Accize pentru inmatricularea autoturismelor cu cilindree mai mare de 3000 cmc

Anunt Important : ECONOMIE » NEWS Legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea fi votată pana in aprilie 2015

de

‘Mă aştept ca de mâine (marţi n.r.) să intre dezbaterile pe fond, pe amendamentele pe care eu le-am introdus, însemnând reglementarea procedurii administrative pe plan de rambursare în afara instanţelor şi în faţa acestei comisii, exact aşa cum s-a hotărât acum trei săptămâni. Mă aştept ca în maximum două săptămâni, oricum până în Paşti, să o avem votată de Camera Deputaţilor’, a spus Ana Birchall.

Acesta a spus că în acest moment proiectul de lege se află la Comisia Juridică, la raport, iar Camera Deputaţilor este cameră decizională.

De asemenea, Adina Călinescu, reprezentant al Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), a afirmat că aprobarea acestei legi ar putea duce la un blocaj al justiţiei.

‘Legea despre care se află acum pe masă în cadrul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor intra în vigoare în 60 de zile de la publicare. Noi am solicita măcar 180 de zile până la intrarea în vigoare întrucât în această perioadă de timp s-ar putea rezolva ceva cu privire la infrastructură şi cu privire la asigurarea unei înţelegeri a acestei legi. Este foarte important ca după intrarea în vigoare a unei legi să se asigure de către instituţiile abilitate nişte cursuri în domeniu’, a mai spus Adina Călinescu.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a organizat luni conferinţa ‘Ziua Consumatorului de Servicii Financiare’, care face parte dintr-o serie de evenimente prilejuite de Ziua Mondială a Consumatorilor din 15 martie.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/legea-insolventei-persoanelor-fizice-ar-putea-fi-votata-pana-la-paste_97957.html#ixzz3Ucjwm4DE

Avocat Drept Penal :Dan Diaconescu, condamnat definitiv la cinci ani şi şase luni de închisoare cu executare

de

Dan Diaconescu a fost condamnat definitiv, miercuri, de Curtea de Apel Bucureşti, la cinci ani şi şase luni de închisoare cu executare, pentru şantajarea lui Ion Moţ, fost primar al comunei arădene Zărand, precum şi a omului de afaceri Paul Petru Ţârdea.

 

Curtea de Apel Bucureşti a decis, pe lângă condamnarea la închisoare cu executare a fondatorului PP-DD, şi interzicerea desfăşurării de către acesta a oricărei activităţi în presa scrisă sau audio-video, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de cinci ani după executarea pedepsei de cinci ani şi şase luni.

Magistraţii au decis ca, în cazul fondatorului OTV, să fie scăzută din pedeapsă perioada în care el a fost reţinut şi arestat preventiv, respectiv între 22 şi 25 iunie 2010.

În acelaşi dosar a fost condamnat şi Doru Pârv, fost realizator de programe la OTV, la o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare, el neavând dreptul de a desfăşura vreo activitate în presa scrisă sau audio-video, pe o perioadă de cinci ani după ce iese din închisoare.

Completul de la Curtea de Apel Bucureşti, format din judecătoarele Raluca Moroşanu şi Adina Adriana Radu, a decis, în acelaşi caz, şi condamnarea lui Ghezea Mitruş, fost realizator de programe la OTV, la doi ani şi şase luni de închisoare cu execurtare, jurnalistul neavând voie să mai participe la vreo activitate în presă, pentru cinci ani, după executarea pedepsei principale.

Cei trei urmează să fie încarceraţi, iar în următoarele 20 de zile ei se vor afla în perioada de carantină, timp în care se va stabili unde îşi vor executa pedepsele, dar şi regimul de detenţie.

La ultimul termen de judecată din dosar, reprezentantul Ministerului Public a cerut majorarea pedepsei primită în primă instanţă de Dan Diaconescu, Doru Pârv şi Ghezea Mitruş, maximul prevăzut de lege pentru infracţiunea de care a fost găsit vinovat fondatorul PP-DD fiind de şapte ani.

