Avocat Online – Consultatii juridice online

La nivel national:

Dialogul social tripartit la nivel national se manifesta atat in cadrul institutionalizat al Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social, structura la nivel inalt reglementata prin Legea nr. 62/2011, cat si in alte cadre ocazionale de consultare tripartita precum comisiile de lucru parlamentare sau alte structuri constitute ad-hoc, de tipul comisiilor interministeriale- Avocat Online

O manifestare aparte a dialogului social la nivel national, similara cooperarii sociale intre institutiile europene si Comitetul Economic si Social European, o reprezinta consultarea intre Parlament/Guvern si Consiliul Economic si Social, constituit ca structura de dialog (civic) intre reprezentantii societatii civile, respectiv parteneri sociali si organizatii ale societatii civile organizate. (vezi dialog civic)

Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social este structura institutionalizata de consultare tripartita, de interes national, constituita la nivelul Guvernului Romaniei in baza Legii nr. 62/2011 privind dialogul social si care functioneaza dupa propriului regulament de organizare si functionare.

Din componenta Consiliului fac parte membri ai confederatiilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national, la nivel de presedinte si membri ai Guvernului, numiti din cadrul tuturor ministerelor, la nivel de secretar de stat, prin Decizie a Primului-ministru.

Consiliul National Tripartit este prezidat de primul-ministru, loctiitorul de drept al acestuia fiind ministrul muncii, familiei si protectiei sociale. Secretariatul tehnic este asigurat de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin personalul Directiei Dialog Social.

Scopul Consiliului National Tripartit este acela de a realiza consultarea tripartita cu privire la strategiile economico-sociale ale Guvernului, la valoarea salariului minim brut pe tara garantat in plata, la solutionarea situatiilor conflictuale pentru asigurarea climatului de pace sociala, la incheierea acordurilor sociale, la analizarea solicitarilor de extindere a aplicarii contractelor colective de munca la nivel sectorial si la alte aspecte de interes comun sau care tin de elaborarea si implementarea strategiilor, politicilor si a programelor Guvernului.

O forma avansata de dialog social tripartit si parteneriat social se manifesta in cadrul negocierii si a incheierii pacturilorsau a acordurilor sociale care urmaresc realizarea climatului de pace si stabilitate sociala.

La nivel sectorial:

Dialogul social tripartit la nivel sectorial se manifesta in cadrul institutionalizat al comisiilor de dialog social constituite la nivel central (in ministere si alte institutii publice centrale).

Comisiile de dialog social de la nivel central sunt constituite din reprezentanti ai ministerului si reprezentanti numiti de catre confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national si reprezinta cadrul de informare si consultare a partenerilor sociali asupra initiativelor normative promovate de minister si asupra altor probleme de interes pentru parti din domeniul de competenta al ministerului sau institutiei publice centrale.

Procedura de consultare a partenerilor sociali in cadrul comisiilor de dialog social la nivel central reprezinta o prima etapa, obligatorie, a procedurii legislative, precum si un mijloc de solutionare a problemelor reale din domeniul de competenta al institutiilor centrale si de semnalare a situatiilor ce pot genera tensiuni sociale.

La nivel teritorial (local si regional):

Dialogul social tripartit la nivel local se desfasoara in cadrul comisiilor de dialog social constituite la nivelul prefecturilor.

Aceste comisii sunt formatedinreprezentanti ai administratiei locale, precum si din cate un reprezentant numit de fiecare dintre confederatiile reprezentative la nivel national si au ca scop informarea si consultarea partenerilor sociali asupra deciziilor autoritatilor locale sau a altor probleme de interes in plan local.

In functie de problematica dezbatuta, la lucrarile acestor comisii pot participa ca invitati, cu acordul membrilor, reprezentanti ai tuturor actorilor locali, intreprinderi sau reprezentanti ai societatii civile organizate.

Din motive obiective ce tin de organizarea administrativa la nivel regional, nu au fost organizate si reglementate structuri institutionalizate de dialog social tripartit la nivel regional.

