Diplome nerecunoscute Spiru Haret – Eliberare Recunoastere 2006,2007,2008,2009,2010

Acum patru ani, în 2009, când Ministerul Educaţiei era condus de către Ecaterina Andronescu, izbucnea un scandal de proporţii naţionale după ce se anunţa că formele de învăţământ la distanţă şi fără frecvenţă ale unor specialităţi ale Universităţii “Spiru Haret” nu sunt autorizate. Ministerul Educaţiei a semnalat acel lucru abia atunci, deşi erau zeci de mii de studenţi care urmau cursurile respectivelor forme de învăţământ de ani buni. Ecaterina Andronescu a cerut verificarea Universităţii “Spiru Haret” abia când a văzut cifra uriaşă de absolvenţi din anul 2009, când universitatea a cerut eliberarea a 50.000 de diplome. Rezultatul a fost că, după ce plătiseră bani grei pe taxele de studii, zeci de mii de oameni s-au trezit în situaţia de a rămâne fără diplome.

Universitatea a dat vina pe minister, acuzându-l că încalcă Legea Educaţiei. Din 2009 şi până în prezent, în ciuda promisiunilor de rezolvare a acestei situaţii, nu s-a reuşit să se tranşeze în mod clar problema acestor diplome care nu au fost eliberate. La nivel naţional au fost iniţiate peste 40.000 de procese, dintre care aproximativ 500 au fost introduse pe rolul instanţelor de absolvenţi din Timiş care nu şi-au primit diplomele.

Ministerul Educaţiei s-a trezit astfel într-o situaţie mai mult decât complicată, ministrul Remus Pricopie declarând recent că, cu doar trei jurişti, ministerul are o problemă în a gestiona cele 10.000 de procese în care este parte în urma scandalului legat de diplomele “Spiru Haret”.

Nu doar numărul mare de procese este o problemă pentru Ministerul Educaţiei, ci şi cheltuielile aferente acestor procese. Este vorba despre cheltuielile de judecată de 300 de lei de persoană, dar şi de despăgubiri solicitate de către absolvenţi. Cabinet de avocat Coltuc a prezentat în acest an cazul unui absolvent care a câştigat în instanţă daune de 72.000 de lei reprezentând taxele de şcolarizare, cheltuielile de transport şi beneficiul nerealizat în urma incapacităţii de a-şi folosi calitatea de absolvent de studii superioare. Iar Ministerul Educaţiei este obligat să suporte o parte din această sumă, din bani publici.

In anul 2007 se observa o crestere alarmanta a contestatiilor in materie fiscala printre cause am putea enumera: folosirea gresita a softului de administratiile financiare, greselile umane,reaua credinta a functionarului etc.

S-a ajuns la o cifra alarmanta, precizeaza reprezentatii Casei de avocatura Coltuc, de aproape 85 % din deciziile de impunere sa fie gresite. Sediul materiei Codul de procedura fiscala Cine poate face contestatie? Impotriva titlului de creanta, precum si impotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestatie potrivit legii. Contestatia este o cale administrativa de atac si nu inlatura dreptul la actiune al celui care se considera lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, in conditiile legii. Este indreptatit la contestatie numai cel care considera ca a fost lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia. Baza de impunere si impozitul, taxa sau contributia stabilite prin decizie de impunere se contesta numai impreuna. Forma si continutul contestatiei Contestatia se formuleaza in scris si va cuprinde: a) datele de identificare a contestatorului; b) obiectul contestatiei; c) motivele de fapt si de drept; d) dovezile pe care se intemeiaza; e) semnatura contestatorului sau a imputernicitului acestuia, precum si stampila in cazul persoanelor juridice. Dovada calitatii de imputernicit al contestatorului, persoana fizica sau juridica, se face potrivit legii. Obiectul contestatiei il constituie numai sumele si masurile stabilite si inscrise de organul fiscal in titlul de creanta sau in actul administrativ fiscal atacat, cu exceptia contestatiei impotriva refuzului nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal. Contestatia se depune la organul fiscal, respectiv vamal, al carui act administrativ este atacat si nu este supusa taxelor de timbru. Termenul de depunere a contestatiei Contestatia se va depune in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal, sub sanctiunea decaderii. In cazul in care competenta de solutionare nu apartine organului emitent al actului administrativ fiscal atacat, contestatia va fi inaintata de catre acesta, in termen de 5 zile de la inregistrare, organului de solutionare competent. Retragerea contestatiei Contestatia poate fi retrasa de contestator pâna la solutionarea acesteia. Organul de solutionare competent va comunica contestatorului decizia prin care se ia act de renuntarea la contestatie. Prin retragerea contestatiei nu se pierde dreptul de a se inainta o noua contestatie in interiorul termenului general de depunere a acesteia. Competenta de solutionare a contestatiilor. Decizia de solutionare Organul competent Contestatiile formulate impotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, precum si a titlurilor de creanta privind datoria vamala se solutioneaza dupa cum urmeaza: a) contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, precum si accesorii ale acestora, al caror cuantum este sub 5 miliarde lei, se solutioneaza de catre organele competente constituite la nivelul directiilor generale unde contestatorii au domiciliul fiscal sau, dupa caz, de catre organul fiscal stabilit la art. 33 alin. (3); b) contestatiile formulate de marii contribuabili, care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, precum si accesorii ale acestora, al caror cuantum este sub 5 miliarde lei, se solutioneaza de catre organele competente constituite in cadrul respectivelor directii generale de administrare a marilor contribuabili; c) contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, accesoriile acestora, al caror cuantum este de 5 miliarde lei sau mai mare, precum si cele formulate impotriva actelor emise de organe centrale se solutioneaza de catre organe competente de solutionare constituite la nivel central. Contestatiile formulate impotriva altor acte administrative fiscale se solutioneaza de catre organele fiscale emitente. Contestatiile formulate de cei care se considera lezati de refuzul nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal se solutioneaza de catre organul ierarhic superior organului fiscal competent sa emita acel act. Solutionarea contestatiei In solutionarea contestatiei organul competent va verifica motivele de fapt si de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ fiscal. Analiza contestatiei se face in raport de sustinerile partilor, de dispozitiile legale invocate de acestea si de documentele existente la dosarul cauzei. Solutionarea contestatiei se face in limitele sesizarii. Organul de solutionare competent pentru lamurirea cauzei poate solicita punctul de vedere al directiilor de specialitate din minister sau al altor institutii si autoritati. Prin solutionarea contestatiei nu se poate crea o situatie mai grea contestatorului in propria cale de atac. Decizia privind solutionarea contestatiei se comunica contestatorului, persoanelor introduse, in conditiile art. 43, precum si organului fiscal emitent al actului administrativ atacat. Deciziile emise in solutionarea contestatiilor pot fi atacate la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta.