acest

Aleksander Kwasniewski, secretar general al NATO?

de

Fostul presedinte polonez Aleksander Kwasniewski ar putea ocupa functia de secretar general al Aliantei Nord-Atlantice, dar un anunt oficial in acest sens urmeaza a fi facut la summitul NATO din primavara lui 2009, relateaza Radio Polonia, in pagina electronica, citat de Mediafax. „As accepta bucuros o asemenea pozitie internationala”, a declarat Kwasniewski.

Actualul secretar general al NATO, olandezul Jaap de Hoop Scheffer, a initiat discutiile in vederea numirii succesorului sau, acestea urmand a fi continuate la reuniunea ministrilor de Externe ai Aliantei. Anuntul oficial va fi facut insa la summitul NATO din aprilie 2009.

Kwasniewski a adaugat ca exista sanse ca un polonez sa se numere printre candidatii pentru o astfel de pozitie in cadrul NATO, iar el il va sustine ca si alti polonezi sa fie luati in considerare pentru o astfel de pozitie. „In structurile europene, avem sanse la patru functii: presedintele UE, seful Comisiei Europene, ministrul de Externe al UE si secretarul general al NATO”, a precizat fostul presedinte. „Ar fi un mare succes daca Polonia ar primi aceste posturi”, a adaugat el.

Kwasniewski a declarat, de asemenea, ca nu are ambitii personale, dar cu siguranta nu va spune „nu” daca i se va oferi sansa de a reprezenta Polonia la NATO.

Restrictii de trafic in centrul Bucurestiului, in decembrie

de

Traficul in Bucuresti va fi restrictionat, incepand cu 1 decembrie, in mai multe zone centrale ale orasului, din cauza organizarii unei serii de evenimente dedicate sarbatorilor de iarna si Revelionului 2009 de catre Centrul de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare al Municipiului Bucuresti si ArCuB, din Primaria Capitalei.

Astfel, municipalitatea anunta ca va fi interzisa circulatia pe 1 decembrie, de la ora 15,00, pana pe 5 ianuarie 2009, la ora 7,00, pe strada Edgar Quinet, iar din 2 decembrie pana pe 6 decembrie, in zona bulevardului Unirii, intre piata Regina Maria si piata Constitutiei.

In timpul acestei zile, va fi inchisa parcarea iar in timpul noptii sunt inchise parcarea si banda I.

In perioada 6 decembrie, ora 16,00 – 4 ianuarie, ora 16,00, traficul va fi de asemenea restrictionat in zona Unirii, intre b-dul I. C. Bratianu si b-dul Libertatii, iar intre 31 decembrie, ora 21,00 – 1 ianuarie, ora 10,00, in zona b-dului Libertatii, intre calea 13 Septembrie si b-dul Natiunile Unite.

Lazaroiu: Posibil sa nu avem o guvernare de patru ani, ci de doi ani

de

Consilierul prezidential Sebastian Lazaroiu spune ca este posibil ca dupa doi ani de mandat al viitorului Guvern sa fie declansate alegeri anticipate.

El argumenteaza ca in primii doi ani va functiona solidaritatea partidelor pentru depasirea crizei, urmata de relansarea competitiei.

„Posibil sa nu avem o guvernare de patru ani, ci de doi ani. Dar e greu de anticipat in acest moment”, a spus consilierul prezidential , potrivit Realitatea Tv.

„Ma gandeam pur si simplu la un aranjament politic intre partide pentru depatirea crizei. Nu e o rasturnare de putere si o relansare a competitiei. Probabil ca in vremuri de criza e nevoie de mai multa solidaritate.

Dupa ce trece criza, e nevoie de mai multa competitie”, a spus el, intrebat daca se gandeste la un Guvern cu ajutorul caruia sa fie depasita criza economica si apoi la o posibila rasturnare de putere.

Mircea Geoana ar putea fi dezamagit de numarul parlamentarilor PSD

Consilierul prezidential a adaugat ca Mircea Geoana ar putea sa fie dezamagit de rezultatele alegerilor, anticipand ca PD-L ar putea obtine mai multe locuri in Parlament, desi PSD va avea un scor mai mare.

„Posibil ca domnul Geoana sa aiba o noua dezamagire. Si anume, exista posibilitatea ca PD-L sa obtina mai multi parlamentari decat PSD, chiar daca PSD ar obtine cu 0,5% mai mult decat PD-L, pe acest sistem de vot, Pe care domnul Geoana l-a votat in Parlament”, a declarat Lazaroiu.

