirea referatului de evaluare.
       Art. 10.(1) Sursele de informatii care au fost utilizate la intocmirea referatului de evaluare vor fi prezentate sintetic, avandu-se in vedere atat persoanele cu care au avut loc intrevederi, cat si eventualele documente consultate.
       (2) Sursele de informatii vor cuprinde urmatoarele precizari:
       a) numarul de intrevederi avute si, dupa caz, refuzul de cooperare sau eventualele indoieli privind acuratetea informatiilor, prezentate motivat;
       b) sursele de informatii la care nu a fost posibil accesul.
       Art. 11. – Redactarea partii din referatul de evaluare, referitoare la datele privind persoana pentru care acesta a fost solicitat, se va face diferentiat, dupa cum se refera la inculpati sau la persoanele prevazute la art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2000.
       Art. 12.(1) In cazul inculpatilor datele privind persoana acestora se refera la:
       a) trecutul infractional;
       b) mediul familial si social;
       c) nivelul instructiei scolare si al pregatirii profesionale;
       d) comportamentul persoanei inainte si dupa comiterea faptei;
       e) factorii care au favorizat comportamentul infractional;
       f) daca este cazul, modul in care au indeplinit anterior obligatiile stabilite de instanta de judecata.
       (2) In cazul inculpatilor minori datele privind persoana acestora vor privi si conditiile in care au crescut si au trait, precum si modul in care parintii, cei care i-au adoptat sau tutorele isi indeplineste obligatiile ce ii revin.
       (3) Atunci cand considera necesar consilierul de probatiune va include in referatul de evaluare date privind starea fizica si mintala, precum si dezvoltarea intelectuala si morala a inculpatului, furnizate de specialisti desemnati in acest scop.
       Art. 13.(1) In cazul persoanelor prevazute la art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2000 datele privind persoana acestora se refera la mediul familial si social, evolutia persoanei din punct de vedere educational si profesional, comportamentul pe perioada supravegherii, precum si modul in care au executat obligatiile stabilite de instanta de judecata.
       (2) In cazul minorilor aflati sub supraveghere datele privind persoana acestora vor privi si modul in care parintii, cei care i-au adoptat sau tutorele isi indeplineste obligatiile ce ii revin, precum si, dupa caz, modul de colaborare dintre serviciul de probatiune si persoana sau institutia legal insarcinata cu supravegherea minorului sau cu institutia publica la care minorul executa obligatia prevazuta la art. 103 alin. 3 lit. c) din Codul penal.
       (3) Dispozitiile art. 12 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
       Art. 14.(1) Factorii care influenteaza sau care pot influenta conduita generala a persoanei pentru care a fost solicitat referatul de evaluare se refera atat la factorii de natura sa inhibe dezvoltarea comportamentului infractional, cat si la factorii de natura sa accentueze dezvoltarea acestuia.
       (2) In cazul persoanelor supravegheate acest capitol va cuprinde si referiri privind riscul de savarsire din nou a unor infractiuni si riscul pentru siguranta publica, precum si riscul de sinucidere sau de autovatamare.
       Art. 15.(1) Perspectivele de reintegrare in societate vor fi estimate in functie de factorii prevazuti la art. 14 alin. (1) care au relevanta asupra comportamentului viitor al persoanei si vor fi prezentate pe scurt, obiectiv si motivat, cu mentionarea resurselor individuale, familiale si comunitare ce pot fi utilizate in sustinerea reintegrarii sociale a persoanei.
       (2) In cazul invinuitilor si inculpatilor nu se fac propuneri sau recomandari organului judiciar privind solutia ce urmeaza sa fie data in cauza.
       (3) In cazul persoanelor prevazute la art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2000, daca se constata ca sansele de reintegrare in societate sunt reduse, se va face doar mentiune in acest sens, fara a se formula propuneri sau recomandari instantei de judecata privind masura ce trebuie luata.

     

       SECŢIUNEA a 3-a
      Supravegherea in comunitate

     

        §1. Actele necesare in vederea supravegherii
       Art. 16.(1) Indeplinirea obligatiilor impuse de instanta de judecata in sarcina persoanelor mentionate la art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2000 este supravegheata de serviciile de probatiune.
       (2) Serviciile de probatiune vor incheia protocoale cu organizatiile neguvernamentale care desfasoara activitati in domeniu, in vederea colaborarii in procesul de reintegrare a infractorilor si a supravegherii eficiente a acestora.
       (3) Conventiile civile cu colaboratorii prevazuti la art. 5 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2000 se incheie cu aprobarea Directiei de probatiune si cu avizul Directiei generale economice din cadrul Ministerului Justitiei.
       Art. 17. – Persoanele supuse supravegherii in comunitate de catre serviciile de probatiune, conform art. 11 alin. (1) lit. a)-c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2000, sunt:
       a) persoanele condamnate, carora instanta de judecata le-a impus respectarea masurilor prevazute la art. 863 alin. 1 din Codul penal;
       b) persoanele condamnate, carora instanta de judecata le-a impus respectarea uneia sau mai multora dintre obligatiile prevazute la art. 863 alin. 3 din Codul penal;
       c) minorii carora instanta de judecata le-a impus respectarea uneia sau mai multora dintre obligatiile prevazute la art. 103 alin. 3 din Codul penal.
       Art. 18. – In cazul in care, din motive obiective, hotararea judecatoreasca prin care s-au dispus masurile prevazute la art. 863 alin. 1 din Codul penal sau una ori mai multe dintre obligatiile prevazute la art. 863 alin. 3 sau la art. 103 alin. 3 din Codul penal nu poate fi pusa in executare temporar sau definitiv, consilierul de probatiune va instiinta seful serviciului, care, la randul sau, va sesiza motivat judecatorul delegat cu executarea, in vederea luarii masurilor care se impun.
       Art. 19.(1) In cazul in care instanta a dispus supravegherea persoanelor prevazute la art. 17, se intocmeste pentru fiecare persoana un dosar de supraveghere a executarii obligatiilor stabilite de instanta, denumit in continuare dosar de supraveghere.
       (2) Dosarul de supraveghere va contine:
       a) hotararea instantei de judecata, in copie, sau un extras de pe aceasta;
       b) procesul-verbal intocmit cu ocazia primei intrevederi;
       c) planul de supraveghere;
       d) referatul de evaluare intocmit inainte de pronuntarea hotararii judecatoresti, atunci cand este cazul;
       e) referatul de evaluare solicitat de instanta pe perioada supravegherii, atunci cand este cazul.
       f) dovezi privind modul de indeplinire a masurilor si obligatiilor impuse de instanta de judecata persoanei aflate in supraveghere.
       (3) La sfarsitul perioadei de supraveghere, consilierul de probatiune intocmeste un raport final in care se consemneaza modul in care persoana condamnata sau minorul a respectat masurile de supraveghere si, dupa caz, obligatiile impuse de instanta, precum si estimarea riscului de a savarsi alte infractiuni, a riscului pentru siguranta publica si a riscului de sinucidere sau de autovatamare, precum si orice alte informatii relevante referitoare la comportamentul persoanei condamnate sau al minorului pe perioada supravegherii.
       Art. 20.(1) La primirea hotararii judecatoresti seful serviciului desemneaza un consilier de probatiune responsabil cu supravegherea modului in care persoana indeplineste masurile si, eventual, obligatiile impuse de instanta in sarcina sa.
       (2) La desemnarea consilierului responsabil de caz se are in vedere daca a fost sau nu intocmit un referat de evaluare in cauza, iar in cazul in care a fost intocmit un astfel de referat de evaluare, supravegherea este, de regula, incredintata consilierului de probatiune care a intocmit referatul respectiv.
       Art. 21.(1) Cu cel putin 3 zile inainte de data primei intrevederi, consilierul responsabil de caz contacteaza persoana condamnata si, in cazul minorului, reprezentantul legal al acestuia, in scopul de a transmite informatiile referitoare la locul, data si ora la care trebuie sa aiba loc prima intrevedere, precum si adresa serviciului de probatiune, numarul de telefon si numele consilierului responsabil de caz.
       (2) Prima intrevedere cu persoana supravegheata trebuie sa aiba loc in termen de 10 zile lucratoare de la data comunicarii hotararii judecatoresti.
       (3) La prima intrevedere consilierul de probatiune aduce la cunostinta persoanei supravegheate, in scris si verbal, explicandu-i in ce constau scopul, obiectivele si modul de desfasurare a supravegherii, masurile sau obligatiile impuse de instanta de judecata persoanei respective pe perioada supravegherii, precum si consecintele indeplinirii sau neindeplinirii acestora.
       (4) De asemenea, persoanei supravegheate i se pune in vedere ca trebuie sa respecte regulile de conduita care se refera, in principal, la a nu avea un comportament violent sau agresiv ori o atitudine nepotrivita sau un limbaj necorespunzator, care ar putea prejudicia personalul de probatiune, precum si alte persoane aflate sub supraveghere.
       (5) Consilierul de probatiune responsabil de caz incunostinteaza persoana supravegheata despre posibilitatea de a formula plangere la seful serviciului in cazul in care considera ca tratamentul aplicat de serviciul de probatiune pe perioada supravegherii este necorespunzator.
       (6) Cu ocazia primei intrevederi, consilierul de probatiune face aplicarea dispozitiilor prevazute la art. 44 alin. (4).
       (7) Aspectele aduse la cunostinta se consemneaza intr-un proces-verbal care se semneaza de consilierul de probatiune, de persoana supravegheata si de reprezentantul legal al acesteia, atunci cand este cazul.
       (8) O copie a procesului-verbal prevazut la alin. (7) se inmaneaza persoanei supravegheate.
       Art. 22.(1) La prima intrevedere, consilierul de probatiune realizeaza evaluarea initiala a situatiei persoanei supravegheate, in vederea intocmirii planului de supraveghere.
       (2) La realizarea evaluarii se vor lua in considerare informatiile continute in referatul de evaluare, daca este cazul.
       (3) Daca referatul de evaluare a fost intocmit de un alt serviciu de probatiune, serviciul de probatiune caruia ii revine supravegherea solicita transmiterea unei copii a acestuia.
       (4) Evaluarea persoanei vizeaza urmatoarele aspecte:
       a) analiza comportamentului infractional;
       b) situatia familiala, sociala si economica si atitudinea fata de aceasta;
       c) planurile sale de viitor pe termen scurt si mediu si indicarea modalitatilor concrete prin care intentioneaza sa le puna in practica.
       (5) Daca se constata ca persoana supravegheata consuma in exces anumite substante, in cadrul procesului de evaluare se vor avea in vedere: tipul sau tipurile de substante utilizate, cantitatea, frecventa si metodele de administrare a substantei, istoricul consumului, contextul in care se manifesta acest consum si institutia si/sau organizatia de specialitate in evidenta careia se afla sau s-a aflat persoana evaluata si, daca este cazul, consilierul de probatiune sesizeaza, potrivit legii, organele competente.
       (6) Datele obtinute in procesul de evaluare se consemneaza intr-o fisa de evaluare.
       (7) Persoanei supravegheate i se va comunica data urmatoarei intrevederi.
       Art. 23. – Ori de cate ori apreciaza ca este necesar, serviciul de probatiune va solicita autoritatilor competente desemnarea unor specialisti, in vederea intocmirii si derularii planului de supraveghere. Acesti specialisti pot fi psihologi, sociologi, cadre didactice, medici sau oricare alti specialisti a caror opinie este considerata necesara.
       Art. 24.(1) La a doua intrevedere, consilierul de probatiune responsabil de caz va prezenta si va explica persoanei supravegheate planul de supraveghere.
       (2) Planul de supraveghere va fi semnat de catre consilierul de probatiune si de persoana condamnata si, daca este cazul, de catre reprezentantul legal al acesteia.
       (3) O copie a planului de supraveghere va fi inmanata persoanei condamnate si reprezentantului legal al acesteia, atunci cand este cazul.
       (4) Daca, prin hotararea judecatoreasca, instanta de judecata fixeaza frecventa intrevederilor la un interval mai mare de o luna, consilierul de probatiune aduce la indeplinire dispozitiile alin. (1) la prima intrevedere.
       Art. 25.(1) Planul de supraveghere contine urmatoarele capitole:
       a) introducere: numele, prenumele, data si locul nasterii persoanei supravegheate, adresa de domiciliu, infractiunea savarsita, numarul hotararii instantei de judecata, sanctiunea aplicata, perioada de supraveghere, mentionandu-se data inceperii si incetarii acesteia, numele si prenumele consilierului de probatiune responsabil;
       b) masurile si, eventual, obligatiile impuse de instanta de judecata, precum si mijloacele utilizate de consilierul de probatiune pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor si/sau a masurilor stabilite de instanta de judecata in sarcina persoanei supravegheate;
       c) nevoile criminogene si cele sociale ale persoanei supravegheate, precum si obiectivele stabilite in vederea diminuarii acestora;
       d) riscul savarsirii de noi infractiuni, riscul pentru siguranta publica, precum si riscul de sinucidere sau de autovatamare;
       e) metode de interventie propuse in vederea solutionarii nevoilor identificate si a diminuarii riscului;
       f) data, locul si frecventa intrevederilor dintre consilierul de probatiune si persoana supravegheata, fixate pe perioada termenului de incercare.
       (2) In cazul in care persoanei condamnate i-a fost impusa prin hotararea judecatoreasca obligatia de a participa la derularea unui program de interventie, in cuprinsul planului de supraveghere se descrie pe scurt continutul programului, durata si modalitatea de derulare a acestuia.
       (3) In cazul in care persoanei condamnate i-a fost impusa prin hotararea judecatoreasca obligatia de a presta o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public, planul de supraveghere va contine descrierea activitatii, locul de executare a acesteia si programul de lucru al persoanei condamnate.
       (4) In perioada de supraveghere, consilierul de probatiune stabileste, cu ocazia fiecarei intrevederi, in ce masura obiectivele planului de supraveghere sunt aduse la indeplinire.
       (5) Planul de supraveghere va fi revizuit, prin intermediul unor anexe ale planului de supraveghere, ori de cate ori, in situatia persoanei supravegheate, intervin schimbari care influenteaza nevoile acesteia si riscurile identificate.
       (6) In caz de revizuire a planului de supraveghere, dispozitiile art. 24 se aplica in mod corespunzator.
       Art. 26.(1) Planul de supraveghere va purta pe prima pagina, in coltul din stanga sus, antetul serviciului de probatiune.
       (2) Fiecare pagina scrisa a planului de supraveghere va purta, in coltul din dreapta jos, stampila serviciului de probatiune si semnatura consilierului de probatiune responsabil de caz.
       (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica si anexelor de revizuire a planului de supraveghere.
       (4) Modelul planului de supraveghere este prezentat in anexa nr. 2 la prezentul regulament, cuprinzand formularul tipizat al introducerii.
       (5) Dupa completarea formularului tipizat al introducerii celelalte capitole ale planului de supraveghere vor fi prezentate pe scurt, intr-o forma narativa, evitandu-se pe cat posibil folosirea unor termeni de specialitate sau a unor exprimari care ar face dificila intelegerea continutului acestuia.
        §2. Supravegherea executarii masurilor prevazute la art. 863 alin. 1 din Codul penal
       Art. 27. – Pentru supravegherea respectarii de catre persoana condamnata, pe durata termenului de incercare, a masurilor de supraveghere prevazute la art. 863 alin. 1 din Codul penal serviciul de probatiune va proceda potrivit dispozitiilor art. 28-31 din prezentul regulament.
       Art. 28.(1) Convocarea persoanei condamnate la serviciul de probatiune se face printr-o comunicare scrisa sau telefonica, cu cel putin 3 zile inainte de data primei intrevederi, a locului, zilei si orei la care trebuie sa se prezinte, precum si a numarului de telefon si/sau adresei serviciului.
       (2) Consilierul de probatiune trebuie sa stabileasca in planul de supraveghere numarul, durata, frecventa si locul intrevederilor cu persoana supravegheata.
       (3) In cazul in care, din motive obiective, persoana supravegheata nu se poate prezenta la una dintre intalnirile stabilite, comunica acest lucru consilierului de probatiune responsabil de caz inaintea intrevederii sau, in conditiile in care nu este posibil acest lucru, se prezinta la sediul serviciului de probatiune dupa maximum 3 zile de la momentul in care cauzele care au determinat imposibilitatea neprezentarii au incetat.
       (4) Imposibilitatea obiectiva de prezentare se justifica de catre persoana supravegheata prin dovezi depuse la dosar.
       (5) Consilierul de probatiune responsabil de caz verifica motivele invocate si, daca se constata ca neprezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probatiune la termenul fixat nu este justificata de motive obiective, ii transmite acesteia un avertisment scris in care i se reamintesc consecintele incalcarii masurii si se mentioneaza data urmatoarei intrevederi.
       (6) Daca se constata ca, dupa inmanarea a doua avertismente, persoana supravegheata nu se prezinta la termenele fixate, consilierul responsabil de caz instiinteaza seful serviciului de probatiune, care va sesiza judecatorul delegat cu executarea.
       Art. 29.(1) Persoana condamnata este obligata sa anunte in prealabil serviciul de probatiune in legatura cu orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta, precum si despre orice deplasare care depaseste 8 zile, comunicand noua adresa, numarul de telefon, precum si, dupa caz, data intoarcerii.
       (2) Persoana supravegheata anunta in scris serviciului de probatiune schimbarea domiciliului, resedintei sau a locuintei, cu exceptia cazurilor urgente, cand anuntarea se va face mai intai telefonic.
       (3) In cazul schimbarii domiciliului, resedintei sau locuintei, persoana supravegheata prezinta consilierului de probatiune, in termen de 30 de zile, dovezi din care sa rezulte aceasta situatie.
       (4) In cazul in care persoana supravegheata isi schimba domiciliul, resedinta sau locuinta intr-o localitate care nu se afla in competenta serviciului de probatiune dosarul va fi transmis in termen de 3 zile lucratoare serviciului de probatiune competent, anuntandu-se de indata instanta de executare.
       (5) In cazul oricarei deplasari care depaseste 8 zile persoana supravegheata, cu ocazia comunicarii, va pune la dispozitie consilierului de probatiune adresa si/sau numarul de telefon la care poate fi gasita pe perioada deplasarii.
       Art. 30.(1) Persoana condamnata este obligata sa comunice si sa justifice orice schimbare a locului de munca serviciului de probatiune.
       (2) Cu ocazia primei intrevederi cu persoana condamnata, consilierul de probatiune pune la dispozitie acesteia numarul de telefon si adresa serviciului de probatiune la care trebuie sa comunice de indata orice schimbare a locului de munca.
       (3) Comunicarea se face numai in scris, precizandu-se motivele schimbarii locului de munca, noul loc de munca al persoanei condamnate, natura muncii pe care o desfasoara si descrierea activitatii, anexandu-se, in termen de 30 de zile de la data angajarii, documente justificative in acest sens.
       (4) Consilierul de probatiune este obligat sa verifice autenticitatea acestor informatii prin contactarea unitatii angajatoare.
       Art. 31.(1) Persoana condamnata are obligatia sa comunice serviciului de probatiune orice informatii prin care pot fi controlate mijloacele sale de existenta.
       (2) Consilierul de probatiune ii va solicita persoanei condamnate, la prima intrevedere, informatii referitoare la situatia locativa, la situatia sa financiara, locul de munca si durata pentru care este angajata si, dupa caz, la persoanele aflate in ingrijirea sa ori la persoanele in ingrijirea carora aceasta se afla.
       (3) Comunicarea informatiilor se face in scris, fiind insotita de dovezi prezentate consilierului de probatiune in termen de 30 de zile de la data primei intrevederi.
       (4) Pe perioada supravegherii, consilierul de probatiune responsabil de caz monitorizeaza orice schimbare privind mijloacele de existenta ale persoanei supravegheate.
        §3. Supravegherea executarii obligatiilor prevazute la art. 863 lin. 3 din Codul penal
       Art. 32. – Ori de cate ori instanta dispune respectarea de catre persoana condamnata a obligatiilor prevazute la art. 863 alin. 3 din Codul penal, serviciul de probatiune va proceda potrivit dispozitiilor art. 33-39 din prezentul regulament.
       Art. 33.(1) In cazul in care condamnatul este obligat sa desfasoare o activitate sau sa urmeze un curs de invatamant ori de calificare, consilierul de probatiune verifica nivelul instructiei scolare sau al pregatirii profesionale, in vederea inscrierii persoanei supravegheate la un curs corespunzator.
       (2) In acest scop consilierul de probatiune identifica pe plan local unitatile de invatamant si institutiile de calificare profesionala care organizeaza astfel de cursuri.
       (3) Consilierul de probatiune responsabil de caz verifica periodic daca persoana supravegheata urmeaza cursurile de invatamant sau de calificare.
       (4) Daca prin hotararea judecatoreasca nu este stabilit tipul activitatii la care este obligata persoana condamnata, consilierul de probatiune stabileste tipul de activitate si modalitatea de desfasurare a acesteia.
       (5) Daca instanta de judecata stabileste, in baza art. 863 alin. 3 lit. a) din Codul penal, obligatia ca persoana condamnata sa desfasoare o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public, art. 43 se aplica in mod corespunzator.
       Art. 34.(1) In cazul in care persoana condamnata a fost obligata prin hotarare judecatoreasca sa nu isi schimbe domiciliul sau resedinta ori sa nu depaseasca limita teritoriala stabilita, decat in conditiile fixate de instanta, consilierul de probatiune responsabil de caz ii va pune in vedere, la prima intrevedere, sa depuna acte din care sa rezulte situatia acesteia referitoare la domiciliu sau la resedinta.
       (2) Pentru a verifica daca persoana supravegheata respecta obligatia stabilita de instanta consilierul de probatiune responsabil de caz va colabora cu organele de politie si cu primaria din localitatea de domiciliu sau de resedinta a persoanei supravegheate, care vor sesiza orice schimbare intervenita in situatia acesteia.
       (3) In termen de 5 zile lucratoare de la data primei intrevederi, serviciul de probatiune transmite organelor de politie, prevazute la alin. (2), o informare privind persoana aflata in supraveghere in sarcina careia a fost impusa o astfel de obligatie, solicitand ca, in conditiile in care se constata nerespectarea obligatiei, sa fie anuntat in scris serviciul de probatiune competent.
       (4) Consilierul de probatiune efectueaza controale inopinate la domiciliul sau la resedinta persoanei supravegheate pentru a constata starea de fapt.
       (5) Dispozitiile art. 29 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
       Art. 35.(1) In cazul in care persoana condamnata este obligata sa nu frecventeze anumite locuri stabilite de instanta consilierul de probatiune verifica periodic si ori de cate ori este sesizat de alte persoane daca persoana supravegheata respecta interdictia.
       (2) Consilierul de probatiune responsabil de caz pastreaza o legatura permanenta cu reprezentanti ai autoritatilor locale, ai organelor de politie, precum si cu orice persoane fizice si juridice care ar putea oferi informatii privind frecventarea de catre persoana supravegheata a locului supus interdictiei.
       (3) Atunci cand consilierul de probatiune constata prezenta persoanei supravegheate in locul sau in locurile a caror frecventare i-a fost interzisa, ii inmaneaza un avertisment scris, procedand la explicarea verbala a continutului acestuia.
       (4) Dispozitiile art. 34 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
       (5) Obligatia este considerata neindeplinita atunci cand, dupa inmanarea a doua avertismente, consilierul de probatiune constata ca persoana supravegheata este sau a fost prezenta in locul sau in locurile a caror frecventare i-a fost interzisa.
       Art. 36.(1) In cazul in care persoana condamnata are obligatia de a nu intra in legatura cu anumite persoane stabilite de instanta de judecata consilierul de probatiune responsabil de caz trebuie sa ia masurile necesare in vederea identificarii si contactarii persoanelor care ar putea furniza informatii relevante in cazul respectiv, colaborand cu organele de politie si cu alte institutii insarcinate cu asigurarea ordinii si linistii publice.
       (2) Consilierul de probatiune responsabil de caz efectueaza vizite inopinate la domiciliul si la locul de munca ale persoanei supravegheate si colaboreaza cu familia acesteia in vederea respectarii obligatiei stabilite.
       (3) Dispozitiile art. 34 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
       Art. 37.(1) In cazul in care persoana condamnata este obligata sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule consilierul de probatiune verifica modul de respectare a acestei obligatii.
       (2) Consilierul de probatiune responsabil de caz pastreaza o legatura permanenta cu reprezentanti ai organelor de politie, precum si cu orice persoane fizice si juridice care ar putea oferi informatii privind indeplinirea sau neindeplinirea de catre persoana supravegheata a acestei obligatii.
       (3) Dispozitiile art. 34 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
       Art. 38.(1) In cazul in care persoana condamnata este obligata sa se supuna unor masuri de control, tratament sau ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii, serviciul de probatiune identifica pe plan local, in termen de 10 zile lucratoare de la data primei intrevederi, unitatile sanitare, precum si organizatiile, institutiile sau specialistii care desfasoara programe de recuperare a toxicomanilor sau alcoolicilor, in vederea includerii persoanei supravegheate in aceste programe.
       (2) Consilierul de probatiune, cu ocazia intrevederilor cu persoana supravegheata, precum si prin legatura permanenta cu persoanele implicate in tratarea acesteia, verifica daca persoana respecta programul de tratament sau de ingrijire.
       (3) In vederea ducerii la indeplinire a dispozitiilor alin. (1) si (2), serviciile de probatiune incheie protocoale cu unitati sanitare, institutii, organizatii si specialisti prin care sa se reglementeze proceduri concrete de colaborare.
       (4) Obligatia prevazuta la art. 863 alin. (3) lit. f) din Codul penal este considerata neindeplinita in situatiile in care persoana supravegheata:
       a) refuza in mod nejustificat includerea in programe de tratament derulate in scopul dezintoxicarii,
       b) intrerupe in mod nejustificat tratamentul de dezintoxicare,
       c) refuza efectuarea testelor de verificare a consumului de substante.
       Art. 39.(1) In cazul in care consilierul de probatiune constata neindeplinirea masurilor si/sau obligatiilor impuse persoanei condamnate de catre instanta, prevazute la art. 863 alin. 1 si 3 din Codul penal, intocmeste un raport care cuprinde un rezumat al procesului de supraveghere si face mentiuni cu privire la dovezile prin care se constata incalcarea obligatiei.
       (2) Raportul intocmit potrivit alin. (1), impreuna cu dovezile in copie, vor fi inaintate spre informare sefului serviciului de probatiune care, atunci cand considera necesar, va sesiza judecatorul delegat la compartimentul de executari penale, care va proceda potrivit legii.
       (3) In cazul in care seful serviciului de probatiune apreciaza ca nu sunt indeplinite conditiile pentru sesizarea instantei in vederea revocarii suspendarii, respinge in scris si motivat, in termen de 30 de zile, propunerea consilierului de probatiune.
       (4) Daca pe perioada supravegherii persoana supravegheata savarseste o alta infractiune, instanta de judecata poate solicita serviciului de probatiune care a exercitat supravegherea referatele de evaluare prevazute la art. 13 alin. (1).
        §4. Supravegherea executarii obligatiilor prevazute la art. 103 alin. 3 din Codul penal
       Art. 40. – Ori de cate ori instanta stabileste in sarcina minorului una sau mai multe obligatii dintre cele prevazute la art. 103 alin. 3 din Codul penal, serviciul de probatiune va proceda potrivit dispozitiilor art. 41-43 din prezentul regulament.
       Art. 41.(1) In cazul in care minorul este obligat sa nu frecventeze anumite locuri stabilite, consilierul de probatiune verifica periodic si ori de cate ori este sesizat de alte persoane daca minorul respecta interdictia.
       (2) Consilierul de probatiune responsabil de caz trebuie sa pastreze o legatura permanenta cu familia acestuia sau, dupa caz, cu persoana ori cu institutia legal insarcinata cu supravegherea minorului, cu reprezentanti ai autoritatilor locale, ai organelor de politie, precum si cu orice persoane fizice sau juridice care ar putea oferi informatii privind frecventarea de catre minor a locului supus interdictiei.
       (3) Dispozitiile art. 34 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
       (4) Atunci cand consilierul de probatiune constata prezenta minorului in locul sau in locurile a caror frecventare i-a fost interzisa, ii inmaneaza un avertisment scris, procedand la explicarea verbala a continutului acestuia.
       (5) Atunci cand, dupa inmanarea a doua avertismente, consilierul de probatiune constata ca minorul a fost prezent in locul sau in locurile a caror frecventare i-a fost interzisa, instiinteaza de indata seful serviciului de probatiune. Acesta din urma instiinteaza de indata persoana sau persoanele carora li s-a incredintat supravegherea minorului, precum si instanta de judecata.
       Art. 42.(1) In cazul in care minorul are obligatia de a nu intra in legatura cu anumite persoane stabilite de instanta de judecata consilierul de probatiune responsabil de caz trebuie sa ia masurile necesare in vederea identificarii si contactarii persoanelor care ar putea furniza informatii relevante in cazul respectiv, colaborand cu familia acestuia sau, dupa caz, cu persoana ori cu institutia legal insarcinata cu supravegherea minorului, precum si cu organele de politie si cu alte institutii insarcinate cu asigurarea ordinii si linistii publice.
       (2) Dispozitiile art. 34 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
       (3) Totodata consilierul de probatiune responsabil de caz efectueaza vizite inopinate la domiciliu si, dupa caz, la locul de munca sau la scoala la care invata minorul si colaboreaza cu familia acestuia in vederea respectarii obligatiei.
       (4) In cazul in care minorul nu indeplineste obligatia impusa consilierul de probatiune responsabil de caz va instiinta de indata seful serviciului de probatiune. Acesta din urma instiinteaza de indata persoana sau persoanele carora li s-a incredintat supravegherea minorului, precum si instanta de judecata.
       Art. 43. – In cazul in care minorul este obligat sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public stabilita de instanta, serviciul de probatiune supravegheaza indeplinirea acestei obligatii in conditiile stabilite prin ordin al ministrului justitiei.

     

       SECŢIUNEA a 4-a
      Asistenta si consilierea

     

       Art. 44.(1) Asistenta si consilierea persoanelor condamnate si a minorilor sanctionati cu masura educativa a libertatii supravegheate au ca scop reintegrarea acestora in societate, intarirea gradului de siguranta sociala si prevenirea savarsirii din nou a unor infractiuni.
       (2) Asistenta si consilierea se vor realiza pe baza unui plan de asistenta si consiliere adaptat nevoilor individuale ale persoanei supravegheate. Se vor estima perioada de timp si masura in care nevoile identificate pot fi acoperite numai prin interventia serviciului de probatiune ori in colaborare cu organizatii neguvernamentale, institutii publice si/sau private ori cu persoane fizice sau juridice.
       (3) In derularea acestei activitati serviciile de probatiune urmaresc:
       a) corectarea comportamentului infractional prin constientizarea de catre minori sau de catre persoanele condamnate a faptei savarsite, a consecintelor acesteia si asumarea responsabilitatii pentru fapta comisa;
       b) motivarea minorului sau a persoanei condamnate in vederea dezvoltarii responsabilitatii si autodisciplinei;
       c) elaborarea si derularea unor programe eficiente de asistenta si consiliere a persoanelor condamnate sau a minorilor, in functie de nevoile identificate ale acestora;
       d) sprijinirea condamnatului sau a minorului in vederea satisfacerii nevoilor sociale referitoare la educatie, pregatire profesionala, loc de munca, locuinta sau altele asemenea.
       (4) Ori de cate ori instanta de judecata dispune supravegherea unei persoane condamnate sau a unui minor de catre serviciul de probatiune, cu ocazia primei intrevederi cu persoana supravegheata i se va face cunoscuta posibilitatea de a solicita asistenta si consiliere pe perioada supravegherii, explicandu-i-se modalitatile practice in care poate fi sprijinita in vederea reintegrarii in societate.
       (5) Pentru a beneficia de serviciile de asistenta si consiliere persoana supravegheata depune o cerere scrisa la serviciul de probatiune.
       (6) Cererea persoanei supravegheate, prin care solicita asistenta si consiliere, se depune la dosarul de reintegrare sociala si supraveghere.
       Art. 45.(1) Pentru fiecare persoana supravegheata care a solicitat asistenta si consiliere se intocmeste un dosar de reintegrare sociala si supraveghere.
       (2) Dosarul de reintegrare sociala si supraveghere contine documentele aferente dosarului de supraveghere prevazute la art. 19 alin. (2) si documentele specifice activitatii de asistenta si consiliere, dupa cum urmeaza:
       a) cererea scrisa privind asistenta si consilierea;
       b) planul de asistare;
       c) referatele periodice de reintegrare sociala si supraveghere, care contin pe scurt informatii cu privire la rezultatele inregistrate de catre persoana asistata si consiliata si care se intocmesc cel putin o data la 6 luni sau ori de cate ori se inregistreaza o evolutie pozitiva ori negativa in procesul de reintegrare a persoanei respective;
       d) concluziile consilierului de probatiune, care fac obiectul unui referat de reintegrare sociala si supraveghere final, intocmit la expirarea perioadei de asistenta si consiliere, precizandu-se in ce masura persoana respectiva are perspective sau s-a reintegrat in societate.
       (3) Planul de asistare este intocmit cu implicarea persoanei solicitante in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la momentul solicitarii asistarii si consilierii.
       (4) Planul de asistare cuprinde urmatoarele capitole:
       a) introducere: numele, prenumele, data si locul nasterii persoanei supravegheate, infractiunea savarsita si numarul hotararii instantei de judecata, sanctiunea aplicata, perioada de supraveghere, mentionandu-se data inceperii si incetarii acesteia, numele si prenumele consilierului de probatiune responsabil de caz;
       b) nevoile sau problemele identificate;
       c) obiectivele activitatii de asistare;
       d) planificarea activitatilor in atingerea obiectivelor;
       e) resurse implicate in desfasurarea activitatilor;
       f) programul intalnirilor dintre consilierul responsabil de caz si persoana asistata;
       g) timpul estimat in vederea realizarii.
       (5) Planul de asistare va fi revizuit ori de cate ori este cazul, in cadrul unor anexe ale planului de asistare.
       (6) Dosarul de reintegrare sociala si supraveghere se pastreaza in arhiva serviciului de probatiune, consilierul de probatiune responsabil de caz fiind obligat sa pastreze confidentialitatea informatiilor cuprinse in dosar.
       (7) Seful serviciului de probatiune are obligatia de a consulta fiecare dosar periodic sau ori de cate ori considera necesar, pentru a verifica daca se respecta programul de resocializare a persoanei asistate si consiliate in ceea ce priveste termenele, calitatea si ritmicitatea acestuia, precum si orice alte obligatii care ii revin consilierului de probatiune pe durata asistentei si consilierii.
       (8) In cazul in care consilierul de probatiune responsabil de caz este in imposibilitate permanenta sau temporara de a-si indeplini atributiile in ceea ce priveste intocmirea dosarului, seful serviciului de probatiune desemneaza un alt consilier pe perioada amintita, care sa preia responsabilitatile cazului respectiv.
       (9) Persoana asistata si consiliata si aparatorul acesteia vor putea consulta dosarul de reintegrare sociala si supraveghere numai in prezenta consilierului de probatiune responsabil de caz sau a sefului serviciului de probatiune si numai in incinta serviciului de probatiune, dupa care se va intocmi un proces-verbal semnat de persoana care l-a studiat si de reprezentantul serviciului.
       Art. 46.(1) In termen de 20 de zile lucratoare de la primirea cererii scrise din partea persoanei supravegheate, prin care aceasta solicita asistenta si consiliere, serviciul de probatiune poate lua masurile necesare in vederea includerii acesteia intr-un program de interventie specializata, adaptat nevoilor identificate ale persoanei respective, atunci cand este posibil.
       (2) Activitatea prevazuta la alin. (1) se poate desfasura pe baza unui protocol de colaborare cu institutii sau cu organizatii care desfasoara activitati de reintegrare sociala.
       (3) Protocolul de colaborare va cuprinde:
       a) partile semnatare;
       b) obiectul protocolului, care consta in colaborarea partilor in initierea si derularea planurilor de reintegrare sociala si supraveghere, avandu-se in vedere reintegrarea sociala a persoanelor asistate si consiliate de serviciile de probatiune;
       c) tipul de servicii specializate de care pot beneficia persoanele asistate si consiliate;
       d) durata protocolului;
       e) obligatiile partilor;
       f) data incheierii protocolului;
       g) semnatura partilor.
       Art. 47.(1) Activitatea de asistenta si consiliere se poate desfasura si in unitatile penitenciare, includerea in astfel de programe a persoanelor condamnate fiind posibila numai cu acordul acestora, si numai cu 6 luni inainte ca situatia persoanei sa fie eligibila pentru analizare in comisia de liberare conditionata.
       (2) Fiecare serviciu de probatiune de pe langa tribunalul in a carui circumscriptie se afla una sau mai multe unitati penitenciare poate incheia un protocol de colaborare cu administratia sau cu administratiile penitenciare, in vederea stabilirii de comun acord a categoriilor de persoane condamnate care pot fi incluse in programe de resocializare, precum si a continutului si duratei acestor programe.
       (3) Activitatea de asistenta si consiliere acordata persoanelor prevazute la alin. (1) presupune:
       a) identificarea nevoilor cu care persoana anticipeaza ca se va confrunta la momentul liberarii;
       b) identificarea resurselor interne ale persoanei condamnate cum ar fi motivatia, aptitudinile si abilitatile acesteia;
       c) identificarea resurselor existente in comunitatea in care persoana condamnata urmeaza sa se libereze si informarea cu privire la aceste resurse;
       d) indicarea modalitatilor prin care persoana condamnata poate accesa serviciile oferite de institutiile aflate in comunitatea in care urmeaza sa se libereze.
       Art. 48. – Activitatea de asistenta si consiliere inceteaza in urmatoarele cazuri:
       a) la cererea persoanei asistate si consiliate;
       b) ca urmare a lipsei de cooperare sau a comportamentului neadecvat al persoanei asistate si consiliate;
       c) la expirarea duratei asistentei si consilierii.

     

       ANEXA Nr. 1
    la regulament

     

        MINISTERUL JUSTITIEI
        Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul ……………..

     

        Strict confidential dupa completare

     

        REFERAT DE EVALUARE
       

       I. Introducere
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    |Numele si prenumele inculpatului/persoanei condamnate/minorului:                                       |
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    |Data si locul nasterii:                                                                                |
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    |Adresa:                                                                                                |
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    |Fapta/faptele pentru care subiectul referatului de evaluare este inculpat/condamnat/sanctionat cu o    |
    |masura educativa:                                                                                      |
    |                                                                                                       |
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    |Instanta de judecata care a solicitat referatul de evaluare:                                           |
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    |Numarul dosarului penal/sentintei penale:                                                              |
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    |Termenul de judecata:                                                                                  |
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    |Numarul si data adresei de sesizare din partea instantei de judecata:                                  |
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    |Perioada de supraveghere:                                                                              |
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    |Numele si prenumele consilierului de probatiune:                                                       |
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------------+
       II. Sursele de informatii ............................................................................
       ......................................................................................................
       ......................................................................................................
       III. Date privind persoana pentru care a fost solicitat referatul de evaluare ........................
       ......................................................................................................
       ......................................................................................................
       IV. Factorii care influenteaza sau care pot influenta conduita generala a
    persoanei pentru care a fost solicitat referatul de evaluare ............................................
       ......................................................................................................
       V. Perspectivele de reintegrare in societate .........................................................
       ......................................................................................................
    
      Data intocmirii si semnarii referatului                             Consilier de probatiune,
    ...........................................                ..............................................
                     Intocmit.
    
                                                  Sef serviciu,
                                 ...............................................

       ANEXA Nr. 2
    la regulament

     

        MINISTERUL JUSTITIEI
        Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul …………………….

