Nu te intelegi cu asociatul?Care sunt solutiile de excludere a acestuia sau dizolvarea firmei

Nu te intelegi cu asociatul?Care sunt solutiile de excludere a acestuia sau dizolvarea firmei
Ești în situația în care nu te mai înțelegi cu asociatul, iar sursa principală a neînțelegerilor este reprezentată de neimplicarea activă a acestuia în activitatea societății. Pentru tine, poate și pentru el, este clar că nu mai puteți continua împreună
Excluderea asociatului din firmă

În mod evident, prima dată te gândești la excluderea asociatului din cadrul SRL-ului. Înainte de toate, trebuie să știi că, în materia societăților comerciale cu răspundere limitată, excluderea asociatului reprezintă o măsură cu caracter excepțional care poate fi pronunțată doar prin hotărâre judecătorească.

Cu alte cuvinte, aceasta reprezintă rezultatul unui proces civil. Acest lucru se explică prin faptul că excluderea asociatului din SRL reprezintă o formă conflictuală de separare a asociaților și doar hotărârea judecătorească garantează asociatului exclus respectarea drepturilor sale.

Apoi, este important de știut că Secția a II-a Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a decis, în anul 2012, că enumerarea cazurilor în care un asociat poate fi exclus, realizată în cadrul art. 222 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile, este limitativă, nu exemplificativă. Prin urmare, excluderea asociatului din SRL poate fi realizată doar în cazurile expres prevăzute de art. 222 alin. (1) din actul normativ citat, și anume:

1. Asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat

O astfel de situație există când un asociat se opune majorării capitalului social și nu efectuează aportul. De exemplu, se dorește achiziționarea unui teren pe care ar urma să se construiască noul sediu. În acest scop, se convoacă Adunarea Generală Extraordinară, care hotărăște cu majoritate de voturi majorarea capitalului social cu suma necesară achiziționării terenului respectiv.

În acest caz, pentru ca asociatul să poată fi exclus din SRL, trebuie constatat refuzul nejustificat al acestuia de a participa la majorarea capitalului social, inițiată procedura excluderii și, apoi, luată în discuție hotărârea de majorare a capitalului social.

Nu este recomandabilă majorarea capitalului social cu suma necesară achiziționării terenului și apoi inițierea procedurii de excludere, deoarece asociatul care refuză să participe la majorarea capitalului social se poate prevala de dispozițiile art. 187 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, potrivit cărora hotărârile care privesc modificarea actului constitutiv se iau cu votul tuturor asociaților, și poate obține astfel anularea hotărârii de majorare a capitalului social.

2. Asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil

Din textul legal rezultă că asociatul chemat în judecată trebuie să aibă calitatea de asociat cu răspundere nelimitată. În consecință, un asociat cu răspundere limitată nu poate fi exclus din societate în temeiul acestui text legal. Acesta este aplicabil societăților în nume colectiv sau în comandită simplă, deoarece doar în acest tip de asociere există asociat cu răspundere nelimitată.

3. Asociatul cu răspundere nelimitată se amestecă fără drept în administrație ori îndeplinește acte contrarii dispozițiilor art. 80 și 82

Așa cum am arătat și la analiza punctului 2, acest articol se aplică doar asociatului cu răspundere neliminată, deci societăților în nume colectiv sau în comandită simplă. SRL-ul reprezintă o societate comercială cu răspundere limitată, astfel încât nu îi sunt aplicabile dispozițiile literelor b și c ale art. 222 din Legea nr. 31/1990.

4. Asociatul administrator care comite fraudă în dauna societății sau se servește de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora

Această situație de excludere privește numai asociații care au și calitatea de administratori și care în exercitarea atribuțiunilor încalcă cu vinovăție dispozițiile legale sau ale actului constitutiv care impun exercitarea atribuțiunilor în interesul societății.

Administratorii sunt desemnați la constituirea societății prin actul constitutiv, iar ulterior de către adunarea generală a asociaților. Actul constitutiv trebuie să prevadă în mod obligatoriu dacă administrator este unul dintre asociați (sau unicul asociat) sau o altă persoană neasociată. De asemenea, actul constitutiv trebuie să prevadă puterile care le-au fost conferite asociaților și modul în care acestea urmează să fie exercitate. Potrivit art. 45 din Legea nr. 31/1990, la data înregistrării societății, administratorii sunt obligați să depună la Oficiul Registrului Comerțului specimenul de semnătură.

Acțiunea de excludere a asociatului administrator care a comis frauda în dauna societății nu trebuie precedată de revocarea anterioară a mandatului de administrator. Revocarea mandatului de administrator nu reprezintă prin ea însăși un motiv de excludere în temeiul acestui text legal. Pentru a putea reprezenta motiv de excludere, revocarea mandatului trebuie circumscrisă ipotezelor prevăzute de art. 222 lit. d din actul normativ amintit. Cu alte cuvinte, excluderea asociatului administrator din SRL este posibilă dacă se dovedește că, în timpul mandatului, asociatul administrator a încălcat, cu vinovăție, dispozițiile legale sau din actul constitutiv.

Acțiunile comise de către asociatul administrator în dauna societății pot fi considerate: încheierea de contracte sau operațiuni comerciale fără a fi înregistrate în evidența contabilă, neachitarea debitelor față de bugetul de stat, asumarea unor datorii care nu au legătură cu activitatea societății, formularea cu rea credință a cererii de dizolvare care a fost respinsă.

Dizolvarea efectivă a firmei

Dizolvarea reprezintă prima fază a procesului de încetare a existenței societății. Hotărârea privind dizolvarea societății poate fi luată de adunarea generală a asociaților sau de către instanța de judecată. Dizolvarea are numai rolul de a declanșa procesul de încetare a existenței societății, personalitatea juridică a acesteia nu încetează deoarece personalitatea juridică este necesară pentru îndeplinirea operațiunilor care privesc lichidarea societății.

Potrivit art. 227 alin. (1) lit. e din Legea nr. 31/1990, societatea se dizolvă prin hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînțelegerile grave dintre asociați, care împiedică funcționarea societății.

Astfel, neînțelegerile dintre asociați, fie și dovedite, pot să nu reprezinte un temei juridic corect pentru admiterea acțiunii în excluderea unui asociat, ci temei juridic pentru acțiunea în dizolvare. Instanța va analiza dacă neînțelegerile dintre asociați pot fi încadrate în cele patru situații de excludere reglementate de art. 222 din legea amintită sau sunt de natură să împiedice funcționarea societății, impunându-se dizolvarea societății.

Așadar, dacă neînțelegerea cu asociatul are caracter grav și împiedică funcționarea societății, suntem în prezența unui caz de dizolvare a societății și nu într-un caz de excludere a acestuia din societate. Dacă există neînțelegeri grave cu asociatul, dar în ciuda acestora societatea își desfășoară activitatea curentă sau înregistrează profit, nu poate fi dispusă dizolvarea acesteia. În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Deciziile 2393/2012 și 935/2013.

avocat COLTUC MARIUS VICENTIU
www.coltuc.ro
0745.150.894

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.