De ce bancile au o justitie paralela si consumatorii NU
În ultimii ani, avocatul Colțuc a devenit un nume cunoscut în lumea juridică din România, fiind implicat în mai multe cazuri de abuzuri ale statului paralel. Statul paralel este un termen folosit pentru a descrie grupurile informale de influență care încearcă să controleze anumite instituții și să manipuleze deciziile politice în interesul lor.
Avocatul Colțuc a fost implicat în mai multe cazuri de apărare a drepturilor și libertăților cetățenilor, inclusiv în cazul protestatarilor pașnici din Piața Victoriei și în cazul jurnalistului Dan Andronic, care a fost anchetat în cadrul unui dosar cu acuzații de spălare de bani.
În acest context, avocatul Colțuc a devenit un susținător vocal al luptei împotriva abuzurilor statului paralel și a încercat să aducă la lumină practicile ilegale și netransparente ale acestora. Acesta a declarat că statul paralel a fost creat în mod deliberat pentru a controla instituțiile publice și a submina democrația și statul de drept.
Abuzurile statului paralel pot lua mai multe forme, inclusiv încălcarea drepturilor cetățenilor, restricționarea libertății presei și a libertății de exprimare, manipularea deciziilor politice și corupția în instituțiile publice. Aceste practici sunt considerate a fi dăunătoare pentru democrație și pentru buna guvernare și trebuie să fie abordate cu seriozitate.
Avocatul Colțuc și alți avocați și activiști din România au militat pentru o mai mare transparență și responsabilitate în instituțiile publice, inclusiv prin intermediul proceselor judiciare și al campaniilor de advocacy. Aceștia au susținut că cetățenii au dreptul să cunoască și să controleze deciziile care le afectează viața și că guvernul trebuie să fie responsabil în fața acestora.
În concluzie, avocatul Colțuc și alți avocați care luptă împotriva abuzurilor statului paralel reprezintă o voce importantă în promovarea democrației și a statului de drept în România. Aceștia au demonstrat că este important să se lupte împotriva practicilor ilegale și să se apere drepturile și libertățile cetățenilor, indiferent de cât de puternici sau influenți sunt cei care încearcă să le submineze.
Centrul este o entitate autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ, de interes public, cu personalitate juridică, constituită în baza Ordonanţei Guvernului nr.38/2015 privind soluţionarea alternativă a litigiilor dintre consumatori şi comercianţi, publicată în Monitorul Oficial, din 28 august 2015. Conducerea acestei instituţii este asigurată de un colegiu de coordonare cu cinci membri, care au mandat de cinci ani şi nu poate fi reînoit decât o singură dată. În conducerea acestuia se află un reprezentant al Băncii Naţionale a României (BNR), un reprezentant al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţie a Consumatorilor (ANPC), dar şi unul al asociaţiilor de consumatori. În fine, un al cincilea membru este independent, fiind ales de către ceilalţi patru. Astfel, din partea BNR este în colegiu Alexandru Păunescu – directorul Direcţiei Juridice a BNR, Luminiţa Malanciuc – expert juridic al ARB şi Mihaela Ionescu – secretar general al ANPC. Reprezentantul consumatorilor este Corneliu Vişoianu, iar reprezentantul independent este Simona Vâlceanu, care deţine şi funcţia de preşedinte al Colegiului. Cum funcţionează tribunalul alternativ Instituţia îşi propune să evite pierderea unor ani buni prin instanţe între consumatori şi bănci. Mai precis, un client nemulţumit de relaţia cu banca poate trimite o solicitare către această instituţie. În loc de judecători, aceasta va avea conciliatori, iar aceştia pot dispune soluţii propuse sau soluţii impuse. Clientul şi banca pot cădea de acord la începutul procedurii ca aceşti conciliatori să propună o soluţie, care apoi să fie acceptată sau nu de cele două părţi, sau să impună o soluţie, care devine obligatorie. Aceste proceduri sunt voluntare şi gratuite pentru consumatori. Conciliatorii desemnaţi cu soluţionarea litigiului ascultă expunerea consumatorilor, află opinia instituţiei financiar-bancare, analizează situaţia şi propun sau impun o soluţie. Toată procedura durează maximum 90 de zile. Conciliatorii trebuie să aibă pregătire juridică sau economică, iar lista acestora este disponibilă pe site-ul CSALB. Concomitent, băncile finanţează acest centru alternativ cu 600.000 de euro pe an. Consumatorii acuză Avocaţii şi consumatorii acuză însă că, în forma actuală, funcţionarea acestui Centru SAL este părtinitoare în favoare băncilor, în vreme ce o parte din prevederile Ordonanţei 38/2015 ar fi neconstituţionale. Consumatorii reclamă că membrul independent nu este deloc independent, deoarece timp de 12 ani a lucrat în sistemul bancar, iar din 2002 până în 2009 a deţinut funcţia de director al Direcţiei Juridice din Banca Comercială Română, una dintre cele mai reclamate bănci în justiţie în procese privind clauzele abuzive din contractele de credit. Prezent la evenimentul de lansare a Centrului, un consumator a comparat numirea Simonei Vâlceanu cu numirea torţionarului Alexandru Vişinescu într-un comitet care vizează deţinuţii politici. De asemenea, alegerea reprezentantului consumatorilor a fost contestată de către asociaţiile acestora. Vişoianu a fost consilier al premierului Victor Ponta în perioada ianuarie 2013 – martie 2015 şi este vicepreşedinte executiv al Asociaţiei STRATEGIKON şi Coordonator al Centrului Naţional de Consiliere şi Consultanţă a Consumatorilor în Domeniul Financiar-Bancar din cadrul INFOCONS. Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), spune că ar fi fost ideal să existe o finanţare publică pentru ca acest centru să aibă credibilitate şi să ofere garanţii de funcţionare obiectivă. „Dacă centrul îşi păstrează structura actuală şi opacitatea actuală, sunt reticent în a recomanda consumatorilor să apeleze la această soluţie“, a declarat Iacob. Avocaţii au găsit elemente neconstituţionale Avocaţii acuză, însă, că mai multe reglementări ale acestui Centru SAL sunt neconstituţionale şi îngrădesc accesul la justiţie al cetăţenilor. Avocatul Marius Coltuc indică articolul 21 din Ordonanţa prin care se înfiinţează acest centru de soluţionare alternativă a disputelor. Acesta menţionează la alineatul 2 că „Litigiile din domeniul bancar sunt soluţionate exclusiv prin proceduri SAL de Centrul SAL“. Potrivit lui Coltuc, termenul „exclusiv“ „capătă un sens periculos şi mai ales…complet greşit, în contradicţie cu documente de o valoare incontestabil mai mare, cum ar fi Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului şi surpriză….Constituţia României“. De asemenea, potrivit lui Coltuc, ar fi neconstituţională şi prevederea care arată că „hotărârile emise de entităţile SAL prin care este consemnat rezultatul procedurii constituie de drept titlu executoriu, dacă nu sunt atacate în termen de 15 zile de la data comunicării“. În fine, în regulamentul privind procedura finalizată cu impunerea unei soluţii se precizează la articolul 62 că „hotărârea arbitrală poate fi desfiinţată numai prin acţiune în anulare, promovată la Curtea de Apel Bucureşti pentru motivele prevăzute la art.608 din Codul de procedură civilă“. Or, acţiunea în anulare este o cale specială de atac, iar, potrivit lui Coltuc, şi această prevedere îngreunează foarte mult accesul la justiţie al consumatorilor şi este neconstituţională. Conflict de interese Avocatul Gheorghe Piperea, care a reprezentat mai mulţi clienţi în procesele cu băncile, spune că termenul de „soluţionare alternativă a litigiilor“ este greşit din start în ordonanţă, deoarece litigiul nu există decât în justiţie. El mai arată că „este un conflict de interese cât casa“ ca Centrul de Soluţionare Alternativă să fie finanţat de către bănci, iar conciliatorii să fie plătiţi de către acesta. De asemenea, el acuză şi prezenţa acelui „exclusiv“ din articolul 21 al Ordonanţei, care blochează dreptul de acces la justiţie. Întrebat cum crede că va ajuta înfiinţarea acestui centru consumatorii, Piperea a spus: „Vă garantez că va fi un fâs“. „Niciodată acest centru, din punctul meu de vedere, nu poate fi independent. Centrul a fost creat pentru a încurca şi mai mult consumatorii şi de a pune piedici legale de a se adresa instanţelor de judecată“, punctează şi Coltuc. Peste 10.000 de procese în instanţă La nivelul instanţelor din România există 10.000 de litigii între consumatori şi bănci sau instituţii financiare nebancare, a declarat Alexandru Păunescu, directorul Direcţiei Juridice din BNR. El speră ca 10% din acestea să fie soluţionate de către CSALB în următorul an. În acest moment, centrul are cinci dosare primite. Cea mai mare parte a proceselor a fost declanşată după anul 2010, din cauza clauzelor abuzive din contractele de credit. De atunci mai mulţi consumatori au câştigat în justiţie eliminarea unor clauze privind dobânzile şi comisioanele, în vreme ce ANPC are o decizie definitivă într-un proces colectiv cu OTP Bank.