     

        PLAN DE SUPRAVEGHERE

     

       I. Introducere
        Numele si prenumele persoanei condamnate/minorului:
        Data si locul nasterii:
        Infractiunea savarsita:
        Numarul hotararii instantei:
        Sanctiunea aplicata persoanei condamnate/minorului:
        Perioada supravegherii:
        Data inceperii:
        Data incheierii:
        Numele si prenumele consilierului de probatiune:
       II. Masurile si/sau obligatiile impuse de instanta de judecata si mijloacele utilizate pentru asigurarea indeplinirii lor …………………………….
       III. Nevoile criminogene si sociale ale persoanei condamnate/minorului si obiectivele stabilite in vederea diminuarii acestora ……………………..
       IV. Riscul savarsirii din nou a unor infractiuni/riscul de a pune in pericol siguranta publica si riscul de sinucidere sau autovatamare ………………..
       V. Metodele de interventie propuse in vederea solutionarii nevoilor identificate si diminuarii riscului …………………………………….
       VI. Data, locul si frecventa intrevederilor dintre consilierul de probatiune si persoana condamnata/minor pe perioada supravegherii ……………………
       VII. Descrierea programului de interventie, stabilit ca obligatie de catre instanta (daca este cazul) ……………………………………………..
       VIII. Descrierea activitatii, a locului de executare si a programului de lucru, in cazul persoanei condamnate/minorului fata de care s-a stabilit prestarea unei activitati neremunerate intr-o institutie de interes public (daca este cazul) ……………………………………………………..
        Persoana condamnata/minorul a luat cunostinta de continutul planului de supraveghere si intelege sa coopereze in executarea obligatiilor ce ii revin.

     

        Data semnarii planului de supraveghere …………………………
       

       Consilier de probatiune,                                  Am luat cunostinta.
    ...............................                           Persoana condamnata/minor,
                                                      ..........................................

    Guvernul a aprobat in sedinta de miercuri, printr-o Hotarare, Contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale

    Actul normativ  va intra in vigoare de la 1 aprilie 2009, iar pana la aceasta data se va prelungi aplicarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 324/2008 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordari

     

     

     

    i asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2008.

    Decontarea serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare si dispozitivelor medicale contractate in trimestrul I al anului 2009 prin acte aditionale la contractele incheiate in anul 2008 de casele de asigurari de sanatate cu furnizorii acestora se va face din sumele prevazute pe domeniile de asistenta medicala corespunzatoare prevazute in bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate pe anul 2009.

    Noul act normativ aduce mai multe modificari:
    – Au fost introduse prevederi referitoare la contracteleincheiate intre furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale si casele de asigurari de sanatate ca fiind actiuni multianuale, in conformitate cu prevederile OUG nr. 93/2008.

    Refuzul caselor de asigurari de sanatate de a incheia contracte se poate face numai prin prezentarea in scris a cauzelor care au condus la acesta, cu precizarea temeiului legal care a stat la baza refuzului.

    – In asistenta medicala primara, medicii de familie din localitatile urbane au obligatia sa aiba inscrisi pe listele proprii un numar de minim 1000 de asigurati si persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale.

    – A fost reglementata situatia in care un medic are mai multe specialitati clinice, in sensul ca acesta isi poate desfasura activitatea in baza unui singur contract incheiat cu casa de asigurari de sanatate, putand acorda si raporta servicii medicale aferente specialitatilor respective, in conditiile in care cabinetul medical este inregistrat in registrul unic al cabinetelor pentru aceste specialitati.

    – Formularul de bilet de trimitere catre alte specialitati, respectiv pentru internare utilizat in sistemul asigurarilor sociale de sanatate este formular cu regim special, unic pe tara.

    – A fost modificata prevederea conform careia in relatiile contractuale cu casele de asigurari de sanatate furnizorii de servicii medicale paraclinice erau obligati sa efectueze investigatii medicale paraclinice numai in baza biletului de trimitere, cu conditia ca medicul care a eliberat biletul de trimitere sa se afle in relatie contractuala cu aceeasi casa de asigurari de sanatate cu care se afla in relatie contractuala furnizorul de servicii medicale paraclinice. Astfel, medicul care a eliberat biletul de trimitere trebuie sa se afle in relatie contractuala cu casa de asigurari de sanatate in a carei raza administrativ-teritoriala isi desfasoara activitatea sau cu Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatilor Judecatoresti, respectiv cu Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, iar furnizorul de servicii medicale paraclinice sa se afle in relatie contractuala cu oricare din casele de asigurari de sanatate enumerate anterior.

    – A fost introdusa o noua prevedere conform careia conditiile in care medicii de specialitate din specialitati paraclinice isi pot desfasura activitatea la unul sau mai multi furnizori aflati in relatie contractuala cu casa de asigurari de sanatate, sunt urmatoarele:
    a) furnizorii la care isi desfasoara activitatea sa se afle in raza administrativ-teritoriala a aceleiasi case de asigurari de sanatate sau in raze administrativ-teritoriale ale caselor de asigurari de sanatate invecinate
    b) programul de lucru al medicului respectiv cuprins in contractele incheiate cu casa/casele de asigurari de sanatate nu trebuie sa depaseasca 52,5 ore/saptamana.

    Furnizorii de servicii de medicina dentara pot contracta cu casa de asigurari de sanatate servicii medicale paraclinice de radiologie-radiografii retroalveolare si panoramice din fondul alocat serviciilor medicale paraclinice, incheind in acest sens un act aditional la contractul de furnizare de servicii de medicina dentara, in conditiile stabilite prin norme.

    www.coltuc.ro

    Ministerul Justitiei a aprobat recent un nou Regulament de organizare si functionare al Oficiului National al Registrului Comertului

    Regulamentul a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Justitiei nr. 3062/C/2008.Principala functie a registrului comertului tinut de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale este aceea de inregistrare a

     

    tuturor persoanelor juridice supuse obligatiei de inregistrare, precum si a persoanelor fizice autorizate, intreprinderilor individuale si intreprinderilor familiale care desfasoara activitati economice, cu sediul social/sediul profesional pe raza teritoriala a tribunalului.

    De asemenea, ca efect al inregistrarii persoanelor juridice, persoanelor fizice autorizate, intreprinderilor individuale si intreprinderilor familiale care desfasoara activitati economice cu sediul social/sediul profesional pe raza tribunalului, prin registrul comertului se realizeaza evidenta datelor din documentele de inregistrare ale persoanelor supuse inregistrarii, precum si arhiva oficiala a documentelor cu caracter constitutiv sau modificator ale acestora si a situatiilor financiare anuale.

    Un element de noutate pe care il aduce noul Regulament, pentru o mai buna desfasurare a activitatii, este infiintarea structurii interne de control, Corpul de inspectie generala, avand atributii specifice in domeniul implementarii politicilor si strategiilor in domeniul controlului la nivelul ONRC si al ORCT, in special in ceea ce priveste modul de prevenire si combatere a coruptiei la nivelul institutiei.

    De asemenea, in conditiile impuse de punerea in aplicare a prevederilor din planul reformei sistemului judiciar si luptei impotriva coruptiei, conform competentelor ONRC, in ceea ce priveste dreptul societatilor comerciale, urmare a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, pentru mai buna desfasurare a activitatii, Directia juridica a fost reorganizata, fiind divizata in Directia indrumare metodologica si Directia contencios. Directia contencios este structura specializata din cadrul institutiei avand ca atributie esentiala solutionarea reclamatiilor si petitiilor.

    In contextul in care un numar semnificativ de cetateni romani s-au stabilit in strainatate, in contextul libertatilor Tratatului UE, pentru a veni in intampinarea acestora, conform competentelor proprii ale ONRC, s-a creat posibilitatea infiintarii de birouri teritoriale in strainatate, cu precadere in acele tari ale UE unde sunt stabiliti un numar semnificativ de cetateni romani. Aceasta masura este de natura a scurta termenele de solutionare a cererilor si de reducere a birocratiei, avandu-se in vedere Planul de masuri pentru revenirea in tara a cetatenilor romani care lucreaza in strainatate adoptat de Guvernul Romaniei prin HG nr. 187/2008

    Programul national privind evaluarea starii de sanatate a populatiei in asistenta medicala primara se prelungeste pana la data de 31 ianuarie 2009

    Guvernul a adoptat in sedinta de miercuri o Hotarare privind modificarea si completarea Hotararii de Guvern nr. 357/2008 pentru aprobare programelor nationale de sanatate pentru anul 2008.

     

     

     

    Totodata, Guvernul a decis ca taloanele necesare pentru prezentarea la medicul de familie, restituite sau nedistribuite populatiei, sa fie arhivate de catre casele de asigurari de sanatate, urmand ca la expirarea perioadei de arhivare stabilita in conditiile legii, sa se procedeze la distrugerea acestora.

    Totodata, contractele incheiate intre Ministerul Sanatatii Publice si unitatile din coordonarea sau autoritatea sa, precum si contractele pentru produsele si serviciile necesare realizarii obiectivelor si activitatilor cuprinse in unele programe nationale de sanatate pentru care ministerul organizeaza licitatii la nivel national, sunt atribuite de compartimentul intern specializat in domeniul achizitiilor publice. Dupa atribuire, monitorizarea si derularea contractelor se realizeaza de catre Agentia Nationala pentru Programe de Sanatate

     

    www.coltuc.ro

    Nivelurile impozitului pe mijloacele de transport sunt prevazute la articolul 263 alin. (4) si (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal

    Astfel, potrivit actului normativ, pentru  vehiculele angajate exclusiv in operatiunile de transport intern, valoarea impozitelor va atinge nivelul de 80% din valorile minime prevazute in Directiva 1999/62/CE .

     

     

    Totodata, pentru  vehiculele angajate si in operatiunile de transport international, hotararea Guvernului prevede mentinerea nivelul de 100% din valorile minime prevazute in Directiva 1999/62/CE.

    Calculul valorilor impozitelor s-a facut considerand o valoare medie a monedei Euro de 3,45 lei, prognozata de Comisia Nationala de Prognoza pentru anul 2009, iar acolo unde a fost cazul, valorile in lei au fost rotunjite.

    Astfel, pentru un vehicul cu masa cuprinsa intre 13 si 14 tone, ce efectueaza operatiuni de transport intern, impozitul pentru anul 2009 se va situa intre 86 si 238 lei , iar pentru vehiculele implicate si in transport international, impozitul se incadreaza intre 107 si 297 lei.  In prezent, pentru aceasta categorie de vehicule se percepe un impozit cuprins intre 72 si 198 lei , in cazul transportului intern, si un impozit cu valori cuprinse intre 102 si 282 lei, pentru vehiculele implicate si in transport international.

    Hotararea adoptata de Guvern respecta prevederile impuse de Uniunea Europeana, prin Directiva nr. 1999/62/CE, potrivit careia, Romania beneficiaza de un regim derogatoriu pana in 2011,  pentru plata impozitelor pentru vehiculele care efectueaza transport intern si international .

    Astfel, pana la 1 ianuarie 2011, pentru a evita o crestere brusca a impozitului pentru mijloacele de transport angajate exclusiv in operatiuni de transport intern si pentru recuperarea decalajului fata de Piata Unica, impozitul se stabileste anual, prin hotarare de Guvern, la propunerea Ministerului Transporturilor.

     

    www.coltuc.ro

    Fuziune CLIFFORD CHANCE – BADEA & ASOCIATII

    image

    Fuziunea isi va produce efecte, sub rezerva aprobarii de catre parteneriatul global al Clifford Chance, incepand cu 1 mai 2009. Clifford Chance a deschis un birou in Bucuresti in 2006 pe baza asocierii cu Badea & Asociatii, anticipand ca fuziunea se va realiza in urmatorii trei ani. Badea & Asociatii a fost fondata in anul 2002 de catre Daniel Badea si Nadia Badea.  

    Biroul din Bucuresti are in prezent patru parteneri si 50 de avocati, iar ca urmare a fuziunii va opera sub numele „Badea Clifford Chance”. Biroul va fi in continuare condus de Daniel Badea in calitate de Managing Partner.  

     

     

    Michael Cuthbert, Regional Managing Partner al Clifford Chance pentru Europa Centrala si de Est a comentat: „Suntem incantati ca firmele noastre s-au integrat atat de rapid si eficient. Succesul biroului din Romania este datorat eforturilor depuse de Daniel si Nadia, precum si de intreaga echipa din Bucuresti. Avem un numar semnificativ de clienti importanti comuni, iar biroul din Romania asista o mare parte din clientii nostri strategici la nivel global”.  

    David Childs, Global Managing Partner al Clifford Chance a adaugat: „Aceasta fuziune confirma pozitia noastra de lider pe piata avocaturii din regiune.” 

    www.juridice.ro

    Mos Craciun trebuie sa fie atent, anul acesta, la jucariile pe care le alege din magazine si le pune în sac.

    Inspectorii Oficiului pentru Protectia Consumatorului (OPC) au controlat mai multe magazine din tara si au gasit jucarii care ar fi putut pune în pericol viata copiilor. În Bucuresti au fost verificati 54 de operatori economici si s-a

     

     

    constatat ca 90% dintre jucariile controlate prezentau abateri. „Au fost retrase de la comercializare aproximativ 200 de jucarii. Unele dintre ele nu aveau informatiile de utilizare si nu era precizata vârsta pentru care erau recomandate, eticheta nu era tradusa în limba româna, iar pistoalele cu bile sau sabiile cu muchii taietoare sunt chiar periculoase“, a explicat Ion Stefan Cel Mare, directorul OPC Bucuresti. Au fost aplicate amenzi în valoare de 150.000 de lei.

    Sursa: EvZ

    Iulia Motoc ar putea deveni ministrul Justitiei

    Cu un CV impresionant – întins pe zece pagini – , la numai 41 de ani, Iulia Motoc se încadreaza în cerintele pe care presedintele Traian Basescu le-ar fi transmis liderilor PSD-PDL pentru postul de ministru al Justitiei: o persoana

     

     

     

    tânara si cu o solida cariera de expert independent în probleme juridice.Unul dintre doctoratele Iuliei Motoc este cel în Drept International Public la Universitatea ’’Paul Cezanne’’ Aix-Marseille, Facultatea de Drept (tres bien avec les felicitations du jury).

    Masteratul si l-a sustinut în Drept International Public, la Facultatea de Drept din cadrul aceleiasi universitati. A studiat literatura franceza moderna, la Universite Aix-Marseille I.

    Sursa: Cotidianul

    Guvernul schimba legislatia fundatiilor de utilitate publica

    Asociatiile si fundatiile nu vor mai putea sa aiba în denumiri sintagme care sa creeze confuzie cu autoritatile si institutiile publice, iar cele care se afla în aceasta situatie vor trebui sa o remedieze în trei luni. În plus, potrivit legii

     

     

     

    promulgate luni, s-au introdus o serie de conditii restrictive pentru ONG-urile care râvnesc la statutul de utilitate publica.

    Astfel, pe lânga raportul de activitate si obligatia de a fi de cel putin trei ani pe piata, asociatiile trebuie sa dovedeasca posibilitatea de autofinantare cu minimum 30% din valoarea proiectelor pe care vor sa le desfasoare, ca nu au activitati angajate politic sau de sprijinire a vreunui partid, ca dispun de personal specializat si sediu propriu adecvat

    sursa: Cotidianul

    Medicii de familie din orase trebuie sa aiba înscrisi pe listele proprii minimum 1.000 de asigurati

    Acestea sunt prevederi noi conform contractului-cadru de acordare a asistentei medicale în sistemul de asigurari sociale de sanatate pentru 2009.Guvernul a aprobat miercuri, printr-o hotarâre, acest contract-cadru

     

     

     

    care va intra în vigoare de la 1 aprilie 2009, urmând ca pâna la aceasta data sa fie prelungite prevederile contractului-cadru pentru anul 2008.

    Contractul-cadru pe 2009 stabileste ca un medic cu mai multe specialitati clinice îsi poate desfasura activitatea în baza unui singur contract încheiat cu casa de asigurari de sanatate, putând acorda si raporta servicii medicale aferente specialitatilor respective, în conditiile în care cabinetul medical este înregistrat în registrul unic al cabinetelor pentru aceste specialitati.

    Sursa: Cotidianul

    Românii vor avea nevoie de permise pentru a lucra în Irlanda si dupa 1 ianuarie 2009

    Autoritatile irlandeze au decis sa mentina regimul permiselor de munca pentru români si bulgari si dupa 1 ianuarie 2009.Totusi, acestia vor fi favorizati în raport cu cetatenii extracomunitari, potrivit Ministerului

     

     

     

    Întreprinderilor, Comertului si Muncii de la Dublin. Ministrul Muncii, Billy Kelleher a declarat ca decizia va fi mentinuta în baza evaluarilor curente si va fi reexaminata înainte de sfârsitul lui 2011.

    Sursa: Gandul

    Judecatoarea beata Elena Turcu va beneficia de o pensie de minimum 12.000 de lei

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a luat act, în sedinta de miercuri, de cererea de pensionare a judecatoarei Elena Turcu (foto), presedintele Sectiei penale a Tribunalului Dâmbovita, magistrat acuzat ca ar

     

     

    fi condus un autovehicul sub influenta bauturilor alcoolice.

    CSM a fost de acord cu cererea judecatoarei, decretul final urmand a fi semnat de presedintele Romaniei

    www.coltuc.ro

    Yahoo! a anuntat ca va diminua puternic perioada de stocare a datelor personale ale utilizatorilor, de la 13 luni, la trei luni.

    Compania spera prin aceasta decizie sa stabileasca noi standarde pentru o industrie in care protectia datelor utilizatorilor e tot mai importanta – transmite BBC, citat de Hotnews. Organizatiile de protectie a datelor lauda

     

     

    miscarea Yahoo! dar spun ca se poate face mai mult, iar ideal ar fi ca datele sa fie pastrate doar 30 de zile. Scurgerile de informatii din ultima vreme au ingrijorat tot mai multi utilizatori si au stricat imaginea multor companii, spune Simon Davies, director la Privacy International. Cu cat datele sunt mai putin timp pe web, cu atat scade pericolul ca persoane rau-intentionate sa profite de pe urma acestor date, spune el.

    Sursa: Romania Libera

    Un roman isi recastiga viata in instanta

    Gheorghe Stirbu din timisoara a dus o lupta apriga cu justitia din Romania pentru a convinge autoritatile ca nu este mort dimpotriva cetateanul este chiar foarte viu , relateaza ananova.com. Totul a inceput cand domnul Stirbu a s-a prezentat la Biroul de Evidenta Populatiei pentru a-si reinnoi

     

    cartea de identitate. Spre surprinderea lui functionarii i-au spus ca nu este posibil deoarece figureaza decedat in evidentele institutiei

    Peste 300 de incidente electorale au fost înregistrate în ziua alegerilor parlamentare

    Astfel, în ziua scrutinului au fost înregistrate 341 de incidente electorale, majoritatea (197 de cazuri), fiind în mediul urban.Pentru neregulile constatate au fost întocmite 62 de dosare penale si au fost aplicate 92 de sanctiuni contraventionale în valoare totala de 37.614 lei.

     

     

    Principalele încalcari ale legislatiei specifice au constat în continuarea campaniei electorale, promisiunea sau oferirea de bunuri în schimbul votarii, stampile lipsa sau deteriorate, primirea de foloase în schimbul votarii unui candidat.

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Cele mai multe abateri au fost sesizate de partide si Birouri electorale, totodata fiind înregistrat si un numar semnificativ de sesizari din oficiu.

    Nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti

    1. Cadrul legal
    –   
    Ordonanta nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti (Publicata in Monitorul Oficial, partea I nr. 26 din 25.01.2000);

     

     

     


    –   
    Legea nr. 356/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti (Publicata in Monitorul Oficial, partea I nr. 425 din 18.06.2002).
    2. Stabilirea nivelului dobanzii legale
    Partile sunt libere sa stabileasca, in conventii, rata dobanzii pentru intarzierea la plata unei obligatii banesti. In cazul in care, potrivit dispozitiilor legale sau prevederilor contractuale, obligatia este purtatoare de dobanzi fara sa se arate rata dobanzii, se va plati dobanda legala.

    2.1. Dobanda legala in materie comerciala
    Dobanda legala se stabileste, in materie comerciala, la nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei (in continuare „BNR”). Potrivit art. 7 din Codul comercial, sunt comercianti cei care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.

    2.2. Dobanda legala in materie civila
    Dobanda legala se stabileste, in materie civila, la nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, diminuat cu 20%. Dobanda conventionala nu poate depasi dobanda legala cu mai mult de 50% pe an. Obligatia de a plati o dobanda mai mare decat cea stabilita in aceste conditiile este nula de drept.

    Dobanda trebuie sa fie stabilita prin act scris. In lipsa acestuia se datoreaza numai dobanda legala.

    2.3. Dobanda legala in relatiile de comert exterior
    In relatiile de comert exterior sau in alte relatii economice internationale, atunci cand legea romana este aplicabila si cand s-a stipulat plata in moneda straina, dobanda legala este de 6% pe an.

    2.4. Interzicerea anatocismului (dobanda la dobanda)
    Dobanda se va calcula numai asupra cuantumului sumei imprumutate. In mod exceptional, dobanzile se pot capitaliza si pot produce dobanzi in temeiul unei conventii speciale incheiate in acest sens, dupa scadenta lor, dar numai pentru dobanzi datorate pe cel putin un an.

    Dispozitiile anterioare nu se aplica contractului de cont curent, precum si atunci cand prin lege s-ar dispune altfel. Dobanzile percepute sau platite de BNR, de banci, de Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A., de organizatiile cooperatiste de credit si de Ministerul Finantelor Publice, precum si modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementari specifice.

    3. Dobanda de referinta a BNR
    Nivelul dobanzii de referinta a BNR, in functie de care se stabileste dobanda legala, este:
    – cel din prima zi lucratoare a anului, pentru dobanda legala cuvenita pe semestrul I al anului in curs; si
    – cel din prima zi lucratoare a lunii iulie, pentru dobanda legala cuvenita pe semestrul II al anului in curs.

    Dobanda de referinta a BNR se calculeaza ca medie, ponderata cu volumul tranzactiilor, intre dobanda la depozitele atrase de BNR si vanzarile reversibile de titluri de stat efectuate de aceasta in luna anterioara celei pentru care se face anuntul.
    Nivelul dobanzii de referinta a BNR se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, prin grija BNR.

    Prin Circulara BNR nr. 3/2002 (Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 100 din 05.02.2002), BNR a stabilit ca, incepand cu 1 februarie 2002, rata dobanzii de referinta a BNR sa se calculeze lunar, urmand a fi anuntata public in prima zi lucratoare a fiecarei luni, prin circulare ale BNR.

     Anul 2007 –

     

    Anul Semestrul Luna Dobanda de referinta a BNR*
    (%)
    Dobanda de referinta
    a BNR** (%)
    Dobanda legala in materie comerciala (%) Dobanda legala in materie civila
    (%)
    Dobanda
    maxima in raporturile civile ***
    (%)
    2007 I ianuarie 8,75 8,75 8,75 7,00 10,5
    februarie 8,75
    martie 8,08
    aprilie 8,00
    mai
    iunie
    II iulie
    august
    septembrie
    octombrie
    noiembrie
    decembrie

    * Dobanda de referinta a BNR publicata lunar.
    ** Dobanda de referinta a BNR in functie de care se stabileste dobanda legala.
    *** Dobanda conventionala.

    – Anul 2006 –
    Anul Semestrul Luna Dobanda de referinta a BNR*
    (%)
    Dobanda de referinta
    a BNR** (%)
    Dobanda legala in materie comerciala (%) Dobanda legala in materie civila
    (%)
    Dobanda
    maxima in raporturile civile ***
    (%)
    2006 I ianuarie 7,50 7,50 7,50 6,00 9,00
    februarie 7,50
    martie 8,47
    aprilie 8,50
    mai 8,50
    iunie 8,50
    II iulie 8,50 8,50 8,50 6,80 10,2
    august 8,75
    septembrie 8,75
    octombrie 8,75
    noiembrie 8,75
    decembrie 8,75

    * Dobanda de referinta a BNR publicata lunar.
    ** Dobanda de referinta a BNR in functie de care se stabileste dobanda legala.
    *** Dobanda conventionala.

    – Anul 2005 –
    Anul Semestrul Luna Dobanda de referinta a BNR*
    (%)
    Dobanda de referinta
    a BNR** (%)
    Dobanda legala in materie comerciala (%) Dobanda legala in materie civila
    (%)
    Dobanda
    maxima in raporturile civile ***
    (%)
    2005 I ianuarie 17,31 17,31 17,31 13,84 20,76
    februarie 15,69
    martie 10,75
    aprilie 8,45
    mai 7,96
    iunie 8,00
    II iulie 8,00 8,00 8,00 6,40 9,60
    august 8,00
    septembrie 8,25
    octombrie 7,72
    noiembrie 7,50
    decembrie 7,50

    * Dobanda de referinta a BNR publicata lunar.
    ** Dobanda de referinta a BNR in functie de care se stabileste dobanda legala.
    *** Dobanda conventionala.

    – Anul 2004 –
    Anul Semestrul Luna Dobanda de referinta a BNR*
    (%)
    Dobanda de referinta
    a BNR** (%)
    Dobanda legala in materie comerciala (%) Dobanda legala in materie civila
    (%)
    Dobanda
    maxima in raporturile civile ***
    (%)
    2004 I ianuarie 21,25 21,25 21,25 17,00 25,50
    februarie 21,25
    martie 21,25
    aprilie 21,25
    mai 21,25
    iunie 21,25
    II iulie 20,75 20,75 20,75 16,60 24,90
    august 20,29
    septembrie 19,24
    octombrie 18,75
    noiembrie 18,75
    decembrie 17,96

    * Dobanda de referinta a BNR publicata lunar.
    ** Dobanda de referinta a BNR in functie de care se stabileste dobanda legala.
    *** Dobanda conventionala.

    – Anul 2003 –
    Anul Semestrul Luna Dobanda de referinta a BNR*
    (%)
    Dobanda de referinta
    a BNR** (%)
    Dobanda legala in materie comerciala (%) Dobanda legala in materie civila
    (%)
    Dobanda
    maxima in raporturile civile ***
    (%)
    2003 I ianuarie 19,6 21,25 21,25 17,00 25,50
    februarie 19,20
    martie 18,40
    aprilie 17,40
    mai 17,90
    iunie 18,20
    II iulie 18,20 18,20 18,20 14,56 21,84
    august 18,20
    septembrie 19,11
    octombrie 19,25
    noiembrie 20,19
    decembrie 20,41

    * Dobanda de referinta a BNR publicata lunar.
    ** Dobanda de referinta a BNR in functie de care se stabileste dobanda legala.
    *** Dobanda conventionala.

    – Anul 2002 –
    Anul Semestrul Luna Dobanda de referinta a BNR*
    (%)
    Dobanda de referinta
    a BNR** (%)
    Dobanda legala in materie comerciala (%) Dobanda legala in materie civila
    (%)
    Dobanda
    maxima in raporturile civile ***
    (%)
    2002 I ianuarie 34,60 34,60 27,68 41,52
    februarie 34,60
    martie 34,20
    aprilie 34,10
    mai 32,20
    iunie 30,60
    II iulie 28,30 28,30 28,30 22,64 33,96
    august 27,20
    septembrie 25,60
    octombrie 23,80
    noiembrie 22,20
    decembrie 20,40

    * Dobanda de referinta a BNR publicata lunar.
    ** Dobanda de referinta a BNR in functie de care se stabileste dobanda legala.
    *** Dobanda conventionala.  

     

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Cetatenii vor trebui informati cu cel puţin 15 zile înainte de data transmiterii datelor lor personale către biroul de credit.

    Caracter Personal – ANSPDCD a stabilit prin decizia 105/2007 ca de la 1 martie 2008 cetatenii vor trebui instiintati in prealabil, in scris, telefonic, prin SMS ori email cu cel puţin 15 zile înainte de data transmiterii datelor către biroul de credit.

    ANSPDCD a stabilit ca pot participa ca reportori la sistemele de tipul birourilor de credite numai instituţiile financiare şi de credit, societăţile de leasing şi cele de asigurări pentru produsele de tip credit.

    De asemenea, ANSPDCD a stabilit ca perioada de stocare a datelor referitoare la întârzierile la plată (date negative) este de 4 ani de la data achitării ultimei rate restante sau de la data ultimei actualizări transmise, în cazul neachitării restanţelor până la data respectivă si acestea se transmit la birourile de credite după 30 de zile de la data scadenţei.

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    CSM: dosarele de cadre ale magistratilor vor putea fi facute publice

    Consiliul Superior al Magistraturii a decis ca dosarele profesionale ale magistratilor contin informatii care pot avea caracter de interes public, si vor putea fi solicitate de catre oricine este interesat. Dosarele contin informatii cu privire la parcursul profesional si calificativele profesionale ale

     

     

    magistratilor, insa nu toate informatiile din aceste dosare vor fi facute publice.

    Decizia este oarecum suprinzatoare, presedintele CSM, Lidia Barbulescu, declarand in urma cu cateva zile ca aceste dosare nu ar trebui publicate, solicitand Ministerului Justitiei si Parchetului General sa le rpedea la CSM.

    Pe de alta parte, Viorica Costiniu, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, a declarat ca decizia CSM nu este legala, intrucat CSM nu are competente in aceasta materie, iar magistratii nu au fost consultati in aceasta materie.

    De asemenea, procurorul general Laura Codruta Kovesi a declarat ca legea ar trebui modificata inainte ca solicitarea CSM sa poata fi considerata legala.

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Curtea Constitutionala si-a facut datoria fata de politicieni si a dat unda verde desfiintarii CNSAS.

    Comunicatul Curtii de azi spune: „În şedinţa din data de 31 ianuarie 2008, Curtea Constituţională a examinat excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste şi a constatat, cu unanimitate de voturi, că dispoziţiile legii,

     

     

    precum şi cele ale art.II şi art.V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.16/2006 sunt neconstituţionale. Decizia este definitivă şi general obligatorie, se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. În cursul zilei de 1 februarie 2008, o dată cu transmiterea spre publicare a Deciziei nr. 51 din 31 ianuarie 2008, textul său integral, cuprinzând motivarea acesteia, urmează a fi afişat pe site-ul Curţii Constituţionale, la rubrica „Activitate jurisdicţională – Controlul de constituţionalitate. Decizii de admitere. 2008”.

     

     

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Lista statelor ale caror acte notariale sunt acceptate in Romania fara apostilare si fara supralegalizare

    1. Albania – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Albania privind asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 463/1960, publicat în B. Of. nr. 4/18.011961 – art. 3

     

     

    2. Austria – Conventia între România si Republica Austria cu privire la asistenta juridică în materia dreptului civil si de familie si la valabilitatea si transmiterea actelor si Protocolul anexă la conventie, încheiate la Viena la 17 noiembrie 1965, ratificate prin Decretul nr. 1179/1968, publicat în B. Of. nr. 4/9.01.1961 – art. 26

    3. Belgia – Conventie între Republica Socialistă România si Regatul Belgiei privind asistenta juridică în materie civilă si comercială, ratificată prin Decretul nr. 368/1976, publicat în B.Of. nr. 93/4.11.1976 – art. 14 si 8, pct. 2

    4. Bosnia si Hertegovina (prin declaratie de succesiune) – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenta juridică, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat în B.Of. nr. 6/6.02.1961 – art. 47

    5. Bulgaria – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Bulgaria privind asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 109/1959, publicat în B. Of. nr. 11/31.03.1960 – art. 13

    6. Cehia – Tratatul dintre România si Republica Cehă privind asistenta judiciară în materie civilă, semnat la Bucuresti la 11 iulie 1994, ratificat prin Legea nr. 44/1995, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 106/31.05.1995 – art. 23

    7. China – Tratatul de asistentă juridică în materie civilă si penală dintre România si Republica Populară Chineză, semnat la Beijing la 16 ianuarie 1991, ratificat prin Legea nr. 12/1992, publicată în M.Of. nr. 32/03.03.1992 – art. 34

    8. Coreea de Nord – Acord între Republica Socialistă România si Republica Populară Democrată Coreeană cu privire la asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 305/1972, publicat în B. Of. nr. 87/7.08.1972 – art. 10

    9. Croatia (prin declaratie de succesiune) – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenta juridică, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat în B.Of. nr. 6/6.02.1961 – art. 47

    10. Cuba – Conventie între Republica Socialistă România si Republica Cuba privind asistenta juridică în materie civilă, familială si penală, ratificată prin Decretul nr. 67/1981, publicat în B.Of. nr. 19/27.03.1981 – art. 5

    11. Franta – Conventie între Republica Socialistă România si Republica Franceză privind asistenta juridică în materie civilă si comercială, ratificată prin Decretul nr. 77/1975, publicat în B.Of. nr. 79/22.07.1975 – art. 10

    12. Macedonia – Conventia dintre România si Republica Macedonia privind asistenta juridică în materie civilă, semnată la Bucuresti la 12 noiembrie 2003, ratificată prin Legea nr. 356/2004, publicată în M. Of. 839/13.09.2004 – art. 21

    13. Moldova – Tratat între România si Republica Moldova privind asistenta juridică în materie civilă si penală, ratificat prin Legea nr. 177/1997, publicată în M.Of. nr. 310/13.11.1997 – art. 22

    14. Mongolia – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Mongolă cu privire la asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 415/1973, publicat în B.Of. nr. 116/31.07.1973 – art. 18

    15. Polonia – Tratat dintre România si Republica Polonă privind asistenta juridică si relatiile juridice în cauzele civile, încheiat la Bucuresti la 15 mai 1999, ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 65/1999, publicată în M.Of. nr. 414/30.08.1999, aprobată prin Legea nr. 33/2000, publicată în M.Of. nr. 158/17.04.2000 – art. 13

    16. Rusia – (prin declaratie de succesiune) Tratat între Republica Populară Română si Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste privind acordarea asistentei juridice în cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 334/1958, publicat în B.Of. nr. 30/4.08.1958 – art. 12

    17. Serbia (prin declaratie de succesiune) – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenta juridică, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat în B.Of. nr. 6/6.02.1961 – art. 47

    18. Slovacia – (prin declaratie de succesiune) – Legea nr. 30/2000 privind Protocolul între Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace privind valabilitatea tratatelor, acordurilor, conventiilor si a altor întelegeri încheiate de România cu Cehoslovacia) Tratat între Republica Populară Română si Republica Cehoslovacă privind asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 506/1958, publicat în B.Of. nr. 6/18.02.1958 – art. 13

    19. Slovenia (prin declaratie de succesiune) – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenta juridică, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat în B.Of. nr. 6/6.02.1961 – art. 47

    20. Spania – Conventia dintre România si Spania – complementară la Conventia privind procedura civilă, încheiată la Haga la 1 martie 1954 -, semnată la Bucuresti la 17 noiembrie 1997, ratificată prin Legea nr. 235/1998, publicată în M. Of. Nr. 480/14.12.1998 – art. 8

    21. Ungaria – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Ungară privind asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale ratificat prin Decretul nr. 505/1958, publicat în B.Of. nr. 2/17.01.1959 – art. 13

    http://www.juris.ro

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Masurile ANPC se pot intoarce impotriva consumatorului

    Modificarile aduse de ANPC reglementarilor privind creditarea populatiei sunt in continuare criticate de bancheri, care avertizeaza ca unele prevederi vor afecta negativ clientii. Acestia ar putea fi obligati sa achite intreaga suma anticipat, in cazul in care comisioanele se modifica pe parcurs.

     

     

     
    Printre modificarile aduse de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor se numara obligatia bancilor de a oferi mai multa transparenta pentru costurile pe care un client le suporta atunci cand contracteaza un imprumut.
    Noile prevederi fac referire nu numai la comisioanele creditului dar, spre exemplu, si la comisioanele aferente contului curent pe care clientul trebuie sa il deschida atunci cand obtine un imprumut. Acestea pot fi modificate numai in cazul in care clientul semneaza un act aditional, ca urmare a unei

     

     

    notificari din partea bancii.
    In cazul in care clientul nu va semna acest act sau nici nu va raspunde notificarii, banca nu va putea aplica procedura acceptarii tacite.
    „Daca clientul nu accepta noile prevederi si nu semneaza actul aditional, bancile au o singura solutie viabila: sa invoce clauza de lichidare anticipata a creditului si sa oblige clientul sa ramburseze toata suma odata”, a precizat un bancher pentru Conso.
    El a precizat ca sunt situatii cand costurile initiale nu pot fi mentinute, deoarece acest lucru poate insemna la un moment dat pierderi importante pentru banca.
    „Banca nu poate sa mentina un comision de administrare de cont curent de 1 leu /luna timp de 30 ani, luand in calcul majorarea costurilor de functionare a sistemului”, a adaugat reprezentantul bancii.

     

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Mama cu tripleti a castigat procesul cu statul pentru indemnizatia copiilor

    Sociala Alba fata de hotararea judecatoareasca prin care i s-a dat castig de cauza mamei care reclama statul ca ii plateste indemnizatie doar pentru un singur copil, desi are tripleti, informeaza Mediafax.
    Danciu, care s-a reprezentat singura, a spus ca decizia instantei supreme prin care ea a castigat

     

     

    procesul cu statul este una corecta.
    La iesirea din sala de judecata, Ionela Danciu a spus ca „greul nu a trecut inca”, precizand ca institutia cu care se judeca a facut si o cerere de revizuire a deciziei prin care ea a castigat. Aceasta cerere se va judeca la instanta suprema in 27 ianuarie 2009.
    In respectiva cerere de revizuire, Directiei de Munca si Incluziune Sociala Alba arata ca, la solutionarea cauzei pe fond, trebuia citat si Guvernul Romaniei.
    O femeie din Aiud, judetul Alba, a castigat, in 9 octombrie, la un complet de trei judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procesul cu Directia de Munca si Protectie Sociala Alba, pe care o actionase in judecata pentru ca are tripleti, dar primeste indemnizatie pentru un singur copil.

     

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Recalcularea alcoolemiei ii scapa pe multi soferi aflati in stare de ebrietate

    Cum poţi scăpa de un dosar penal şi de acuzaţia că ai şofat având o concentraţie alcoolică în sânge mai mare de doi la mie? Simplu, cu o declaraţie atent redactată în urma căreia să poţi cere efectuarea unei expertize de recalculare a alcoolemiei.

    De cele mai multe ori, formulele aplicate de Institutul de Medicină Legală te „scot“ cu sub 0,8 grame la mie alcool în sânge, astfel încât fapta nu mai e de natură penală, ci doar contravenţie. În prezent, Comisia Centrală de Expertize care funcţionează la Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici“ intenţionează schimbarea formulei după care se recalculează alcoolemiile.

    „A crescut numărul şoferilor băuţi“

    Poliţiştii de la Serviciului Poliţiei Rutiere Cluj se plâng de faptul că tot mai mulţi şoferi băuţi la volan scapă fără dosare penale, fiind pedepsiţi doar cu amendă. În acest an, ei au depistat 187 de şoferi beţi, dintre care 55 au cerut efectuarea de expertize prin care să se recalculeze procentul de alcool în sânge.

    Un secret e modul în care medicii de la Institutul de Medicină Legală din Cluj au stabilit, în 30 de cazuri, că alcoolemia coborâse sub 0,8, „ajungând“ până la de trei ori mai mică decât la momentul în care şoferii fuseseră opriţi de poliţişti. „Procentul de recalculări schimbate depăşeşte 50 la sută. În acest an, putem spune că a crescut numărul şoferilor care conduc băuţi. Dar e dreptul lor să ceară recalcularea alcoolemiei şi nu avem ce să facem“, a spus comisarul Alexandru Mureşan, şeful Poliţiei Rutiere Cluj.

    Poliţiştii au oferit şi două exemple ale unor şoferi din Cluj care au scăpat de dosarele penale, deşi au condus în stare avansată de ebrietate. Primul este D.N., prins pe 1 ianuarie 2008, în timp ce şofa având 2,30 grame la mie alcool în sânge. Expertiza de recalculare de la IML CLuj l-a dus la doar 0,75 grame la mie.

    Alt clujean, A.A.L., a condus cu o alcoolemie de 1,30, recalculată apoi la doar 0,65. „Cei doi au scăpat de dosarele penale şi s-au ales doar cu amenzi şi cu suspendarea permiselor pe o durată de 90 de zile“, a mai afirmat Alexandru Mureşan.