Judecătoria Sectorului 1 i-a condamnat, în 18 decembrie 2013, pe Dan Diaconescu şi Dorel Petru Pârv la câte trei ani de închisoare cu executarea şi pe Mitruş Ghezea la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

Cei trei au contestat condamnarea, iar DNA cere la Curtea de Apel Bucureşti majorarea pedepselor, motivând că sentinţa Judecătoriei Sectorului 1 „este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate prin reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor”.

„Caracteristica inculpaţilor de «persoane instruite» nu convinge ca un element în favoarea acestora cât timp instrucţia superioară presupusă în sarcina lor nu a acţionat ca un element de cenzură de natură a împiedica săvârşirea infracţiunilor şi nici ca o moralitate superioară aptă să trezească în conştiinţa acestora regretul faptelor comise nici după săvârşirea acestora şi nici măcar după descoperirea lor. Din contră, acest grad de instruire a permis inculpaţilor abordarea infracţiunii de şantaj dintr-o perspectivă inedită şi anume aceea a ameninţărilor aduse părţilor vătămate prin intermediul mijloacelor mass-media”, arată DNA, în motivele de apel.

În acelaşi context, anchetatorii arătau că inculpaţii, sub pretextul de anchete jurnalistice, „nu au ezitat să ameninţe părţile vătămate cu divulgarea de date compromiţătoare în schimbul unor sume de bani, ferm convinşi că faptele lor nu vor face obiectul vreunei investigaţii judiciare inclusiv prin interpretarea în favoarea personală, iar nu în favoarea societăţii a principiului libertăţii presei şi a libertăţii de opinie”.

Dan Diaconescu, asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL şi realizator de programe la postul de televiziune OTV la data faptelor, Dorel Petru Pârv, realizator de programe la OTV, administrator la SC Kundalini SRL, „recidivist postexecutoriu”, şi Ghezea Mitruş, jurnalist, fost realizator de programe la OTV, fost director general al publicaţiei „Atac la persoană”, au fost trimişi în judecată în octombrie 2010.

Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că în perioada mai-septembrie 2009, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat în mod repetat, atât în mod direct, în cadrul emisiunii „Dan Diaconescu Direct” din 21 iulie 2009, difuzată de postul de televiziune OTV, cât şi indirect, prin intermediul lui Dorel Pârv, pe primarul comunei arădene Zărand, Ion Moţ, pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 de euro.

„Ameninţarea a constat în dezvăluirea, la postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru primar, cum ar fi invocarea faptului că ar fi corupt, că ar fi săvârşit tranzacţii ilicite cu terenuri agricole aparţinând cetăţenilor comunei, păgubindu-i pe aceştia, că are o avere importantă obţinută ilicit şi că face trafic de influenţă pe lângă unii miniştri”, preciza DNA.
Ion Moţ, sub presiunea acestor ameninţări, i-ar fi dat lui Dorel Pârv suma de 30.000 euro şi 42.000 lei, „scopul fiind ca banii să ajungă, în final, la Dan Diaconescu”.

De asemenea, în cursul lunii aprilie 2005, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat de mai multe ori, atât în mod direct, în cadrul emisiunii „Dan Diaconescu Direct” din seara zilei de 20 aprilie 2005, cât şi indirect, prin intermediul lui Ghezea Mitruş, realizatorul emisiunii „Semnal de alarmă” difuzată pe acelaşi post de televiziune, pe omul de afaceri Paul Petru Ţârdea, pentru a-l determina să-i dea suma totală de 100.000 euro, din care a primit efectiv 4.500 de euro.

„Ameninţarea a constat în difuzarea, pe postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana şantajată, cum ar fi date despre trecutul infracţional al acesteia şi afirmaţii legate de fraudarea jocului televizat Eurotombola, organizat de societatea comercială condusă de respectivul om de afaceri, joc difuzat de un post de televiziune concurent”, potrivit procurorilor DNA.

Cum aflati daca trebuie sau nu sa platiti timbru de mediu pentru masina pe care doriti sa o cumparati?

de

Cum aflati daca trebuie sau nu sa platiti timbru de mediu pentru masina pe care doriti sa o cumparati?