O notiune din ce in ce mai utilizata este aceea de dialog social tripartit “plus”,termenpromovat de Organizatia Internationala a Muncii care presupune extinderea dialogului social tripartit, prin implicarea in dialog a organizatiilor societatii civile.

In Romania, desi nu exista reglementari in sensul acestei forme de dialog, in practica se remarca o participare crescuta a ONG-urilor la consultarile tripartite din cadrul comisiilor de dialog social, insa statutul este limitat la acela de invitat, nu de membru, iar dreptul de exprimare a opiniei este limitat de acordul membrilor comisiilor.

In relatia cu administratia publica, dialogul cu organizatiile societatii civile este in raport cu consultarea CES (in care acestea sunt membre), precum si in baza Legii nr. 52/2003 privind transparenta in administratia publica si a art. 51 al OG nr. 26/2000.

Pentru buna desfasurare a dialogului social tripartit, Directia Dialog Social din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale este responsabila cu coordonarea si monitorizarea activitatii structurilor institutionalizate de dialog social tripartit, de asigurarea bunei organizari a CNTDS si a grupurilor de lucru tripartite de la nivelul ministerului, de diseminarea rezultatelor dialogului si consolidarea parteneriatului social, de ameliorarea reglementarilor in materie de dialog social, inclusiv prin transpunerea normelor europene si internationale in domeniu, precum si de promovarea tripartitismului si a culturii dialogului.

Ca o concluzie privind dialogul social tripartit, desfasurat la toate nivelurile (national, sectorial, local), atat in structurile institutionalizate cat si in mod ocazional, putem afirma faptul ca a fost instituit si organizat un cadru cuprinzator de consultare si negociere tripartita, care sa raspunda nevoilor reale de implicare a partenerilor sociali in procesul de decizie si de control partajat.

Absolventii spiru haret 2009 – Procese

Avand in vedere dispozitiile Hotararii Comitetului director al Colegiului Psihologilor din Romania nr. 2/2010, accesul in profesia de psiholog se realizeaza pe baza diplomelor de licenta sau actelor ce dovedesc promovarea examenului de licenta.

Universitatea Spiru Haret a fost confirmată prin Legea nr. 443 din 5 iulie 2002, lege care nu a fost abrogată, aceasta institutie de invatamant avand dreptul de a organiza cursuri universitare, in conditiile legii.
Este cunoscut faptul ca Universităţii Spiru Haret i-a fost interzis, pe o perioadă de trei ani să organizeze examene de licenţă. Conform cu HG 749/2009, Universitatea Spiru Haret a fost radiata din lista institutiilor de invatamant superior.
Prin HG 943/2009, care a modificat HG 749/2009, Universitatea Spiru Haret a fost prevazuta ca institutie de invatamant superior cu programele de studiu autorizate sau acreditate din România, inclusiv in specializarea psihologie.
Prin OG nr. 10/2009 s-au stabilit conditiile continuarii studiilor universitare de licenta pentru studentii inmatriculati la formele de invatamant IDD si frecventa redusa la Universitatea Spiru Haret.
OG nr. 10/2009 nu reglementeaza situatia persoanelor care au obtinut deja diploma de licenta sau care au promovat examenul de licenta.
Universitatea Spiru Haret a reclamat neconstituţionalitatea OG nr. 10/2009, Curtea de Apel Bucureşti suspendând judecarea cazului până când Curtea Constituţională se va pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
Pe data de 17 iunie 2010, ministrul Daniel Petru Funeriu a semnat Ordinul MECTS nr. 4235/2010, publicat în Monitorul Oficial nr. 421 din 23 iunie 2010. Acest ordin priveşte aprobarea metodologiei privind monitorizarea specială a Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, monitorizare care se aplică trei ani de la intrarea în vigoare a OG 10/2009.
Ordinul prevede că la finalizarea studiilor comisiile de examene de la Spiru Haret au în componenţa lor profesori sau conferenţiari de la alte universităţi, care sunt reprezentanţi ai ministerului în această privinţă. Comisiile au în componenţă cel puţin un reprezentat al ministerului, reprezentanţii ministerului constituind 50% din membrii comisiei de examen.
Potrivit dispozitiilor OG 10/2009 nu există însă nicio prevedere legală care să permită relicenţierea studenţilor care şi-au dat deja licenţa, OG 10/2009 referindu-se doar la studenţii acestei universităţi şi nu la persoanele care au promovat deja examenul de licenta. Sesiunea de licenta organizata a fost amânată pentru un timp nedefinit, Universitatea Spiru Haret nefiind de acord cu condiţiile impuse de catre minister pentru desfăşurarea sesiunii.
In anul 2010, un absolvent a obţinut o decizie irevocabilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care ii sunt recunoscute toate drepturile ce decurg din obtinerea diplomei de licenta.
De asemenea, niciun act normativ in vigoare si nicio hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila nu a anulat diplomele de licenta si actele care certifica promovarea examenelor de licenta ale absolventilor Universitatii Spiru Haret.
In aceste conditii, avand in vedere dispozitiile art. 41 din Constitutia Romaniei privind dreptul la munca si dispozitiile art. 45 din Constitutia Romaniei privind libertatea economica, precum si principiul juridic al validitatii aparentei de drept, a fost adoptata prezenta dispozitie.

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA

DISPOZITIE
privind punerea in aplicare a Hotararii Comitetului director nr. 2/2010

În temeiul dispoziţiilor art. 51 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Lergii nr. 213/2004, aprobate prin H.G. nr. 788/2005, In vederea punerii in aplicare a dispozitiilor art. 46 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 213/2004,

Presedintele Colegiului Psihologilor din Romania h o t ă r ă ş t e:

Art. 1. – (1) Persoanele care au absolvit cursurile universitare de licenta cu specializarea psihologie la Universitatea Spiru Haret  si care au obtinut diploma de licenta emisa de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului au dreptul sa obtina accesul in profesia de psiholog, respectiv, sa obtina atestatul de libera practica, in conditiile legii.
(2) Accesul in profesia de psiholog a persoanelor care au absolvit cursurile universitare de licenta in specializarea psihologie la Universitatea Spiru Haret se realizeaza fara alte conditii suplimentare conditiilor generale de acces in profesie.
Art. 2. – (1) Persoanele care au absolvit cursurile universitare de licenta cu specializarea psihologie, forma de invatamant zi, la Universitatea Spiru Haret  si care au obtinut adeverinta privind promovarea examenului de licenta au dreptul sa obtina accesul in profesia de psiholog, respectiv, sa obtina atestatul de libera practica, in conditiile legii.
(2) Accesul in profesia de psiholog a persoanelor care au absolvit cursurile universitare de licenta in specializarea psihologie, forma de invatamant zi, la Universitatea Spiru Haret se realizeaza fara alte conditii suplimentare conditiilor generale de acces in profesie.
Art. 3. – (1) Persoanele inmatriculate la Universitatea Spiru Haret  in anul I, in perioada 2005-2008 la cursurile universitare de licenta cu specializarea psihologie, forma de invatamant IDD si cu frecventa redusa, care au promovat examenul de licenta inainte de intrarea in vigoare a OG nr. 10/2009, dovedit prin adeverinta, pot obtine accesul in profesia de psiholog, respectiv, sa obtina atestatul de libera practica, in conditiile legii.
(2) Accesul in profesia de psiholog a persoanelor inmatriculate la Universitatea Spiru Haret  in anul I, in perioada 2005-2008 la cursurile universitare de licenta cu specializarea psihologie, forma de invatamant IDD si cu frecventa redusa, care au promovat examenul de licenta inainte de intrarea in vigoare a OG nr. 10/2009, se realizeaza fara alte conditii suplimentare conditiilor generale de acces in profesie.
Art. 4. – (1) Persoanele inmatriculate la Universitatea Spiru Haret  in anul I, in perioada 2005-2008 la cursurile universitare de licenta cu specializarea psihologie, forma de invatamant IDD si cu frecventa redusa, care au promovat examenul de licenta in conditiile OG nr. 10/2009, pot obtine accesul in profesia de psiholog, respectiv, sa obtina atestatul de libera practica, in conditiile legii.