    ARGUMENTE

    Formula de recalculare este secret de serviciu

    Medicii de la Institutul de Medicină Legală spun că ei aplică doar o formulă matematică ce ţine cont de mai mulţi coefienţi: valorile alcoolemiilor stabilite în urma recoltărilor de sânge, greutatea şi înălţimea celui care cere expertiza, dacă şi ce a mâncat înainte de a se urca la volan. Rezultă o formulă de recalculare a alcoolemiei care, a declarat directorul IML Cluj Marius Vartic, este secret de serviciu . Nici procurorii nu consideră că numărul de expertize de recalculare admise este alarmant. „În ultimele două luni au fost întocmite 44 de rechizitorii şi s-au dat doar cinci scoateri de sub urmărire penală“, a spus procurorul Florin Mornăilă de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

    Sursa : Evz

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Noi reglementări privind executarea pedepselor

    Proiectul completează prevederile substanţiale şi procesuale privind pedepsele din noile Coduri penal şi de procedură penală, astfel:

    Ř În primul titlu al proiectului de lege, pe lângă normele fundamentale în materia executării pedepselor, a fost adăugată o nouă normă cu valoare de principiu, potrivit căreia exercitarea de către persoanele private de libertate a tuturor drepturilor civile şi politice cu excepţia celor care au fost interzise prin hotărârea de condamnare sau a celor a căror neexercitare sau exercitare restrânsă rezultă inerent din privarea de libertate ori din raţiuni de menţinere a siguranţei locurilor de deţinere.

    Ř Proiectul distinge clar între competenţele judecătorului delegat cu executarea hotărârilor judecătoreşti – ce va avea competenţe legate exclusiv de punerea în executare a tuturor hotărârilor de condamnare şi a măsurilor neprivative de libertate, respectiv a măsurilor educative neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, şi judecătorul de supraveghere a libertăţii, care, desfăşurându-şi activitatea în penitenciare, centre de reţinere şi arestare preventivă, centre de arestare preventivă, centre educative şi de detenţie, ori la instanţa de judecată, are ca principală atribuţie supravegherea, prin controlul permanent şi atitudine pro-activă, a modului în care se execută privarea de libertate, fie în penitenciare fie în alte locuri de reţinere sau de arestare preventivă.

    Ř În domeniul executării pedepsei amenzii, proiectul reflectă, prin prevederile conţinute, noua optică din noul Cod penal.

    Ř Instituţia judecătorului de supraveghere a privării de libertate vizează, în acord cu opţiunea legiuitorului român, controlul eficient al modului în care persoanele, minore sau majore, sunt private, potrivit legii, de libertatea lor, indiferent de spaţiul de deţinere: penitenciare, centre de reţinere şi arestare preventivă, centre de arestare preventivă, centre educative, centre de detenţie pentru minori. Proiectul operează o distincţie clară între activitatea de verificare a modului şi condiţiilor în care se execută pedepsele şi măsurile privative de libertate şi activitatea judiciară a judecătorului de supraveghere a privării de libertate. În exercitarea atribuţiilor sale judiciare, judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluţionează contestaţiile formulate de persoanele deţinute, reţinute, arestate preventiv, internate într-un centru educativ sau de detenţie cu privire la modul de exercitare a drepturilor prevăzute în lege, cu privire la stabilirea şi schimbarea regimului de executare şi cu privire la măsurile sancţionatorii aplicate. Soluţionarea acestor contestaţii se face în cadrul unor şedinţe de judecată ce se desfăşoară săptămânal la sediul judecătoriei.

    Ř Noutatea pe care o aduce proiectul în ce priveşte executarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse de instanţă potrivit Codului penal, o constituie prevederile potrivit cărora serviciile de probaţiune pot încredinţa executarea măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor prevăzute în Codul penal în cadrul organizaţiilor neguvernamentale de profil.

    Ř În privinţa organizării executării pedepselor privative de libertate proiectul aduce ca element de noutate posibilitatea construirii de penitenciare sau de obiective în cadrul penitenciarelor, prin parteneriat public-privat, în ideea încurajării investiţiilor şi atragerii de fonduri .

    Ř Un alt element de noutate îl reprezintă stabilirea regimului de executare a pedepsei pe baza unor criterii complexe şi în cadrul unei proceduri detaliate, ţinându-se cont atât de pedeapsa aplicată cât şi de persoana condamnată. Cât despre schimbarea regimului de executare, proiectul impune o nouă abordare, în sensul încurajării şi implementării procesului de resocializare a persoanelor condamnate.

    Ř Din punct de vedere al reglementării situaţiei persoanelor pentru care se decide transferul şi faţă de care există în derulare diverse proceduri judiciare, proiectul prevede că, în cazul în care se decide transferarea persoanei aflate în executarea unei pedepse într-un alt penitenciar sau într-un centru de reţinere şi arestare preventivă sau de arestare preventivă, soluţionarea contestaţiilor formulate de persoana transferată până la data cererii de transfer se face, de urgenţă, de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la penitenciarul de la care s-a dispus transferul, înainte de realizarea efectivă a transferului. Proiectul, în ansamblu, impune o viziune unitară asupra instituţiei liberării condiţionate, în sensul că sunt avute în vedere pentru schimbarea regimului de executare într-unul mai uşor aceleaşi criterii ca cele luate în considerare la liberarea condiţionată.

    Ř În ceea ce priveşte executarea măsurilor educative privative de libertate, proiectul prevede înfiinţarea de centre educative şi centre de detenţie, ca instituţii specializate în recuperarea minorilor condamnaţi, unde aceştia urmează un program de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor lor precum şi programe de reintegrare socială, proiectul reflectând noua abordare din dreptul substanţial potrivit căreia pentru minorii care săvârşesc infracţiuni măsurile educative sunt cele ce trebuie aplicate şi nu pedepse.

    Ř În materia sancţiunilor disciplinare, proiectul se îndepărtează în totalitate de actualele prevederi, şi anume Decretul nr.545/1972 care prevedea sancţiuni disciplinare precum izolarea de colectiv pe o perioadă de până la 10 zile sau separarea în secţii cu regim restrictiv pe o perioadă de cel mult 3 luni şi promovează alte tipuri de sancţiuni, care exclud, însă, izolarea minorului de colectivitate.

    NOTA:

    Proiectul de lege a fost elaborat în cadrul Ministerului Justiţiei şi a fost transmis, într-o primă versiune, la data de 30.05.2008, spre consultare prealabilă curţilor de apel, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Consiliului Superior al Magistraturii, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi barourilor. De asemenea, a fost discutat în cadrul a trei întâlniri cu judecătorii delegaţi pentru executarea pedepselor organizate de către APADOR-CH. În aceeaşi ordine de idei, proiectul a fost discutat şi în întâlniri cu reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor fiind supus, totodată, dezbaterilor publice prin afişare pe site-ul instituţiei începând cu data de 11 iulie 2008. Discuţii pe marginea acestuia au avut loc şi în cadrul Comisiei de dialog social, iar modificări au mai fost operate şi ca urmare a procedurii de avizare, printre instituţiile avizatoare numărându-se Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Sănătăţii, Consiliul Superior al Magistraturii.

    Sursa : EuroAvocatura.ro

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Reorganizarea Institutului de Fizică Atomică

    Reorganizarea are în vedere adaptarea statutului acestei instituţii la activitatea desfăşurată în prezent. Obiectul de activitate al Institutului de Fizică Atomică s-a modificat de-a lungul timpului, prin transferarea unor competenţe către alte instituţii, respectiv prin realizarea unor noi atribuţii. De
    exemplu, în 2000 IFA a fost desemnat unitate de cercetare pentru coordonarea activităţilor de realizare a proiectelor convenite în baza contractului de Asociere la Euratom. Din 2005, IFA asigură conducerea Modulului I din cadrul Programului „Cercetare de Excelenţă”.

    Dintre atribuţiile Institutului de Fizică Atomică menţionăm:

    · elaborează studii şi rapoarte privind potenţialul naţional de cercetare ştiinţifică;

    · evaluează realizările ştiinţifice şi capacitatea infrastructurilor de cercetare ştiinţifică din domeniu;

    · coordonează şi monitorizează activităţi specifice domeniului;

    · poate reprezenta, pe bază de mandate, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică în organisme internaţionale de profil;

    · propune şi conduce programe/proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare interne şi internaţionale;

    · organizează acţiuni pentru valorificarea rezultatelor cercetării ştiinţifice din domeniul şi facilitarea transferului tehnologic.

    Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Institutului de Fizică Atomică se asigură integral din venituri proprii. Aceste venituri proprii realizându-se din următoarele activităţi: consultanţă şi asistenţă de specialitate; participare la programe şi proiecte naţionale şi internaţionale; informare, documentare şi activităţi de bibliotecă; cercetare ştiinţifică-dezvoltare tehnologică, transfer tehnologic şi inovare.
    Personalul existent la data reorganizării se preia de către Institutul de Fizică Atomică, în condiţiile prevăzute de lege . Cele 10 posturi pentru administrative finanţe de la bugetul de stat se preiau de către Oficiul pentru administrare şi Operare al Infrastructurii de Comunicaţii de Date RoEduNet.

    Conducerea este asigurată de directorul general şi comitetul director, compus din directorul general şi conducătorii principalelor compartimente din structura organizatorică a institutului. Numirea directorului general se face prin decizie a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, pe baza rezultatelor concursului organizat în condiţiile prevăzute de lege .

    Sursa : EuroAvocatura.ro

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Garda Financiara amendeaza firmele care nu si-au trecut pe pagina de Internet adresa sediului social, codul fiscal si capitalul social

    Dorel Ioja si Stefan Dinu, comisari la Garda Financiara Bucuresti, au efectuat pe 15 octombrie 2008 un control „operativ si inopinat” la o firma din Capitala, care se ocupa cu comertul de tevi. Dupa ce au luat la puricat toate actele firmei si nu au gasit nici o neregula, tema controlului fiind „respectarea
    regulilor de comert”, cei doi comisari au descoperit, intr-un sfarsit, o incalcare a legii. „Societatea detine o pagina de Internet proprie, care nu contine informatiile prevazute de Legea 31/1990, in sensul ca pagina de Internet a societatii nu contine informatiile referitoare la forma juridica a societatii, adresa sediului social, numarul din Registrul Comertului, Codul Unic de Inregistrare si nici capitalul social”, se arata in procesul-verbal.
    Concluzia controlului: „Fapta descrisa constituie contraventie” si a fost sanctionata operativ cu 2.500 de lei.
    In legatura cu articolele in baza carora a fost amendata firma, acestea spun ca „in orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect si alte documente intrebuintate in comert”, firmele trebuie sa faca publice aceste date. Legea nu face referire expresa la pagina de Internet, ceea ce inseamna ca reprezentantii Garzii Financiare au adaptat expresia „prospect si alte documente intrebuintate in comert”. „Pe mine cand m-au amendat, mi-au aratat niste hartii in care figura si pagina de Internet. Ca sa nu ma mai complic, am platit amenda”, a declarat pentru Cotidianul Lucian Daineanu, administratorul firmei amendate. Ca sa fie categorici, cei doi comisari au precizat in procesul-verbal ca delictul constatat are „caracter de continuitate in perioada februarie 2008-15.10.2008”. „Teoretic, caracterul de continuitate e atunci cand ai fost controlat, ti s-a cerut sa remediezi greseala si ai primit avertisment. Iar cand esti controlat a doua oara si nu ai indreptat greseala, atunci esti amendat. Eu am fost amendat din prima, pentru o chestie banala pe care am remediat-o intre timp . Ei m-au intrebat pur si simplu de cand am pagina de Internet. Le-am aratat documentele din care reiesea ca am pagina de Internet din februarie. De aceea au trecut ei in procesul-verbal acea perioada”, explica Lucian Daineanu.

    El a precizat ca, in ultimele luni, comisarii Garzii Financiare Bucuresti au controlat firma sa din doua in doua saptamani. „Cred ca si-au facut abonament la noi, la firma. In octombrie, cand ne-au amendat pentru ca nu am publicat pe site-ul firmei noastre acele date, nu au gasit alte nereguli, desi ne-au cerut si le-am pus la dispozitie toate documentele. Dupa acel control din octombrie, la doua saptamani au venit iarasi. Nu au gasit nimic. Acum cateva zile, au venit din nou in control si ne-au cerut sa verifice niste documente privind un import. Concluzia e ca acesti comisari cauta pana gasesc ceva, cat de mic, pentru a avea motiv sa te amendeze”, afirma Lucian Daineanu.

    Adrian Cucu, seful Garzii Financiare, a declarat pentru Cotidianul ca nu este de acord cu acest gen de amenzi. „Dezaprob total astfel de sanctiuni. Aceste amenzi nu sunt abuzive, deoarece sunt stipulate in lege . Eu insa nu sunt de acord cu ele, deoarece consider ca prioritatea noastra e cu totul alta. Astfel de amenzi nu caracterizeaza activitatea Garzii Financiare Bucuresti”, e de parere Adrian Cucu. Patronii firmelor bucurestene care au fost amendati pentru astfel de motive sustin ca aceasta procedura este practicata de mai multi comisari pentru a-si rotunji veniturile, din primele pe care le primesc ca recompensa pentru amenzile date. „Exista in lege stipulate prime, care reprezinta un anumit procent din amenzile date. Deci comisarii primesc niste prime in functie de cuantumul amenzilor date”, a explicat Adrian Cucu.

    Sursa : Cotidianul

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Despăgubiri acordate în mod direct proprietarilor de terenuri

    Administratorii sau gestionarii de fonduri cinegetice vor fi obligaţi să plătească pagubele produse de vânat culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice către proprietarii acestora, în mod direct, potrivit unei Hotărâri adoptate în şedinţa Executivului.

     

    1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
    Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
    Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
    Conform actului normativ, constatarea pagubelor şi evaluarea acestora se vor face de către o comisie formată din câte un reprezentant al primăriei, unul al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi unul al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

    Constatarea pagubei se va face la cererea scrisă a persoanei păgubite, depusă la primăria localităţii pe teritoriul administrativ al căreia s-a produs paguba, în termen de 24 ore de la producerea pagubei.

    Cuantumul despăgubirilor va fi stabilit de către comisie, în funcţie de cheltuielile efectuate de păgubit până la data producerii pagubei sau, după caz, în funcţie de valoarea de piaţă, în cazul animalelor domestice.

    În cazul în care gestionarul fondului cinegetic nu plăteşte despăgubirile în termen de 30 de zile de la data comunicării procesului verbal, va putea fi sancţionat cu amenzi cuprinse între 1.500 şi 2.000 lei, precum şi cu suspendarea licenţei.

    Sursa : EuroAvocatura.ro

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Circa 947,77 milioane dolari SUA din sumele provenite din datoria Republicii Irak faţă de România, rezultate din perioada dinainte de 1989, vor fi virate la Fondul Proprietatea, potrivit unei Hotărâri adoptate în şedinţa de joi a Executivului

    Datoria Irakului faţă de statul român urmează să fie achitată eşalonat, în perioada 1.01.2009-31.03.2028.Astfel, în 2009, Fondul Proprietatea va primi circa 5,49 milioane dolari (în trei tranşe, respectiv la 1 ianuarie, 1 martie şi 1 septembrie), în 2010 – circa 12,44 milioane dolari, în 2011 –
    43,27 milioane dolari, în 2012- 68,34 milioane dolari, în 2013- 66,45 milioane dolari, în 2014- 64,75 milioane dolari, în 2015 – 62,58 milioane dolari, în 2016 – 60,8 milioane dolari, în 2017- 58,91 milioane dolari, în 2018 – 57,03 milioane doalri, în 2019 – 55,144 milioane dolari, în 2020- 53,25 milioane dolari, în 2021- 51,374, în 2022 – 49,48 milioane dolari, în 2023 – 47,59 milioane dolari, în 2024- 45,71 milioane dolari, în 2025 – 43,83 milioane dolari, în 2026 – 41,94 milioane dolari, în 2027 – 40,06 milioane dolari, iar în 2028 – 19,32 milioane dolari.

    Totodată, având în vedere că o parte din creditele acordate fostelor întreprinderi de comerţ exterior, înainte de 31 decembrie 1989, pentru derularea operaţiunilor de comerţ exterior şi cooperarea economică internaţională nu au fost preluate la datoria publică, este necesar ca sumele aferente creditelor nepreluate la datoria publică să fie decontate operatorilor economici titulari de contract .

    Datoria Irakului faţă de statul român se cifrează, în prezent, la 977,1 milioane dolari SUA. Din această sumă, 947,77 milioane dolari SUA vor fi viraţi Fondului Proprietatea, iar restul sumei se virează celor 25 de operatori economici români care au făcut comerţ cu Irakul înainte de 1989.

    Sursa : EuroAvocatura.ro

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Angajatorii vor avea posibilitatea reînnoirii avizului de încadrare în condiţii deosebite de muncă până la data de 31 decembrie 2009, stabileşte o hotărâre adoptată de Guvern în şedinţa de miercuri.

    Actul normativ modifică şi completează Hotărârea nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite. Noua metodologie se aplică numai angajatorilor care deţin la data de 31 decembrie 2008 avizul de reînnoire şi care nu au realizat până la
    această dată măsurile necesare în vederea normalizării condiţiilor de muncă.Potrivit actului normativ, reînnoirea avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite se acordă de către inspectoratul teritorial de muncă în baza planului de prevenire şi protecţie revizuit, care să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor.

    Planul trebuie să cuprindă măsuri şi acţiuni eşalonate pe întreaga perioadă, astfel încât, până cel târziu la data de 31 decembrie 2009, locurile de muncă să se încadreze în condiţii normale. De asemenea, planul de prevenire şi protecţie trebuie să conţină atât măsurile rămase restante cât şi alte măsuri necesare normalizării condiţiilor de muncă.

    Hotărârea adoptată stabileşte şi alte documente necesare pentru reînnoirea avizului, respectiv:
    ü raport medical întocmit de medicul de medicina muncii privind starea de sănătate a lucrătorilor expuşi la noxele fizico-chimice şi agenţi biologici, care au determinat încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, pentru perioada cuprinsă între data reînnoirii şi data de 31 decembrie 2008.
    ü dovada depunerii la casele teritoriale de pensii a documentului prin care s-a obţinut reînnoirea avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite şi a listei cuprinzând categoriile profesionale care lucrează în aceste locuri de muncă până la data de 31 decembrie 2008.

    Până în prezent, reînnoirea avizului se făcea doar pe baza solicitării de reînnoire a avizului, a buletinelor de determinări de noxe profesionale şi a planului de prevenire şi protecţie revizuit.

    Potrivit hotărârii, aceste documentele pot fi depuse la inspectoratul teritorial de muncă în termen de maximum 60 de zile de la data solicitării de reînnoire a avizului, ci nu în termen de maximum 120 de zile, aşa cum prevedea HG nr. 246/2007.

    Perioada cuprinsă între 31 decembrie 2008 şi data reînnoirii avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite de muncă, pentru care angajatorii datorează, după caz, diferenţa dintre cota de contribuţie de asigurări sociale pentru condiţii deosebite de muncă şi cea declarată de către aceştia.

    O altă prevedere stabileşte că locurile de muncă, activităţile şi categoriile profesionale încadrate în grupele I si a-II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 sunt considerate activităţi desfăşurate în condiţii deosebite. Excepţie fac activităţile care, conform Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, sunt prevăzute ca fiind activităţi desfăşurate în locuri de muncă în condiţii speciale.

    Potrivit hotărârii adoptate în şedinţa de ieri, după trecerea a 6 luni de la prelungirea termenului, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, împreună cu autorităţile competente, va elabora un raport privind realizarea măsurilor pentru reînnoirea avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite.

    NOTE:

    Prin HG nr.246/2007, perioada de valabilitate a avizelor reînnoite a fost fixată pentru data de 31 decembrie 2008, însă s-a constatat că numeroşi angajatori sunt în curs de realizare a programelor de normalizare a condiţiilor de muncă.

    În prezent, situaţia locurilor de muncă încadrate în condiţii deosebite este:

    – număr de societăţi ce deţin aviz de încadrare în condiţii deosebite – 427;

    – număr de locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite – 3021;

    – număr de lucrători încadraţi în condiţii deosebite – 75843.

    Sursa : EuroAvocatura.ro

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe

    Cotidianul german Bild a anunţat că Michael Jackson nu mai vede cu ochiul stang şi are emfizem pulmonar.

    Apariţiile şocante din ultima vreme ale lui Michael Jackson i-au făcut pe mulţi să se gandească la starea de sănătate tot mai precară a cantăreţului. După ce zilele trecute a mers la cumpărături mascat, precum Zorro, şi încălţat cu papuci, o dezvăluire a unui jurnalist celebru, citat de ziarul Bild, i-a făcut

     

     pe fani să se întristeze. “E grav bolnav. Şi-a pierdut vederea la ochiul stâng şi are un emfizem pulmonar”, a afirmat Ian Halperin.

    De-a lungul întregului an au tot circulat zvonuri privind iminenta moarte a lui Michael Jackson, însă, până ieri, nici o voce din anturajul cântăreţului nu s-a hazardat să comenteze asupra stării fizice şi psihice a starului. A făcut-o Ian Halperin, un jurnalist de investigaţii american, care a dezvăluit numeroase informaţii în premieră mondială, în special din viaţa vedetelor.

    Familia a recunoscut că starul e bolnav

    “Am aflat de la medicii lui Jackson că starea lui e foarte gravă. Nu mai vede cu ochiul stâng şi are emfizem pulmonar din cauza căruia abia mai respiră. În plus, de câţiva ani are hemoragii intestinale, iar doctorii se chinuie periodic să le oprească. E terminat!”, susţine Halperin. Afirmaţiile sale sunt întărite de cuvintele fratelui mai mare al lui Jackson, Jermaine, care a mărturisit presei: “Nu e un moment potrivit să comentez aceste lucruri. Michael nu e bine deloc”. Pe de altă parte, mai mulţi medici specialişti au subliniat faptul că bolile de care suferă Jackson sunt la un stadiu la care vindecarea nu mai e posibilă şi vor degenera până vor duce la deces. 

    http://www.libertatea.ro

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Incredibil, dar adevarat: sotia fostului premier Petre Roman va fi evacuata dupa Sarbatori din casa in care sta de 19 ani si va trebui sa plateasca si o suma consistenta drept despagubire.

    A primit din partea RAPPS somatie de evacuare a locuintei, in ziua de 18 ianuarie, dupa ce casa a fost eliminata de pe lista imobilelor din dotarea regiei care pot fi cumparate de chiriasii acestora, in aceeasi situatie mai aflandu-se Gelu Voican Voiculescu, familia lui Dan Iosif si alte cinci familii. In

     

     

    plus, va trebui sa plateasca RAPPS o diferenta de bani, din cuantumul chiriilor trecute, de circa 800 de milioane de lei vechi. „Eu nu am unde sa ma duc, ne-a declarat, ieri, sotia fostului premier, asa ca o sa astept sa ma scoata in strada cu forta, dupa Sarbatori, si mai apoi nu imi mai ramane decat sa declar greva foamei, in semn de protest”, ne-a declarat, ieri, Mioara Roman.

     

    http://www.cancan.ro

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Sorin Robescu, un client al BCR, din Bucuresti, a primit o notificare prin care era anuntat ca daca in termen de 30 de zile nu-si va plati restanta, va fi trecut pe listele Biroului de Credit.

    Un bucurestean are toate sansele sa ajunga in evidenta Biroului de Credit daca nu achita, la BCR, o restanta de 0,54 lei (5.400 de lei vechi). Datoria buclucasa este o ramasita a unei rate de 85 de lei, pe care barbatul o platea cu strictete, de doi ani de zile. In urma cu o saptamana, Sorin Robescu a primit

     

    o notificare scrisa, care il informa ca datoreaza bancii 0,54 de lei, pe care trebuie sa ii plateasca in termen de 30 de zile. „De obicei, mi se spunea la ghiseu cat am de plata, deoarece suma variaza in functie de dobanda. Am achitat chiar rotunjit de multe ori, daca era 84 de lei si ceva, am dat 85 de lei”, ne-a povestit Sorin Robescu. Ingrijorat ca ar putea deveni un rau-platnic, barbatul a sunat insistent la cele doua numere de telefon scrise pe instiintare, dar nu a raspuns nimeni. Prin urmare, s-a dus cu notificarea direct la BCR, unde o angajata specializata in credite i-a dat niste explicatii din care reiesea ca tot el ar fi vinovatul. Nemultumit, barbatul este hotarat sa faca reclamatie la Oficiul pentru Protectia Consumatorilor.

     

    http://www.cancan.ro

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Fondatorul Microsoft, Reclamat la parchet de o fosta Judecatoare

    Aura-Gabriela Popescu a cerut procurorilor Parchetului Tribunalului Olt sa-l audieze pe fondatorul Microsoft, despre care spune ca ar fi angajat detectivi care ii asculta telefoanele si i-au blocat cardul bancar. Potrivit fostei judecatoare, Gates ar recurge la asemenea gesturi deoarece „ar dori sa se

     

     

    razbune”, pentru ca ea nu a dorit sa-i devina iubita. Procurorii care s-au trezit cu un dosar pe masa au declarat ca povestea cu Gates a Gabrielei Popescu este rodul imaginatiei sale bolnave. Aceasta, care initial a profesat ca asistenta la Spitalul Judetean Slatina, a muncit mult ca sa-si faca o cariera in magistratura, dar fiind parasita de iubitul ei – un renumit doctor chirurg din Olt – a clacat. „Trece pe la toate cunostintele si cere fotografii cu fostul sau iubit medic”, ne-a declarat o prietena a Gabrielei. Aceasta judecatoare s-a mai declarat, cu trei ani in urma, victima unui grup de traficanti de embrioni umani. Ea a acuzat, atunci, familia fostului premier Adrian Nastase ca i-ar fi furat ovulele si ca, de fapt, copiii lui Nastase i-ar apartine.

    http://www.cancan.ro

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Candidata PSD Luminita Anghel si seful ei de campanie, „Sanchi”, au restante din perioada electorala

    Ei ne-au marturisit ca au indurat o foame crunta si un frig insuportabil si, dupa ce au stat zile in sir in ploaie, s-au trezit ca nici nu sunt platiti. Tineri casatoriti, M.S. si A.S. si-au zis ca nu le-ar strica un ban in plus si s-au angajat ca distribuitori de materiale electorale in stafful de campanie al Luminitei

     

     

    Anghel. „Am semnat un contract foarte clar: programul trebuia sa fie de la ora 10.00 la ora 18.00, cu activitate la cortul de campanie. De asemenea, era prevazuta o masa pe zi, in afara celor 3.000 de lei pe care urma sa-i primim integral si cel tarziu la sfarsitul campaniei. Totodata, corturile trebuiau dotate cu toalete ecologice si cu apa de baut”, ne-a declarat M.S., sub protectia anonimatului, precizandu-ne ca nimic din toate aceste prevederi contractuale nu s-a respectat. „In corturi aveam plasme TV care costa o groaza de bani si, aproape in fiecare zi, trebuia sa asteptam pana la 7-8 seara – deci stateam doua ore in plus – ca sa vina echipa de la caravana sa le ia, ca daca le lasam in cort se furau si le plateam noi. De mancare si de apa nici pomeneala, asa ca ne aduceam de acasa ori mai mergeam pe la farmacii si mai ceream apa fierbinte. Toalete? Nici vorba! Trebuia sa mergem trei-patru statii pe RATB ca sa gasim o toaleta la vreun restaurant, unde mai plateam si taxa la WC de 2-3 lei”

    http://www.cancan.ro

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Dicţionar juridic

    A accepta livrarea (take delivery) = acceptarea de către deţinătorul unui contract futures a livrării mărfii care reprezintă activul de bază. De exemplu, cumpărătorul unui contract futures pe aur care are nevoie de acest metal poate planifica să accepte livrarea în loc să-şi închidă poziţia.

     

     
    A accepta livrarea certificatelor valorilor mobiliare care au fost cumpărate dacă valorile mobiliare sunt în formă materializată.

    Balanţă = tabel statistico – economic folosit în analiză şi planificare prin care se compară şi se raportează indicatorii care urmează a fi corelaţi, echilibraţi pe o anumită perioadă. Cuprinde două părţi:
    – prima evidenţiază formarea de resurse;
    – a doua, utilizarea acestora. F.M.

    Senzaţional! Teo îi face avansuri lui Dan Diaconescu. Vedeta lui Sârbu se mută la OTV

    Teo a avut un comportament care la prima vedere a stârnit milă şi compasiune din partea telespectatorilor. Declaraţii de genul că este expirată sau că stilul ei de a face divertisment nu mai este la modă au fost făcute de ochii lumii. Teo ştie foarte bine ce poate, iar în cercul de apropiaţi nu

     

     

     

    se dă atât de lovită. Unele surse din preajma ei ne-au spus, sub protecţia anonimatului, că fosta vedetă se crede oricum cea mai bună la meseria care a făcut-o celebră şi nu are de gând să renunţe nici în ruptul capului. De altfel, anunţul cum că s-ar retrage din televiziune se pare că nu a fost altceva decât o strategie abordată de Teo pentru a atrage atenţia mogulilor din presă, asupra sa. Sărbătorile se arată mult mai frumoase pentru Teo. Dacă în urmă cu o lună de zile declara că habar nu are ce va face de la anul, iată că acum unele dintre planurile sale încep să prindă contur. După ce a luat la rând toate televiziunile cu rating, Antena 1, PRO TV, Teo părea că nu mai are ce să încerce. I-au fost de ajuns experienţele de la Romantica sau Prima TV unde în ciuda notorietăţii sale nu a putut ridica audienţele acestor posturi de televiziune la nivelul celor două principale contracandidate de pe piaţa de profil.

    Vrea să schimbe imaginea OTV

    Uite că totuşi, vedeta a scăpat din vedere că mai există şi o altă televiziune care în ciuda renumelui rău famat are mult lipici la public. În special la publicul amator de scălâmbăieli, maimuţăreli sau manelişti. Adică, exact reţeta de divertisment marca Teo Trandafir. Unele surse din cadrul televiziunii de pe Bulevardul Magheru ne-au spus că fosta vedetă a lui Adrian Sârbu ar fi interesată să revină pe sticlă, la OTV. Aceleaşi surse menţionează că Teo ar fi avut câteva discuţii cu bossul televiziunii, în urma cărora Dan Diaconescu a înţeles că vedeta ar fi dispusă să realizeze o emisiune pentru el. Deşi sună incredibil, zvonurile ar putea să se adeverească întrucât, se pare că Dan Diaconescu intenţionează ca de anul viitor să îşi mute televiziunea într-o locaţie mai tare decât cea a PRO-ului sau a Antenelor şi să schimbe imaginea OTV. Asta ar fi fost o condiţie susţinută de Teo Trandafir care întâmplător sau nu, s-a potrivit la fix cu planul lui Diaconescu pentru anul viitor

    http://www.atac-online.ro

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Mari scandaluri în justiţie din 2008

    Dosarul care pute. Mai bine de un an de când cetăţenii înghit „CALTABOŞUL“Foştii miniştri ai Agriculturii, Decebal Traian Remeş şi Ioan Mureşan, împreună cu denunţătorul Gheorghe Ciorbă, au cerut, ieri, judecătorilor Înaltei Curţi, prin intermediul avocaţilor, ca dosarul în care sunt inculpaţi să

     

     

     

    se întoarcă la DNA, pe motiv că nu ar fi fost sesizată legal instanţa. Avocaţii lui Mureşan şi Ciorbă au declarat în instanţă că procurorii nu le-au arătat clienţilor lor procesul-verbal referitor la interceptările convorbirilor, convorbiri care ar fi fost înregistrate doar de denunţător, nu şi de DNA. În acest fel, inculpaţilor le-a fost încălcat dreptul la apărare, mai susţin apărătorii acestora. În acelaşi timp, procurorul care reprezintă DNA în instanţă a declarat că toţi inculpaţii şi-au văzut dosarele penale, precizând că Ioan Mureşan a fost la DNA de 23 de ori, în timpul anchetei. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au rămas în pronunţare.

    Cum se încălzeşte Ciorba la Parchet

    Reamintim că martorul denunţător în dosarul „Caltaboşul“, Gheorghe Ciorbă, s-a prezentat pentru prima dată la procesul în care Ioan Avram Mureşan şi Decebal Traian Remeş sunt acuzaţi de fapte de corupţie pe 5 noiembrie. Procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, pe 9 iunie, pe foştii miniştri ai agriculturii, Decebal Traian Remeş şi Ioan Mureşan – primul, pentru trafic de influenţă, iar cel de-al doilea, pentru complicitate la cumpărare de influenţă, în formă continuată.

    Decebal şi Traian se zvârcolesc în corpul lui Remeş

    Procesul în care fostul ministru al Agriculturii, Decebal Traian Remeş, este acuzat de trafic de influenţă fusese amânat, pentru 16 decembrie, după ce avocatul denunţătorului Gheorghe Ciorbă a cerut timp pentru a pregăti apărarea acestuia.

    Cât de grasă trebuie să fie şpaga ca să ajungi la nasul unui ministru

    Omul de afaceri Gheorghe Ciorbă ar fi oferit, prin intermediul lui Mureşan, ministrului Agriculturii Remeş, şi un autoturism de lux marca „Audi Q7” în valoare de 65.000 de euro, fiind extrem de interesat în câştigarea licitaţiei de la I.T.R.S.V. Râmnicu Vâlcea. La data de 6 octombrie 2007, procurorii l-au reţinut pe Ioan Mureşan, pentru o perioadă de 24 de ore, acesta fiind prezentat Tribunalului Bucureşti cu propunerea luării măsurii arestării preventive. Instanţa a dispus înlocuirea arestării preventive cu obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea. La data de 3 ianuarie 2008, aceasta a fost înlocuită cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, valabilă până la 1 iulie 2008. La data de 10 martie 2008, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului situat în municipiul Baia Mare, aparţinând lui Remeş, în vederea confiscării sumelor care au reprezentat obiectul infracţiunii de trafic de influenţă.

    Săpături în buzunarul lui Ioan Avram Mureşan. „AGRICULTORUL“ a deturnat fonduri de 23 de miliarde de lei

    Fostul ministru al Agriculturii, Ioan Avram Mureşan, este responsabil pentru un împrumut nerambursabil primit din partea SUA care a avut altă destinaţie decât se prevedea în acordul semnat de Guvernul României cu americanii. Aprape 23 de miliarde de lei vechi au fost schimbate în valută şi transferate în contul unui offshore din Cipru. 22.938.860.000 de lei vechi din fondul de contrapartidă au fost schimbate în 1.246.000 de dolari, din care 1.240.558.91 dolari au fost transferaţi în contul unui offshore din Cipru, Caltech Trading LTD, cu titlu de servicii consultanţă.

    Triunghiul bermudelor: SUA-România-Cipru

    Expertul arată că fostul ministru al Agriculturii se numără printre cei responsabili pentru „nerespectarea destinaţiei fondului stabilit prin HG 949/1999, în accepţiunea că aceasta a fost emisă cu respectarea prevederilor acordului încheiat între Guvernul României şi SUA“.

    Un nebun pe o tablă măsluită, veche de 16 ani

    Printr-un acord din 15 decembrie 1992, România şi SUA au stabilit ca ţara noastră să beneficieze de un credit nerambursabil în valoare de 10 milioane de dolari, sumă necesară pentru importul de mărfuri. În cadrul acestui acord, Guvernul României, în calitate de beneficiar, era reprezentat de Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF), iar cel american, de Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională (AID).

    DNA, călare pe Mureşan şi „iobagii“ lui

    Procesul, amânat de mai multe ori din cauza lipsei expertizei, a fost reluat în data de 21 noiembrie şi, cu viteza melcului, este încăpe rol.

    Prizatul dăunează grav statutului politic. CRISTIAN DAVID s-a jucat cu drogurile şi a ajuns ministru la Interne

    Fostul şef al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), Pavel Abraham, l-a lovit pe ministrul Internelor, Cristian David, acolo unde doare mai tare, la integritate. Se pare că ministrul nu are deloc coloană vertebrală şi ar fi fost implicat în dosarul unui traficant olandez de droguri de mare risc, după ce, într-o percheziţie efectuată la domiciului său, poliţiştii ar fi găsit LSD, amfetamină şi cocaină. Potrivit lui Abraham, la locuinţa actualului ministru al Internelor ar fi fost găsite, în urma percheziţiei care a avut loc în anul 1995, cantităţi importante de droguri de mare risc: LSD (10 pastile), amfetamină (9 comprimate) şi cocaină (0,4 gr).

    Dualitatea lui Cristian

    Cristian David, cel pe care cu toţii îl cunoaştem ca fiind ministrul Internelor, ascunde de şapte ani încoace trecutul său pe care probabil a dorit să îl îngroape odată cu schimbarea numelui. Fostul şef al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) susţine că actualul ministru al Internelor se numea Cristian Troacă, el schimbându-şi numele în 2001, odată cu prima căsătorie. „Vin cu aceste lucruri, acum, fiindcă nu am făcut legătura dintre numele Troacă şi David decât în momentul în care am observat că acesta mă evita cu obstinaţie. Lucrul mi s-a părut total nefiresc, în condiţiile în care eram secretar de stat la Interne. Atunci am început să caut să văd ce are cu mine şi de ce mă ocoleşte. Am făcut aceste dezvăluiri, fiindcă Cristian David ocupa un minister foarte important. Dacă era ministrul Agriculturii poate aş fi tăcut, dar ocupă o poziţie vitală şi este o persoană şantajabilă”, a mai spus Abraham.

    Fum de iarbă peste trecutul ministrului

    Abraham a povestit că actualul ministru al Internelor era, în 1995, director al firmei Van Soestbergen Import Export, fiind partener în firmă cu olandezul de la care vine numele SRL-ului. Van Soestbergen era urmărit de Brigada Antidrog, deoarece era bănuit că se ocupa cu traficul de droguri. După descinderea făcută de poliţie, în garsoniera unde locuia olandezul, şi după găsirea drogurilor, Cristian David ar fi dat mai multe declaraţii unde ar fi recunoscut, potrivit lui Pavel Abraham, că ar fi fumat ocazional droguri, alături de prietena lui de atunci, fiindcă aceasta „traversa o depresie”.

    David suferă de amnezie

    Ministrul David a spus că nu îşi mai aminteşte cu exactitate ce a scris în acele declaraţii şi că a fost audiat în calitate de martor în dosarul despre care vorbeşte Abraham. În plus, David susţine că locuinţa în care au fost găsite drogurile nu era a lui, ci a prietenei sale şi că era închiriată partenerului său olandez.

    SRI, tras în piept de mafioţii italieni. VIRGIL MĂGUREANU, „cumpărat“ cu un ceas, un aparat de bronzat şi o maşină

    Fostul director al Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu, este cercetat penal de procurorii anticorupţie, pentru că ar fi primit, în anul 1995, de la mai mulţi oameni de afaceri italieni un autoturism de lux, un aparat de bronzat şi un ceas de firmă. Pentru că ştie cum e cu aceste „chestiuni delicate“ le-a mascat şi le-a ţinut sub secret.

    Dosarul slăbiciunilor

    Fără a avea calitatea de învinuit, fostul director al SRI este cercetat de procurorii secţiei I a DNA într-un dosar disjuns din cel al colonelului (r) Corneliu Păltânea, fostul şef al secţiei de informaţii a SRI Prahova, ofiţer trimis în judecată în februarie 2006, pentru luare de mită şi trafic cu produse petroliere. Potrivit datelor din dosarul disjuns, relaţia dintre Măgureanu şi afaceriştii italieni ar fi început în anul 1993, când George Alexandrescu, un apropiat al lui Măgureanu, le-ar fi făcut cunoştinţă. Potrivit unor surse judiciare, primele contacte au avut loc la Bucureşti, fostul director al SRI dispunând cazarea repetată a afaceriştilor în diferite locaţii aparţinând RA-APPS, regie condusă, la data respectivă, de Ioan Hidegcutti.

    Generalii SRI au fost şi fraieriţi, şi cu banii luaţi

    „Investitorii“ italieni voiau să transfere în România un atelier de montare a blindajului pe maşinile destinate transportului de valori. Maşinile, odată echipate, urmau să fie vândute băncilor româneşti. Virgil Măgureanu şi Corneliu Păltânea au intervenit pe lângă conducerile a şapte bănci, printre care Banca Naţională a României (BNR) şi Bancorex, pentru a determina achiziţia de maşini blindate pentru transport valori, fără licitaţie, de la firma italiană. În scurt timp, SC Blind a obţinut 100 de contracte pentru tot atâtea maşini blindate. După ce au încasat banii în avans, investitorii italienii s-au făcut nevăzuţi, nu înainte de a răsplăti intervenţiile celor doi ofiţeri SRI.

    Michele Pizzato, deţinutul care a jucat SRI-ul pe degete

    Societatea comercială controlată de prietenul lui Măgureanu, SC Blind Construcţii Blindaje, a fost înregistrată la data de 28 decembrie 1994. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului (RC), sediul firmei era în satul Colanu, comuna Ulmi, din judeţul Dâmboviţa. O mare parte din banii încasaţi de la cele şapte bănci româneşti au ajuns la Michele Pizzato, membru al grupului de afacerişti italieni.