 

 

Ne referim aici la masinile inmatriculate deja in Romania, pentru celelalte lucrurile sunt foarte clare, respectiv se plateste timbru de mediu pentru toate, indiferent ca sunt noi sau uzate.

Pe cele inmatriculate deja in tara noastra le putem imparti in doua categorii mari, si anume: cele inmatriculate prima data inainte de ianuarie 2007 si cele inmatriculate pentru prima oara dupa ianuarie 2007.

De ce ne referim la ianuarie 2007? Pentru ca incepand cu aceasta data, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, au fost scoase accizele pentru autovehicule, dar a fost introdusa in schimb taxa speciala de prima inmatriculare, transformata mai apoi in taxa pe poluare si timbru de mediu.

Pentru cele inmatriculate inainte de ianuarie 2007 legea spune clar ca se va plati timbrul de mediu odata cu efectuarea urmatorului transfer de proprietate. Deci daca doriti sa cumparati o masina care a fost inmatriculata prima data inainte de ianuarie 2007, e clar ca va trebui sa platiti timbru de mediu pentru a putea s-o inmatriculati pe numnele d-voastra. Pentru a calcula valoarea acestuia, puteti folosi calculatorul de timbru de mediu (2014).

Pentru masinile inmatriculate prima data dupa ianuarie 2007 lucrurile se complica putin si va trebui sa fiti foarte atenti atunci cand veti dori sa cumparati o astfel de masina. E clar ca toate masinile inmatriculate dupa aceasta data au fost obligate sa plateasca taxa de mediu, dar au existat si cateva exceptii de-a lungul acestor ani.

Este cazul masinilor importate in decursul anului 2006, pentru care au fost achitate accizele, masini care au fost scutite de la plata taxei speciale de prima inmatriculare, chiar daca au fost inmatriculate dupa 1 ianuarie 2007. Apoi este cazul masinilor cu norma de poluare Euro 4, care nu depaseau 2000 cmc capacitate cilindrica, care au fost scutite de la plata taxei pe poluare in perioada noiembrie 2008 – ianuarie 2010. De asemenea, avem cazul masinilor cu norma de poluare Euro 5, care au fost scutite de plata taxei pe poluare pana in ianuarie 2011.

Daca masina pe care doriti s-o achizitionati face parte din una dintre aceste categorii, va trebui sa platiti timbru de mediu pentru a o inmatricula pe numele d-voastra.

Trebuie sa luati in calcul si varianta ca a fost platita taxa speciala de prima inmatriculare sau taxa pe poluare la momentul inmatricularii masinii, iar apoi platitorul a recuperat aceasta suma de la stat prin hotarare judecatoreasca. In acest caz d-voastra va trebui sa platiti timbru de mediu in vederea inmatricularii auto pe numele d-voastra.

De aceea este foarte important sa solicitati cat mai multe informatii proprietarului de la care doriti sa cumparati masina, inainte de a semna contractul de vanzare-cumparare. Puteti in primul rand sa solicitati chitanta sau ordinul de plata prin care s-a efectuat plata taxei de mediu, dar cel mai sigur ar fi sa cereti proprietarului sa se adreseze Administratiei Financiare de care apartine si sa obtina o adeverinta care sa ateste daca a fost sau nu restituita aceasta taxa platitorului.

Asigurati-va ca veti primi aceasta hartie in original si cu data cat mai apropiata de data la care se efectueaza tranzactia. Veti fi scutiti in felul acesta de a fi pusi in situatia neplacuta de a plati un timbru de mediu care de cele mai multe ori are o valoare mai mare decat cea a masinii pe care doriti sa o cumparati.


Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

OUG nr. 8/2014.Exceptii de neconstitutionalitate a OUG nr. 8/2014.Intrebari preliminare CJUE OUG nr. 8/2014

de

Exceptie de neconstitutionalitate   OUG NR.8/2014 si Intrebari preliminare CJUE OUG NR.8/2014

 

VEZI ARGUMENTELE AICI

 

TRIBUNALUL BUCURESTI

RECLAMANT: Calota Andrei

DOSAR:334/3/2014

 

                                                           Domnule Presedinte,

 

Subsemnatul, ……………………………………………, prin prezenta solicit Curtii Constitutionale sa se pronunte cu privire la:

 

EXCEPTIA DE NECONSTITUTIONALITATE

 

A art. XV din OUG 8/2014 privind plata sumelor provenite din hotarari judecatoresti, avand ca obiect restituirea taxei pe poluare si pe emisii poluante pentru autovehicule, fiind exceptat timbrul de mediu de la aceste prevederi.

In fapt, prin intermediul dispozitiilor art. XV din OUG 8/2014 s-a instituit faptul ca restituirea sumelor achitate cu titlu nedatorat pentru emisii poluante si pe poluare se va face pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata in fiecare an a 20% din valoarea acestora.

Astfel, in Dosarul nr. 334/3/2014 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, subsemnatul, am achitat timbrul de mediu in valoare de 5588 lei, pentru inmatricularea autoturismului marca OPEL. Prin mentinerea dispozitiilor OUG 8/2013 consider ca imi vor fi prejudiciate drepturile si interesele in situatia obtinerii unei sentinte definitive favorabile, pronuntate de Tribunalul Bucuresti, respectiv Curtea de Apel Bucuresti. In acest sens, la momentul la care voi fi indreptatit a-mi recupera suma achitata cu titlu nedatorat, acest drept imi va fi respins, fiindu-mi impuse prevederile prezentei ordonante de urgenta, care prevad obligatia de a accepta restituirea taxei intr-un termen de 5 ani, desi subsemnatul, am achitat aceste sume la o singura data.

Un aspect foarte important de mentionat este faptul ca dispozitiile OUG 8/2014 fac referire numai la taxa pe poluare si pentru emisii poluante. Astfel, s-a reglementat faptul ca „Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect resitutirea taxei pe poluare pentru autovehicule si a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobanzile calculate pana la data platii integrale si cheltuielile de judecata, precum si alte sume stabilite de instantele judecatoresti, devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata in fiecare an a 20% din valoarea acestora. Avand in vedere aceste considerente, va rugam sa constatati faptul ca OUG 8/2014 nu se aplica si pentru taxa reprezentand timbrul de mediu.

De asemenea, va rugam sa constatati faptul ca legislatia nationala in baza careia au fost percepute taxele pe poluare si pe emisii poluante au fost declarate incompatibile cu art. 110 TFUE. Consideram ca, pentru a se evita riscul unor perturbari financiare grave care ar rezulta din mentinerea dispozitiilor art. XV din OUG 8/2014, acest articol trebuie declarat neconstitutional. Astfel, toate sumele care au facut obiectul litigiilor privind recuperarea taxelor auto – taxa pe poluare, taxa pe emisii poluante si timbru de mediu – trebuie sa fie restituite intergral si simultan, iar nu esalonat, intr-un termen de cinci ani,asa cum se prevede la acest moment. Aceste taxe au fost achitate cu buna-credinta de catre platitori, in scopul inmatricularii autoturismeleor personale, si consideram ca se creeaza un regim profund injust, contrar drepturilor si intereselor cetatenilor, prin obligarea la acceptarea platii esalonate a sumelor achitate cu titlu nedatorat.

In fapt, pentru o perioada de aproximativ 5 luni de zile, statul nu a restituit nicio suma de bani persoanelor care aveau o sentinta definitiva in acest sens – titlul executoriu. Statul a invocat lipsa lichiditatilor necesare pentru a restitui aceste sume, insa, dovedind o constanta rea-credinta, a procedat in continuare la incasarea sumelor reprezendant taxa pe poluare, taxa pe emisii poluante ori timbru de mediu, fara a face nicio diferenta in acest sens. In baza aceluiasi argument, s-a instituit si procedura restituirii esalonate a sumelor achitate, in mod nelegal, desi platitorii au fost de buna-credinta si si-au indeplinit toate obligatiile impuse, incepand de la achitarea taxei catre ANAF si pana la parcurgerea tuturor etapelor necesare in vederea obtinerii unei sentinte definitive in fata instantelor de judecata, prin care li s-a instituit dreptul de a li se restitui aceste taxe achitate cu titlu nedatorat.

 

Executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, in temeiul sentintelor care reprezinta titluri executorii, se realizeaza din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli, la care se incadreaza obligatia de plata la care facem referire. Ordonatorii principali de credite bugetare au obligatia sa dispuna toate masurile ce se impun, inclusiv virari de credite bugetare, in conditiile legii, pentru asigurarea in bugetele proprii si ale institutiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea platii sumelor stabilite prin titluri executorii.

In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate propriu-zisa, va rugam sa dispuneti sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei, si, potrivit art. 9 alin.2 din Legea nr. 554/2004, sa dispuneti suspendarea cauzei pana la solutionarea exceptiei, avand in vedere faptul ca art.XV din OUG 8/2014 este neconstitutional.

In motivarea prezentei solicitari, va rugam sa constatati faptul ca prin OUG 8/2014 se incalca in mod vadit numeroase articole din Constitutia Romaniei.

Temeiul prezentei solicitari il reprezinta art. XV din OUG nr.8/2014, intrucat consideram ca dispozitiile acestuia se aplica atat cauzelor viitoare, dar si cu titlu retroactiv. Este injusta aplicarea prezentei ordonante si in ceea ce priveste cauzele deduse judecatii si finalizate anterior intrarii in vigoare actului normativ, intrucat art. 15 din Constitutie stabileste faptul ca actul normativ are putere numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.

De asemenea, prin intermediul art.21 alin.3 din Constitutie,este aparat dreptul la un proces echitabil, care presupune, implicit, ca toate procedurile antejudiciara, judiciare si postjudiciare sa fie solutionate conform dispozitiilor legale in vigoare. Astfel este reglementata si executarea silita realizata in mod echitabil, ceea ce, prin intermediul OUG 8/2014 este vadit incalcata, intrucat prin instituirea platii esalonate a sumelor de bani achitate cu titlu nedatorat procedura echitabila a executarii silite ramane practic fara obiect, intrucat subsemnatul, nu imi pot recupera sumele achitate deodata in aceeasi modalitate in care am platit, ci doar intr-un decurs de 5 ani.

Un aspect profund neconstitutional deriva si din incalcarea dreptului de proprietate privata, prevazut de art.44 Constitutie, unde se reglementeaza faptul ca „Dreptul de proprietate privata, precum si creantele asupra statului, sunt garantate.” Intrucat sumele de restituit sunt achitate pentru inmatricularea autoturismelor in Romania, consideram ca, implicit, se relationeaza chestiunea recuperarii acestora cu problema achitarii taxei si a incalcarii dreptului de proprietate. In acest sens, platitorului care a achitat taxa de inmatriculare cu buna-credinta, nu ii poate fi ingradit dreptul de a beneficia de restituirea taxei achitate dintr-o data si in acelasi cuantum, asa cum a existat la momentul achitarii.

Curtea Constituţională a fost sesizată în numeroase rânduri pentru a examina constituţionalitatea Ordonanţei 22/2002, care a dispus o diferentiere intre stat (institutiile publice) si restul subiectelor de drept. In Decizia nr. 161/22.04.2003, Curtea a reţinut că „(…) ar fi disproporţionat şi inechitabil a recunoaşte creditorilor instituţiilor publice dreptul de a-şi valorifica creanţele împotriva acestora în condiţiile dreptului comun, cu consecinţa perturbării grave a activităţii care constituie însăşi raţiunea de a fi a unor asemenea instituţii. Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 consacră, în materia executării creanţelor faţă de instituţiile publice, un regim derogatoriu de la dreptul comun, atât prin aceea că instituie restricţii în urmărirea fondurilor băneşti ale acestora, cât şi pentru că limitează o atare urmărire exclusiv la fondurile băneşti.

