Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Necesitatea infiintarii unui tribunal specializat in judecarea infractiunilor economice devine evidenta, sustin reprezentantii mediului de afaceri. Acestia sunt nemultumiti de blandetea pedepselor din noul cod penal pentru infractiunile economice. Exista insa si parti bune in noua lege, cum ar fi obligativitatea celor vinovati sa achite prejudiciul creat

Adoptarea noului Cod Penal a starnit reactii vehemente in mediul economic, specialistii in drept penal apreciind ca legea este prea blanda in privinta infractiunilor. Iar cap de lista sunt inselaciunea si delapidarea, unde pedepsele s-au redus si de patru ori.

“Intr-o tara in care coruptia, infractionalitatea economica este atat de ridicata, in care consecintele economice ale acestui tip de infractiune sunt foarte mari, poate ca este in continuare de discutat reducerea brusca a pedepselor si toleranta relativa pe care noul Cod Penal o aduce”, a afirmat prof.univ. dr. Vlad Nistor, la Antena 3.

In cazul infractiunii de delapidare, pedeapsa maxima scade cu 8 ani si a fost eliminata delapidarea cu consecinte deosebit de grave, infractiune pedepsita cu pana la 20 de ani de inchisoare in vechiul Cod Penal.

Acum pedeapsa maxima prevazuta de lege este intre 2 si 7 ani, plus interzicerea dreptului de a ocupa o functie publica. De asemenea, odata cu micsorarea pedepsei se reduce si termenul de prescriptie a infractiunii, de la 10, la 8 ani.

Specialistii admit insa ca noul Cod are si modificari bine venite.