    Ceasul primit şpagă a început să ticăie

    Potrivit cazierului trimis de autorităţile italliene, Pizzato este un fost deţinut, condamnat în baza legii antimafie din Italia. După ce a plecat din România, a pierdut într-un cazinou toţi banii câştigaţi prin înşelăciune. Alţi membri ai reţelei italienilor, printre care Mauro Guerreta, Emalisa Brocolato şi Sergio Pilerri au părăsit şi ei România, după încheierea tranzacţiilor. Fostul director al SRI, susţine, însă, că toate aceste fapte sunt nişte „bazaconii“. Deşi neagă, se pare că lui Măgureanu i-a sunat ceasul.

    Rudele franţuzoaicei Liliane Bettencourt, regina cosmeticelor, vor să oa declare «nebună», ca să recupereze banii

    Moştenitoarea renumitei companii de cosmetice L’Oreal, Liliane Bettencourt, 86 de ani, cea mai bogată femeie din lume (cu o avere estimată la 23 miliarde de euro), a făcut donaţii în valoare de 1,1 miliarde de euro unui fotograf, stârnind mânia unicei sale fiice.

     

     

    Familia Bettencourt, care până în prezent era considerată un model de discreţie, este zguduită de un imens scandal. Liliane Bettencourt, principal acţionar al companiei L’Oreal şi cea mai bogată persoană din Franţa, faimoasă pentru acţiunile sale de binefacere, a făcut poliţe de asigurare în valoare de aproape un miliard de euro, al căror beneficiar este fotograful François-Marie Banier.

    Fiica bogătaşei, Françoise Bettencourt Meyers, a apelat la justiţie, pe motiv că norocosul care a intrat în graţiile mamei ar fi abuzat de pierderea capacităţilor mintale din cauza înaintării în vârstă. Plângerea a fost făcută cu aproape un an în urmă, însă presa a aflat abia acum de întreg scandalul.

    În ultimii zece ani, patroana L’Oreal a fost tot mai generoasă cu fotograful, care este totodată dramaturg, romancier şi prieten cu staruri precum Isabelle Adjani sau Pierre Cardin, îndrăgindu-l ca pe un fiu adoptiv. În prezent, ea se află în SUA şi a refuzat să comenteze acţiunile fiicei. A ţinut să sublinieze doar că a făcut daruri lui Banier de bunăvoie şi că nu admite să fie supusă unor examinări medicale. Nu mai vorbeşte cu fiica ei, care vrea să arate că nu ar mai fi în deplinătatea capacităţilor mintale. ‘

    Fiica este preocupată de mersul companiei

    Membră a Consiliului de Administraţie al companiei L‘Oreal, Françoise Bettencourt Meyers este unica fiică a Lilianei Bettencourt. Ea a obţinut pentru prima oară o funcţie de conducere în cadrul firmei începând din 1997.

    Ea este căsătorită cu Jean-Pierre Meyers, care face de asemenea parte din Consiliul de Administraţie al companiei. Autoare de cărţi, Françoise Bettencourt Meyers s-a implicat în finanţarea cercetării în domeniul aparatelor auditive pentru persoanele surde.

    Firma L’Oreal, în cifre

    Producătorul francez de cosmetice L’Oreal a înregistrat numai în primul semestru al acestui an o cifră de afaceri de 8,6 miliarde de euro, în creştere cu 1,6% faţă de perioada similară din 2007. Cifra de afaceri a imperiului de cosmetice atingea anul trecut 17 miliarde de euro şi număra 63.000 de angajaţi în întreaga lume.

    http://www.click.ro

     

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Hotararea Guvernului nr. 617/2003 (r1) pentru stabilirea conditiilor de introducere pe piata si de punere in functiune a aparatelor de cantarit cu functionare neautomata

    Prezenta hotarare reglementeaza conditiile de introducere pe piata si de punere in functiune a aparatelor de cantarit cu functionare neautomata, denumite in continuare aparate.  In sensul prezentei hotarari, termenii si expresiile de mai jos semnifica dupa cum urmeaza:

     

     

     

       a) aparat – mijloc de masurare utilizat in aplicatii pentru determinarea masei unui corp folosind actiunea fortei gravitationale asupra acelui corp si care necesita interventia unui operator in timpul masurarii; un aparat poate servi, de asemenea, si la determinarea altor valori, marimi, parametri si caracteristici legate de masa;
       b)introducere pe piata – actiunea de a face disponibil un aparat pentru prima data, contra cost sau gratuit, in vederea distribuirii si/sau utilizarii;
       c) punere in functiune – utilizarea unui aparat pentru prima data de catre un utilizator final;
       d)reprezentant autorizat al producatorului – persoana juridica imputernicita de producator sa actioneze in numele sau, stabilita in Romania sau pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.
    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.
     

    Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

    Avand in vedere ca regimul aplicabil taxelor judiciare de timbru justifica, in unele cazuri si in anumite conditii, acordarea unor facilitati la plata taxelor judiciare de timbru nu numai persoanelor fizice, dar si persoanelor juridice care se afla in situatia de a se adresa instantei judecatoresti, pentru a se evita

    situatii in care o valoare mare a taxei judiciare ar produce dezechilibre in situatia financiara a entitatii juridice sau ar conduce la imposibilitatea acesteia de a solicita in justitie recunoasterea unor drepturi,

        tinand seama de actuala situatie financiara cu efecte generalizate care afecteaza deja un numar mare de entitati private si care cauzeaza dificultati in efectuarea platilor,
        pentru a veni in sprijinul celor ce apeleaza la serviciul public al justitiei prin diversificarea modalitatilor de incasare a taxelor judiciare de timbru,
        pentru reglementarea unor aspecte care au primit o solutionare diferita in practica instantelor judecatoresti cu privire la timbrarea cererilor prin care se solicita pronuntarea unei hotarari judecatoresti care tine loc de act autentic de instrainare a unor bunuri imobile si cu privire la timbrarea unor actiuni cu caracter patrimonial,
        in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

     

        Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

     

       Art. I. – Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
       1.La articolul 2, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu urmatorul cuprins:
        „(11) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si cererilor privind declararea nulitatii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, chiar daca nu se solicita si repunerea partilor in situatia anterioara, precum si cererilor privind constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial.”
       2. La articolul 3, literele a) si a1) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
        „a) cereri pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept nepatrimonial – 19 lei;
        a1) cereri in anularea sau declararea nulitatii unui act juridic nepatrimonial – 12 lei;”.
       3. La articolul 31, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
        „Art. 31. – (1) Cererile introduse la instantele judecatoresti, prin care se solicita pronuntarea unei hotarari judecatoresti care tine loc de act autentic de instrainare a unor bunuri imobile, se taxeaza potrivit prevederilor art. 2 alin. (1), la valoarea imobilului.”
       4. Articolul 19 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
        „Art. 19. – Taxele judiciare de timbru se platesc in numerar, prin virament, sau in sistem on-line, in contul bugetului de stat, la unitatea Trezoreriei Statului in raza careia debitorul isi are domiciliul sau, dupa caz, sediul fiscal. Taxele judiciare de timbru pot fi platite si prin unitati bancare in contul bugetului de stat, costurile operatiunilor de transfer fiind in sarcina debitorului taxei.”
       5. Articolul 21 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
        „Art. 21. – (1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008.
        (2) Instanta acorda persoanelor juridice, la cerere, facilitati sub forma de reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru actiuni si cereri introduse la instantele judecatoresti, in urmatoarele situatii:
       a) cuantumul taxei reprezinta mai mult de 10 % din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;
       b) plata integrala a taxei, potrivit art. 20, nu este posibila deoarece persoana juridica se afla in curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, in conditiile legii, indisponibilizate.
        (3) In mod exceptional, instanta poate acorda persoanelor juridice reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, in alte cazuri in care apreciaza, fata de datele referitoare la situatia economico-financiara a persoanei juridice, ca plata taxei de timbru, la valoarea datorata, ar fi de natura sa afecteze in mod semnificativ activitatea curenta a persoanei juridice.
        (4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordata separat sau, dupa caz, impreuna cu esalonarea sau amanarea platii.”
       6. Dupa articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 211, cu urmatorul cuprins:
        „Art. 211. – (1) Pentru solutionarea cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru, instanta poate solicita orice lamuriri si dovezi partii sau informatii scrise autoritatilor competente.
        (2) Asupra cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei de timbru instanta se pronunta fara citare, prin incheiere motivata data in camera de consiliu. Incheierea se comunica solicitantului si partii adverse, daca este cazul.
        (3) Impotriva incheierii cel interesat poate face cerere de reexaminare, in termen de 5 zile de la data comunicarii incheierii.
        (4) Cererea de reexaminare se solutioneaza in camera de consiliu de un alt complet, instanta pronuntandu-se prin incheiere irevocabila.”
       7. Dupa articolul 211 se introduce un nou articol, articolul 212, cu urmatorul cuprins:
        „Art. 212. – (1) In cazul incuviintarii cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru, prin incheiere se vor stabili, dupa caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul sau termenele de plata si cuantumul ratelor.
        (2) Esalonarea platii taxelor judiciare se poate face pe parcursul a cel mult 2 ani.
        (3) In cazul esalonarii sau amanarii, instanta transmite hotararea de incuviintare, care constituie titlu executoriu, Ministerului Economiei si Finantelor/organelor competente pentru urmarirea executarii obligatiei de plata ori, dupa caz, pentru punerea in executare a hotararii privind plata taxei ori a partii din taxa datorata, la termenele stabilite. In titlul executoriu se vor mentiona si codul de identificare fiscala, domiciliul fiscal, precum si orice alte date de identificare a debitorului. Executarea silita a hotararii se va efectua prin organele de executare ale unitatilor teritoriale subordonate Ministerului Economiei si Finantelor in a caror raza teritoriala isi are sediul debitorul, potrivit legislatiei privind executarea silita a creantelor bugetare.”
       8. La articolul 23, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu urmatorul cuprins:
        „(21) In cazul in care partile se impaca inainte de prima zi de infatisare, suma achitata cu titlu de taxa judiciara de timbru se restituie in intregime, iar in cazul impacarii ulterior primei zile de infatisare, se restituie pana la jumatate din suma achitata, proportional cu actele procesuale neindeplinite.”
       Art. II.(1) Prevederile art. I pct. 4 privind plata in sistem on-line in contul bugetului de stat se aplica incepand cu data de 1 martie 2009.
       (2) Cererile privind declararea nulitatii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic, cererile pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept, precum si cererile in anularea sau declararea nulitatii unui act juridic, aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta si care au fost timbrate corespunzator la data introducerii lor, se considera ca fiind legal timbrate. Dispozitiile speciale in vigoare, care prevad scutiri de la plata taxei judiciare de timbru pentru actiunile in realizarea dreptului, sunt si raman aplicabile.
    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Ministerul Justitiei a aprobat recent un nou Regulament de organizare si functionare al Oficiului National al Registrului Comertului,

    Regulamentul a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Justitiei nr. 3062/C/2008.
    Principala functie a registrului comertului tinut de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale este aceea de inregistrare a tuturor persoanelor juridice supuse obligatiei de inregistrare, precum si a

     

     

    persoanelor fizice autorizate, intreprinderilor individuale si intreprinderilor familiale care desfasoara activitati economice, cu sediul social/sediul profesional pe raza teritoriala a tribunalului.

    De asemenea, ca efect al inregistrarii persoanelor juridice, persoanelor fizice autorizate, intreprinderilor individuale si intreprinderilor familiale care desfasoara activitati economice cu sediul social/sediul profesional pe raza tribunalului, prin registrul comertului se realizeaza evidenta datelor din documentele de inregistrare ale persoanelor supuse inregistrarii, precum si arhiva oficiala a documentelor cu caracter constitutiv sau modificator ale acestora si a situatiilor financiare anuale.

    Totodata, Ordinul Ministerului Justitiei nr. 3062/C din 2008 abroga Ordinul ministrului justitiei nr. 2.145/C/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului National al Registrului Comertului si a oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 652 din 25 septembrie 2007

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Prin Ordonanta de urgenta nr. 214/2008, Guvernul a modificat Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.

    Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 vor fi actualizate in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a OUG nr. 214/2008. Actul normativ emis de Guvern transpune, printre altele, Directiva Consiliului 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private

     

    asupra mediului (Directiva EIA).

    Ca urmare a modificarilor aduse de OUG nr. 214/2008, termenul Proiect din sintagmele “Proiect pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii”, “Proiect de organizare a executiei lucrarilor” si “Proiect pentru autorizarea executarii lucrarilor de desfiintare” se inlocuieste cu termenul “Documentatie tehnica”. Astfel, abrevierile “PAC”, “POE” si “PAD” vor fi inlocuite cu „DTAC”, „DTOE” si „DTAD”.

    De asemenea, autorizatia de construire se va emite dupa parcurgerea urmatoarelor etape:
    Emiterea certificatului de urbanism, urmare a cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii depusa de solicitant;
    Evaluarea initiala a investitiei si stabilirea necesitatii evaluarii efectelor acesteia asupra mediului de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului;
    Notificarea de catre solicitant a autoritatii administratiei publice locale cu privire la mentinerea cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, in situatia in care autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste necesitatea evaluarii efectelor investitiei asupra mediului;

    In aplicarea prevederilor Directivei EIA 85/337/CEE, etapa de evaluare a impactului investitiei asupra mediului se realizeaza dupa depunerea notificarii, prin care solicitantul confirma autoritatii locale cererea de emitere a autorizatiei de construire a investitiei.

    In aceste conditii, procedura de evaluare a investitiei si emiterea actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, care poate fi dupa caz, declaratia autoritatii pentru protectia mediului (daca investitia nu are efecte asupra mediului), decizia etapei de incadrare (in una dintre procedurile specifice de evaluare de mediu), acordul de mediu (EIA), avizul Natura 2000, se va desfasura dupa emiterea certificatului de urbanism si anterior elaborarii documentatiei tehnice, respectiv anterior depunerii documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii la autoritatea administratiei publice competente.

    Emiterea avizelor si acordurilor stabilite prin certificatul de urbanism;
    Emiterea actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, dupa caz;
    Elaborarea documentatiei tehnice – D.T.;
    Depunerea documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii la autoritatea administratiei publice locale competente;
    Emiterea autorizatiei de construire.

    Actul normativ mai prevede ca masurile specifice pentru protectia mediului stabilite prin actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului vor fi avute in vedere la elaborarea documentatiei tehnice – D.T. – si nu pot fi modificate prin procedura de autorizare ori prin autorizatia de construire.

    In situatia in care o investitie urmeaza sa se realizeze etapizat sau sa se amplaseze pe terenuri aflate in raza teritoriala a mai multor unitati administrativ-teritoriale invecinate, evaluarea efectelor asupra mediului se va realiza pentru intreaga investitie.

    Autorizatiile vor avea caracter public

    Autorizatia de construire si anexele acesteia vor caracter public si se vor pune la dispozitia publicului spre informare, pe pagina proprie de web a autoritatii administratiei publice locale emitente sau prin afisare la sediul acesteia, dupa caz.

    Documentatia necesara autorizarii

    Pentru obtinerea autorizatiei de construire, solicitantii vor trebui sa includa in documentatie si actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, pe langa celelalte documente prevazute de legislatia actuala.

    Astfel, documentatia va cuprinde:
    a) certificatul de urbanism;
    b) dovada, in copie legalizata, a titlului asupra imobilului, teren si/sau constructii, sau, dupa caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi si extrasul de carte funciara de informare actualizat la zi, in cazul in care legea nu dispune altfel;
    c) documentatia tehnica – D.T.;
    d) avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism;
    e) actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului;
    f) dovada privind achitarea taxelor legale.

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Judecătorii au decis ca dosarul „Caltaboş” să rămână la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

    Concret, avocaţii lui Mureşan, Remeş şi Ciorbă au declarat în instanţă că procurorii nu le-ar fi arătat clienţilor lor procesul-verbal referitor la interceptările convorbirilor, convorbiri ce ar fi fost înregistrate doar de denunţător, nu şi de DNA. În acest fel, inculpaţilor le-ar fost încălcat dreptul la apărare, au mai susţinut apărătorii acestora. În acelaşi timp, procurorul care reprezintă DNA în instanţă a afirmat că toţi inculpaţii şi-au văzut dosarele penale, precizând că Ioan Mureşan a fost la DNA de 23 de ori, în timpul anchetei.

    Procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, pe 9 iunie, pe foştii miniştri ai agriculturii, Decebal Traian Remeş şi Ioan Mureşan – primul, pentru trafic de influenţă, iar cel de-al doilea, pentru complicitate la cumpărare de influenţă, în formă continuată.

    Totodată, procurorii l-au trimis în instanţă şi pe omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, în sarcina căruia a fost reţinută infracţiunea de cumpărare de influenţă, în formă continuată.

    Anchetatorii au constatat că în zilele de 13 septembrie 2007 şi 23 septembrie 2007, Remeş, în calitate de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, funcţie deţinută la acea dată, ar fi acceptat şi primit produse alimentare în valoare de 1.500 RON şi suma de 15.000 Euro de la Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Ioan Mureşan.

    Sursa: NewsIn

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Guvernul Boc vrea să construiască instanţe noi în ţară şi să mărească salariile poliţiştilor.Cum comentati?

    La capitolul Justiţie există patru priorităţi: lupta împotriva corupţiei, stabilitate şi coerenţă legislativă, îmbunătăţirea politicii de resurse umane în magistratură şi reducerea duratei proceselor.În câteva cuvinte, noul guvern vrea instanţe noi în oraşele mari, un DNA şi o Agenţie Naţională de Integritate

     

     

     

    mai solide, corelarea şi armonizarea actelor normative dar şi informatizarea completă a sistemului legislativ.

    Recrutarea personalului din magistratură se va face de o singură instituţie: Institutul Naţional al Magistraturii. În plus, procurorii şi judecătorii vor fi trimişi la specializare în străinătate.

    La capitolul Ordine publică, noul Guvern îşi propune mărirea salariilor poliţiştilor şi jandarmilor care lucrează în stradă. De asemenea, este prevăzută şi dotarea acestor structuri la nivel european.

    În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii cu probleme de agresivitate sau pe cei care se asociază pentru a comite infracţiuni, Guvernul vrea să creeze programe speciale de consiliere, educaţie şi asistenţă. Printre obiective se numără şi înfiinţarea Poliţiei Şcolilor.

    Noul Guvern mai vrea ca România să adere la Spaţiul Schengen până în martie 2011. Iar în curând am putea călători cu documente de călătorie care să conţină date biometrice.

     

    Sursa: Realitatea TV

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe

    Programul de guvernare 2009-2012 al Coaliţiei PD-L-PSD

    Documentul are 29 de capitole, iar primul capitol se referă la măsurile anticriză. „Programul de guvernare este elaborat într-un context internaţional caracterizat printr-o profundă criză financiară şi economică globală”, se arată în primul capitol al programului de guvernare.

     

     

    Reducerea lichidităţilor în sectorul financiar-bancar, înăsprirea condiţiilor de accesare a creditelor pentru populaţie, creşterea numărului de persoane aflate în imposibilitatea de a-şi rambursa ratele şi dobânda la creditele bancare, scăderea puterii de cumpărare şi a calităţii vieţii sunt câteva dintre efectele crizei economice în România, identificate în document. 

    Printre măsurile propuse pentru reducerea impactului crizei economice se numără stabilirea unei platforme comune de soluţii şi măsuri la nivelul Guvernului, Băncii Naţionale, Asociaţiei Române a Băncilor şi a reprezentanţilor organizaţiilor patronale şi ai sindicatelor. De asemenea, se vorbeşte despre menţinerea cotei de impozitare la 16% şi acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici.

    Un salariu minim brut de 500 Euro la data intrării României în zona Euro, este unul dintre obiectivele PSD-PD-L. Ei îşi mai propun creşterea alocaţiei de stat pentru copii, în perioada 2009-2012, la suma de minimum 200 RON.

    La capitolul Educaţie, programul de guvernare stabileşte „repoziţionarea socială justă a cadrelor didactice” printr-o salarizare corespunzătoare şi prin introducerea unor trepte profesionale de excelenţă. 