In alte decizii Curtea Constituţională, fără a reveni expres asupra acestei opinii, arată că: „Indiscutabil, ordonanţa instituie anumite limite ale executării, în sensul că aceasta nu se poate face asupra oricăror resurse băneşti ale instituţiilor publice, ci numai asupra acelora alocate special de la buget în acest scop (s.n.). Această limitare nu este însă contrară Legii fundamentale, ci, aşa cum s-a arătat, este în concordanţă cu principiile consacrate de aceasta şi nu înfrânge regula accesului liber la justiţie sau dreptul la un proces echitabil. Interzicerea executării silite asupra altor fonduri băneşti decât cele alocate de la bugetul de stat în acest scop nu constituie o discriminare a creditorului în favoarea statului, aşa cum se susţine în motivarea excepţiei, ci o normă de protecţie de interes general, fiind de neconceput ca pe calea executării silite a unui titlu executoriu să se ajungă la lipsirea unei instituţii publice de resursele sale financiare destinate acoperirii altor cheltuieli decât cele stabilite prin titlul executoriu (s.n.).” Curtea nu arată expres dacă limitarea priveşte numai executarea silită a fondurilor băneşti (adică pot fi executate nu numai anumite fonduri, ci şi bunurile mobile sau imobile din domeniul privat), sau toate tipurile de executare, nefiind posibilă decât executarea silită a fondurilor băneşti special alocate de la bugetul de stat.

In alte decizii ale Curtii Constitutionale s-a stipulat faptul ca ordonanta amintita instituie anumite limite ale executarii, in sensul ca aceasta nu se poate face asupra oricaror resurse banesti ale institutiilor publice, ci numai asupra acelora care sunt alocate special de la buget in acest scop. Avand in vedere aceste aspecte, limitarea mentionata este in concordanta cu principiile consacrate de aceasta si nu se infrange regula accesului liber la justitie sau la un proces echitabil. Este evident faptul ca interzicerea executarii silite asupra altor fonduri banesti nu constituie o discriminare a creditorului in favoarea statului, insa nu se arata expres daca limitarea priveste doar executarea silita a fondurilor banesti, sau si bunurile mobile sau imobile din domeniul privat, ori toate tipurile de executare.

In ceea ce priveste admisibilitatea exceptiei, aceasta este de esenta cererii de chemare in judecata, avand in vedere faptul ca trebuie declarat mai intai neconstitutional actul vatamator pentru a se putea aborda fondul. In conditiile in care Art. XV din OUG nr.8/2014 esaloneaza pe 5 ani plata oricaror sume in materia taxei anterior stabilite de catre instantele judecatoresti pana la 31.12.2015 si suspenda de drept orice procedura de executare silita, este evident faptul ca ridicarea acestei exceptii de neconstitutionalitate este pertinenta si are legatura cu fondul cauzei.

Potrivit art. 53 din Constitutie, „Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai daca se impune” prin instituirea unor masuri de o gravitate majora, care ameninta ordinea si securitatea intr-o societate la un moment determinat. Or, in acest caz, niciuna dintre aceste conditii nu este indeplinita; refuzul platii sumei achitate cu titlu nedatorat de catre un cetateam membru UE nu pune in pericol securitatea nationala, ordinea, sanatatea sau morala. Inca de la publicarea OUG 8/2014 in Monitorul Oficial, s-au sistat platile privind restituirea taxei pe poluare si taxei pe emisii poluante, desi Administratia Finantelor Publice prin Directia Generala a Finantelor Publice continua sa incaseze bani cu acelasi titlu, declarat prin sentinte definitie ca fiind neintemeiat. Avand in vedere aceste considerente, si art. 53 din Constitutie reliefeaza caracterul neconstitutional al art. XV din OUG 8/2014.

Dispozitiile art. 148 din Constitutie, potrivit caruia tratatele constitutive ale Uniunii Europene au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, astfel incat art. XV din OUG 8/2014 ar trebui sa fie abrogat. Prin acesta se eludeaza intentia legiuitorului comunitar, asa cum au prevazut mai multe instante de judecata, de a restitui taxele prevalate in mod nelegal dintr-o data si in cuantumul in care au fost percepute, iar nu esalonat sau fara a putea fi puse in executare silita.

.Avand in vedere aceste considerente, va rugam sa incuviintati actiunea astfel cum a fost formulata si sa inaintati prezenta cerere catre Curtea Constitutionala, in vederea pronuntatii unei hotarari cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

In drept, ne intemeiem prezenta solicitare pe dispozitiile art. 15 alin.2, art. 16 alin.2, art.21 alin.3, art.44 alin.1 si art. 53 alin.1, art.148 din Constitutia Romaniei.

Solicit aplicarea dispozitiilor art.411 alin.2 teza a II-a Cod pr.civila privind judecarea cauzei si in lipsa partilor.

 

 

 

 

 

 

 

 

DATA                                                                                                                    SEMNATURA

11.07.2014

 

                                    

 

                                                    Domnului Presedinte al Tribunalului Bucuresti

 

 

 

Acciza pentru inmatricularea autoturismelor cu cilindree mai mare de 3000 cmc SE POATE RECUPERA.Afla cum?

de

Certificatul eliberat pentru acciza este un act administrativ si se poate ataca ca si taxa de poluare pe legea contenciosului administrativ

Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public.

Se poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept

De ce se poate castiga?

Trebuie invocata legislatia europeana in materie de discriminare si plata de 2 ori a aceleiasi taxe.

Se poate invoca faptul ca se plateste aceeasi suma ca impozit si aceeasi suma ca timbru de mediu

‘

O noua taxa ilegala:Accize pentru inmatricularea autoturismelor cu cilindree mai mare de 3000 cmc

de

Intrebarea este daca se poate ataca ca si timbru de mediu?Raspunsul este categoric DA

Este vorba de un act administrativ si se ataca ca atare.

Este discrimatorie pentru ca se plateste si la impozit si ca timbru de mediu.Incredibil.

 

V-ati saturat de impozitele pe care trebuie sa le platiti anual? De taxele care trebuie achitate pentru fiecare inmatriculare? De amenzile usturatoare datorate in cazul in care comiteti o contraventie? De taxa de prima inmatriculare, de poluare, timbru de mediu sau cum s-o mai fi chemand in decursul celor sapte ani care au trecut de cand a fost introdusa? „Si ce daca?!”, parca ar zice autoritatile.

 

Incepand cu 1 septembrie 2013 a intrat in vigoare Ordonanta Guvernului nr. 16 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si reglementarea unor masuri fiscal-bugetare, publicata in Monitorul Oficial nr. 490/02.08.2013. Ce spune aceasta ordonanta?

Partea care ne intereseaza in articolul de fata o reprezinta articolul 207 privind sfera de aplicare a accizei unde, la litera i, regasim: autoturisme şi autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achiziţionate intracomunitar, noi sau rulate, cu codurile NC: 8703 23, S703 24 şi 8703 33, a căror capacitate cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 cm3. In Anexa 2 sunt prezentate si valorile accizei, astfel:

Nr. crt. Denumirea produsului sau a grupei de produse U.M. Acciza echivalent euro/U.M.
8 Autoturisme si autoturisme de teren inclusiv din import rulate a căror capacitate cilindrica este mai mare sau egala cu 3.000 cm^3 cm^3 1

Prin urmare, toate masinile care vor fi cumparate si aduse la noi in tara, indiferent ca sunt din afara sau din interiorul Uniunii Europene, indiferent ca sunt noi sau la mana a doua si a caror capacitate cilindrica este egala sau mai mare de 3000 cmc, vor fi accizate cu echivalentul in euro a valorii capacitatii cilindrice (ex.: daca autoturismul are 3200 cmc, atunci suma de plata va fi de 3200 euro).

In acest sens, persoanele fizice care doresc sa inmatriculeze pentru prima oara un vehicul achizitionat intracomunitar, cu o capacitate cilindrica mai mare de 3000 cmc, vor fi nevoite sa prezinte la Directia de Inmatriculari un certificat eliberat de ANAF care sa ateste ca au platit aceasta acciza, asa cum este prezentat in Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 3361/2013. Certificatul se elibereaza de catre organul financiar in raza caruia isi are domiciliul fiscal persoana in cauza, la cererea acesteia, cerere care va fi insotita si de dovada platii sumei catre bugetul de stat. Termenul de eliberare este de 3 zile lucratoare de la data depunerii cererii. Daca autovehiculul a fost achizitionat din afara Uniunii Europene, trebuie prezentata declaratia vamala care atesta efectuarea formalitatilor de punere in libera circulatie.