    De asemenea, Coaliţia PSD-PD-L îşi propune ca în maxim opt ani să fie dezvoltată infrastructura sanitară la nivel european. Introducerea de standarde pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc şi a unui sistem de asigurare a calităţii serviciilor medicale, este un alt obiectiv al viitorului guvern. 

    Sursa: Realitatea.net

    Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

    Patronul Stelei, Gigi Becali, şi-a anunţat marţi, la GSP TV, retragerea din viaţa publică, spunând şi că se reapucă de oierit, care a rămas hobby-ul său. Cum comentati?

    Becali a mai spus că îşi va face o bancă şi o televiziune, dar şi că se va ocupa iar de oierit, vechiul său hobby. „Voi face o bancă, voi face o televiziune, voi fi în continuare patronul Stelei, iar hobby-ul meu va fi oieritul. Asta o să fac. Mă apuc din nou de oierit! Am şi un saivan în curte, la Palat, pentru 50 de

     

     

     

    oi! Mie îmi place oieritul, nu cititul!„, a mai spus Becali.

    Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, Gigi Becali a ţinut să le facă şi câteva urări rivalilor de la Dinamo şi Rapid: „Le urez lui Turcu şi Borcea ca Dinamo să aibă atâtea bare câte a dat Steaua în tur. Lui Copos îi urez sănătate şi să se întoarcă pentru a se ocupa de farmecul vieţii, Rapid”, a conchis acesta.

     

    Sursa: Realitatea.net

    Un poliţist din Craiova, filmat cum petrecea cu interlopii din oraş. Cum comentaţi?

    Acesta a declarat la Realitatea te priveşte că se afla invitat la un botez: „era într-un restaurant respectabil şi am nimerit eu într-un moment nepotrivit, erau vreo 200 de persoane iar într-un colţ la o masă erau şi interlopii.” 

     

     

     

    „Eu nu am ştiut cine este la acel botez, am stat cam o oră, am dat o dedicaţie şi apoi am plecat. Eu nu am dat niciodată mâna cu un interlop, nu am nicio legătură cu un interlop. Eu am arestat în anul 2008 peste 100 de persoane care au încălcat liniştea şi ordinea publică.” a mai precizat Relu Căle.

    Deputatul PD-L Dolj, Gelu Vişan,  a declarat însă la Realitatea te priveşte că „în Craiova există legături între poliţie şi lumea interlopă, iar acesta este doar unul dintre cazurile în care un poliţist stă la aceeaşi masă cu un interlop.” 

    Sursa: Realitatea.net

    Victor Stănculescu îşi va petrece Crăciunul după gratii.E bine ,este rau?

    Tribunalulul Militar a amânat, încă o dată, până pe 29 decembrie, procesul în care fostul general Stănculescu solicită întreruperea pedepsei de 15 ani primită în dosarul Revoluţiei de la Timişoara. Motivul amânării a fost legat de faptul că INML nu a trimis concluziile expertizei medicale care ar

     

     

    trebui să lămurească dacă fostul general suferă sau nu de boli grave care l-ar împiedica să execute pedeapsa primită.

    Reamintim că Victor Stănculescu a fost încarcerat, alături de fostul general Mihai Chiţac, la Spitalul Penitenciar Jilava, în vederea efectuării de teste medicale. Ambii foşti generali au cerut Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti întreruperea, din motive medicale, a pedepesei la care au fost condamnaţi pentru Revoluţia de la Timişoara. Instanţa a solicitat expertize medicale pentru cei doi. Expertizele ar urma să confirme ceea ce au declarat deja reprezentanţi ai Administraţiei Penitenciarelor, care susţin că Mihai Chiţac şi Victor Stănculescu suferă de boli cronice.

    http://www.gandul.info

    „Scutirea de taxa auto” – noua escrocherie prin SMS

    SMS-urile care te scapă de taxa de primă înmatriculare la maşinile câştigate ca „premii” sunt ultima găselniţă a „ţeparilor”. În ultima perioadă, poliţiştii timişoreni au primit mai multe plângeri de la cei păcăliţi de escrocii care acţionează după metode standard. De obicei sunt trimise la întâmplare sute

     

     

    de mesaje în care destinatarii sunt anunţaţi că au câştigat premii în maşini şi pot să scape de taxa de primă înmatriculare. „Dacă plătiţi o taxă de 974 lei, în câteva ore sunteţi scutit de taxa de 1.800 de euro” sau „Aţi câştigat o Dacia şi dacă plătiţi imediat 295 de euro scăpaţi de taxele aferente” sunt două din „vrăjelile” împrăştiate credulilor pe telefoanele mobile.

     altă variantă de a scoate banii din buzunarele fraieriţilor este de a trimite SMS-uri în care „ţintele” sunt informate că au câştigat un telefon mobil şi, pentru a confirma că sunt de acord să primească premiu,l sunt rugate să trimită un anumit cod pe un alt număr de telefon. În realitate, prin acel cod, păcălitul încarcă respectiva cartelă cu credit de pe contul său. Sumele pot ajunge de la şapte euro până la 400 de euro. Această metodă este posibilă doar când păcălitul are abonament şi nu cartelă reîncărcabilă.

    Ulterior, cartele încărcate cu credit sunt vândute pe internet la o treime din valoare. Investigaţiile poliţiştilor sunt îngreunate şi de faptul că după o anumită perioadă escrocii schimbă cartelele de pe care trimit mesaje. Într-o singură zi, de pe un singur număr de telefon au fost trimise peste 500 de SMS-uri

    http://www.gandul.info

    Care sunt cheltuielile de Craciun?

    Direcţia Silvică Alba a început să pună în vânzare, de la sfârşitul săptămânii trecute, 3.500 de pomi de Crăciun, dintre care o treime sunt brazi şi restul molizi. Preţurile brazilor se vor încadra între 27 de lei pentru cei de circa un metru şi 42 de lei pentru brazii de peste 2 metri. Molizii vor fi mai ieftini, între

     

     

     

    14 şi 27 de lei. La Zalău, primii brazi apăruţi pe piaţă sunt importaţi din Austria, Danemarca sau Olanda. Preţurile variază de la 50 la 200 de lei. Numă rul brazilor de pe piaţă este foarte mic faţă de anul trecut, din cauza suprafeţelor împădurite mai reduse administrate de Direcţia Silvică Sălaj. Astfel, DSS va scoate la comercializare doar 600 de brazi, toţi din specia molid, la preţuri care pornesc de la 20 şi se opresc la 30 de lei. Particularii au adus brazi la preţuri cuprinse între 50 şi 200 de lei.

    În Moldova, în pieţele din Iaşi, preţurile brazilor autohtoni, aduşi de la Ocolul Silvic Neamţ, variază între 80-1.500 de lei, în funcţie de înălţime. Ieşenii pot cumpăra însă şi brazi de import, la preţuri care pornesc de la 15 euro. Pentru varianta „eco“, ieşenii trebuie să achite în jur de 150 de lei pentru un brăduţ sau tuia în ghiveci de până la un metru înălţime. În acest an, comercianţii sunt obligaţi să elibereze bonuri fiscale şi să plătească un leu către pieţe pentru fiecare brad vândut.

    Preţul unui brad din cei circa 4.000 puşi în vânzare în pieţele gălăţene variază între 40 şi 60 de lei. Pentru cei care nu se îndură să plătească aceste sume, sunt puse în vânzare şi crengi la preţul de 3 lei bucata. Şi la Slatina, preţul brazilor este cuprins între 150 şi 200 de lei.

    Asa sa tot traiesti!

    Spre deosebire de colegul său din Argeş – care nu era deloc pretenţios în materie de şpagă, acceptând nu numai bani, ci şi miei ori saci cu grâu în schimbul unor permise de conducere eliberate fără examen -, fostul şef al Serviciului Permise Bacău, comisarul-şef Virgil Ardeleanu, nu-şi murdărea

     

     

     

    mâinile decât pentru o „mită“ onorabilă: minimum 5.000 de euro pe săptămână. Aşa susţin anchetatorii anticorupţie care l-au supravegheat pas cu pas pe Ardeleanu timp de un an. Filajul nu a fost deloc simplu, şeful de la Permise dovedindu- se mai ingenios decât protagonistul unei pelicule poliţiste de succes.

    „Întotdeauna «colecta» îi era adusă de oamenii săi de încredere. (…) Avea un sistem foarte bine pus la punct, perfecţionat în timp. Practic, înainte de întâlnire îşi plimba subordonatul prin tot oraşul, schimbând destinaţia la un interval de câteva minute. Pentru asta folosea opt telefoane mobile şi cartele noi pe care le schimba după fiecare convorbire purtată cu cel care-i livra banii“, au precizat surse judiciare.

    Încasările se făceau doar în locuri publice
     
    De altfel, ofiţerii anticorupţie care au participat la filaj au recunoscut că, prin modul în care a încercat permanent să-şi acopere „urmele“, Virgil Ardeleanu a reuşit „să-i zăpăcească“ în multe momente.

    Potrivit actelor de la dosar, întâlnirile comisarului-şef cu subordonaţii săi care îi livrau şpăgile încasate de la şoferii care-şi obţinuseră permisele fără a completa chestionarele la „sală“ sau fără a se prezenta măcar la „traseu“, erau demne de filmele americane de acţiune: „Cel care avea banii a fost sunat mereu de Ardeleanu, care i-a comunicat telefonic unde trebuie să ajungă: «În trei minute să fii pe Ştefan cel Mare!», i-a spus iniţial comisarul-şef. Peste un minut, acesta a revenit cu un alt telefon: «Ai patru minute să ajungi pe Alexandru cel Bun!». Peste alte trei minute, Ardeleanu a sunat din nou, evident de pe a treia cartelă prepay: «Ai ajuns? Întoarce! Ai şase minute să vii pe Condorilor!». Aşa o ţinea de câteva ori, astfel încât cel care avea sarcina să aducă banii făcea adevărate curse contracronometru prin Bacău pentru a se încadra în timpul stabilit de şef“, au explicat surse din rândul anchetatorilor.

    Întâlnirea finală avea loc întotdeauna în locuri publice, foarte aglomerate. „Contrar zvonurilor, fostul şef de la Permise nu folosea drept loc de întâlnire case conspirative. Întâlnirile erau doar în locuri publice, în aglomeraţie mare. Prefera spălătoriile auto. Niciodată, dar niciodată, la el acasă. Şi niciodată nu se întâlnea cu cineva pentru sume mici de bani. De aceea, prefera să se vadă cu câte unul dintre oamenii săi de încredere o dată pe săptămână când se adunau peste 5.000 de euro“, au conchis anchetatorii.
     
    În replică, comisarul Ardeleanu neagă totul şi nu se fereşte să lanseze, subtil, ameninţări la adresa reporterului EVZ. „Tot ce s-a spus despre mine este o aiureală. Nu vă mai luaţi după toţi mămăligarii, dacă vreţi să nu aveţi probleme! Tot ce am făcut eu este legal“, a conchis Virgil Ardeleanu

    http://www.evz.ro/

    Adrian Patrusca, redactor-sef al ziarului Unu, a declarat ca echipa redactionala a ziarului il va da in judecata pe omul de afaceri Vasile Turcu.

    Acestia urmeaza sa ceara blocarea conturilor si sechestru pe averea acestuia daca nu le vor fi platite salariile, inclusiv pe luna decembrie. “Noi am aflat de la Mediafax ca se inchide ziarul, din declaratia data de Vasile Turcu”, a declarat Patrusca. “Ne-am adresat unui avocat il dam in judecata. Este atit de

     

     

    flagrant ce se intimpla incit nu vom renunta. Mergem pe calea juridica. Vrem sa blocam conturile si sa punem sechestru pe avere pentru a-si face platile”, a precizat Patrusca.

    “Nu am fost notificati, desi, potrivit contractelor noastre, atit cele pe drepturi de autor, cit si pe carte de munca, trebuia sa primim documentele. Nu am primit nimic”, a mai spus Patrusca, subliniind ca nu au primit preavizul de 15 zile conform contractului, si, in mod normal, inca sint angajati. ”

    Sursa: 7Plus

    Procedura civila si accesul gratuit la legislatie, in atentia noului Guvern

    Noul program de guvernare cuprinde mai multe elemente care privesc legislatia si organizarea structurilor din justitie.Unul dintre obiectivele pe care si le propune noul guvern, condus in prezent de Emil Boc, este clarificarea regimului proprietatii si a legislatiei in domeniu. Fara prea multe date

     

     

    concrete, progamul stabileste “finalizarea cat mai rapida a procesului de retrocedare a proprietatilor”. Ar urma sa fie modificate in acest sens legile curente din domeniile cadastrului, cartilor funciare, exproprierilor pentru cauza de utilitate publica, urbanismului si amenajarii teritoriului.

    Noi instante si noi proceduri pentru executorii judecatoresti

    In capitolul justitie si politici anticoruptie se regasesc si alte masuri. In domeniul actelor normative, se urmareste republicarea automata a unui act dupa ce survine o modificare. Este prevazut si accesul gratuit al cetatenilor la o baza de date electronice oficiala care sa contina toate actele normative aflate in vigoare. In legatura cu acest aspect, amintim ca in urma cu o luna de zile, Regia Autonoma Monitorul Oficial, a pus la dispozitia cetatenilor tocmai o astfel de baza de date electronica, cu acces gratuit.

    Accesul in magistratura

    Nici politica resurselor umane din magistratura nu este ocolita in programul de guvernare. Institutul National al Magistraturii ar urma sa devina singura institutie responsabila cu recrutarea in magistratura, indiferent de procedura de recrutare. Se doreste limitarea la 1/3 a numarului de posturi vacante care se vor ocupa prin proceduri extraordinare, in timp ce examenele actuale de admitere in magistratura, dar si cele de promovare in functii vor fi reorganizate.  Ceea ce nu se mentioneaza insa este cum se va face reorganizarea.

    Reducerea duratei proceselor

    Pe fondul numeroaselor procese in care Romania este parat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, noul guvern propune reducerea duratei proceselor si cresterea eficientei sistemului judiciar. Pentru aceasta se preconizeaza creearea de noi instante judecatoresti in orase mari din Romania (fara a specifica in ce orase), precum si instituirea unor departamente specializate in cadrul instantelor care sa se ocupe exclusiv de procedura de citare.

    Bancile nu vor da anul viitor credite imobiliare fara avans de cel putin 25%, afirma bancherii

    Creditarea imobiliara, încetinita în prezent, îsi va reveni treptat în 2009, dupa ce cererea va începe din nou sa se manifeste.Bancile sustin insa ca nu vor acorda credite imobiliare clientilor care nu dispun de cel putin 25% din valoarea achizitiei, potrivit bancherilor prezenti marti la The Money Channel,

     

    informeaza NewsIn. Publicitate Presedintele Alpha Bank România, Sergiu Oprescu, a estimat ca avansul minim cerut clientilor de banci la credite imobiliare va fi de 30-35%, însa a tinut sa precizeze ca împrumutul ipotecar “functioneaza în continuare, e doar încetinit”.

    Sursa: Adevarul

    Mai voi nu aveti rusine?Ce parare aveti?

    Ediţia mexicană a celebrei reviste Playboy  a declanşat un scandal de proporţii în această ţară, după ce un manechin a pozat nud, imitând-o pe mama lui Iisus, chiar în luna în care creştinii sărbătoresc Crăciunul, informează Reuters.

     

    Pentru a-şi atrage cât mai mulţi clienţi, revista „Playboy”, versiunea mexicană,  a publicat un pictorial în care modelul Maria Florencia Onori apare costumată în Fecioara Maria. Setul de poze intitulat „Te adorăm Maria!”, o prezintă pe tânăra mexicancă nud şi purtând un val alb pe cap (imaginea de pe copertă n.r.).

    Între fotografiile realizate, starleta apare goală lângă un vitraliu, iar comentariu imaginii este: „Fii binecuvântată Maria, atunci când lumina divină îţi atinge pielea, iar ochii tăi se uita de sus în ochii noştri”.

    www.click.ro

    Curtea Constituţională a României (CCR) ia în discuţie, astăzi, o excepţie invocată de avocaţii lui Dan Voiculescu în procesul în care se judecă cu CNSAS

    Potrivit articolului 34, „cauzele aflate pe rolul instanţelor civile la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se trimit instanţelor de contencios administrativ competente. Acestea, la primul termen de judecată, verifică dacă părţile stăruie în continuarea judecăţii, iar în caz afirmativ, continuă

     

     

     

     judecata potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, examinând cauza sub toate aspectele şi apreciind care acte şi lucrări efectuate rămân valabile”.

    În opinia instanţei, „nu se poate susţine că părţii care a declanşat acţiunea i se încalcă dreptul la un proces echitabil ori dreptul la apărare, că i se restrânge exerciţiul unor drepturi, în condiţiile în care accesul la instanţă e garantat prin noua lege (n.r. – ordonanţa CNSAS) şi nu e restrâns în nici un fel”, arată judecătorii în motivare. 

    Totuşi, magistraţii au decis că cererea de trimitere a dosarului la Curtea Constituţională (CCR) e întemeiată, „având în vedere că articolul 34 din Ordonanţa CNSAS – numărul 24 din 2008 -, al cărei neconstituţionalitate se invocă, e o dispoziţie dintr-o ordonanţă în vigoare şi are legătură cu soluţionarea cauzei”. Prin aceasta, instanţa apreciază, în motivarea de la dosar, că e necesar, pentru buna desfăşurare a procesului, ca CCR să hotărască dacă articolul 34 din Ordonanţa CNSAS respectă sau nu Constituţia României. 

    De asemenea, în motivare, se arată că CNSAS a fost de acord cu trimiterea procesului la Curtea Constituţională,  pentru că articolul 34 din Ordonanţa CNSAS are legătură cu rezolvarea procesului şi nu trebuie să se mai  pună la îndoială constituţionalitatea lui. 

    Tot pe 18 septembrie, când a fost dată pronunţarea, verişoara despre care Dan Voiculescu ar fi dat note informative Securităţii, Paraschiva Silaghi, a făcut o cerere prin care vrea să intervină în dosar „în scopuri personale” şi la care a adăugat o declaraţie a sa, legalizată de un notar. 

    În mai 2007, Curtea de Apel a respins cererea făcută de liderul conservator, prin care cerea audierea Paraschivei Silaghi, care ar fi trebuit să confirme spusele lui Voiculescu, şi anume că notele sale de informare către Securitate nu au afectat pe nimeni. Curtea de Apel a acceptat atunci doar declaraţia ei autentică, dată în faţa notarului. 

    Reamintim că Tribunalul Bucureşti a decis, pe 18 septembrie, trimiterea la Curtea Constituţională a dosarului lui Dan Voiculescu împotriva deciziei de colaborator primită de la Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, după ce avocaţii liderului PC au contestat şi noua Ordonanţă CNSAS. 

     

    Sursa: NewsIn

    Posibile motive ale retragerii lui Stolojan

    O variantă a retragerii lui Stolojan acreditează ideea că acesta ar fi intrat în conflict cu liderii PD-L, care nu i-ar fi permis să aibă şi el un cuvânt de spus în alegerea miniştrilor. Stolojan ar fi fost nemulţumit că Emil Boc a refuzat să includă în formula noului guvern persoane din componenţa

     

     

    fostului Partid Liberal Democrat.

    Alte surse susţin că pe Theodor Stolojan l-ar fi iritat de fapt rezultatul negocierilor dintre PSD şi PD-L, în urma cărora ministerele cheie – Finanţele, Economia, Transporturile, Agricultura – ar fi urmat să fie preluate de social-democraţi.

    La bursa zvonurilor este vehiculată şi informaţia potrivit căreia retragerea lui Stolojan ar face parte dintr-un scenariu pus la punct la Cotroceni, după ce PSD a anunţat că intră la guvernare cu PD-L. Scopul planului era să-i enerveze pe cei de la PSD, care ar urma să se retragă din coaliţia de guvernământ, iar locul lor să fie luat de liberali. Zvonuri despre o oarecare stare de nervozitatea la PSD au început să circule deja. Astfel, potrivit unor ştiri apărute în ediţia online a Cotidianului, social-democraţii ar lua în calcul varianta retragerii din coaliţia cu PD-L. Motivul ar fi că se consideră păcăliţi prin retragerea neaşteptată a lui Theodor Stolojan şi desemnarea rapidă a lui Emil Boc.

     

    Sursa: Realitatea.net