Consilierul a afirmat ca ar trebui sa apartina unui partid politic, excluzand varianta unei persoane din afara PSD, PD-L, PNL, precizand ca va avea de castigat o coalitie alcatuita pe criterii ideologice.

Probabil domnul Lazaroiu considera ca partidele de dreapta(PD-L, PNL), lansate in aceasta cursa electorala vor trebui sa se impace, pentru ca sunt mult mai apropiate din punct de vedere ideologic.

De ce au nevoie românii pentru patru staţii de metrou: 19 ani, 188 de proiecte, 32 de firme, 14 directori şi 10 miniştri

de

Ministrul Ludovic Orban s-a grăbit să inaugureze patru noi staţii de metrou,pe tronsonul dintre Nicolae Grogorescu şi Linia de Centură. Deocamdată, în ciuda chinurilor facerii noilor staţii, se circulă pe un singur fir.

Între două opriri ale metroului pentru poze şi declaraţii, speech-uri, şampanie, pişcoturi, foşti directori de metrou care au început proiectul, dar au albit între timp, funcţionare ale Ministerului Transporturilor colecţionare de autografe şi grupuri de gură-cască, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a inaugurat ieri patru staţii de metrou nou-nouţe între Nicolae Grigorescu şi Linia de Centură. Trenurile vor începe să circule de azi, la prima oră, la un interval de succedare de zece minute, au anunţat miercuri oficialii Metrorex.

Circulaţia se va desfăşura pe un singur fir între Nicolae Grigorescu şi Policolor din cauza faptului că încă se lucrează pe celălalt fir.

Metrorex nu a putut preciza până când va dura această situaţie. Spre deosebire de restul staţiilor de metrou unde călătorii pot afla la câte minute au ajuns în urma trenului, pe noul tronson Metrorex a montat afişaje informaţionale care arată călătorilor ora la care va sosi următoarea garnitură şi direcţia de circulaţie a acesteia. „Intenţionăm extinderea acestui sistem la întreaga reţea de metrou, dar nu ştim când se va întâmpla aceasta din lipsă de bani. Pentru început acest sistem va fi introdus în staţiile de corespondenţă“, a spus actualul director general al Metrorex, Gabriel Mocanu.

Lucrările au fost începute în 1989, dar s-au blocat un an mai târziu din lipsă de bani, fiind reluate de abia în 2000. De atunci, fiecare ministru al Transporturilor a avansat termene de deschidere a staţiilor care nu au fost niciodată respectate, cel iniţial fiind 2005. Ludovic Orban, care ieri a declarat că este singurul ministru sub care graficul lucrărilor a fost respectat, anunţa la rândul lui, în noiembrie 2007, deschiderea tronsonului în 15 iunie 2008. Proiectul celor patru staţii, Grigorescu, 1 Decembrie 1918, Policolor şi Linia de Centură, s-a derulat sub zece miniştri ai Transporturilor, 14 directori generali ai Metrorex, iar planurile au fost modificate de 188 de ori. „De-a lungul timpului au existat 32 de firme care au lucrat la proiect, iar numărul contractanţilor a fost de 12. Cauza a fost lipsa finanţării sau condiţiile tehnologice diferite“, a explicat ieri Gabriel Mocanu. Între 2004 şi 2008, preţul de realizare a acestui tronson a crescut de la 28 la 145 de milioane euro în prezent.

Noile norme privind Registrul comertului

de

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 704 din 16 octombrie 2008 a fost publicat Ordinul ministrului justitiei nr. 2594/C/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de tinere a registrelor comertului, de efectuare a inregistrarilor si de eliberare a informatiilor.

Potrivit reglementarii, Oficiul National al Registrului Comertului este institutie publica cu personalitate juridica, finantata integral din venituri proprii si organizata in subordinea Ministerului Justitiei.

Registrul central al comertului si registrele teritoriale ale comertului sunt alcatuite din urmatoarele registre:
1. registrul pentru inregistrarea comerciantilor persoane fizice autorizate, intreprinderilor individuale si familiale;
2. registrul pentru inregistrarea societatilor cooperative;
3. registrul pentru inregistrarea altor persoane juridice comercianti si necomercianti.

In registrul comerciantilor persoane fizice autorizate, intreprinderilor individuale si familiale se inregistreaza persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati economice in mod independent si intreprinderile individuale si familiale.

Principalele functii ale registrului comertului sunt:
1. functia de inregistrare a comerciantilor, precum si a persoanelor pentru care legi speciale dispun in acest sens;
2. functia de efectuare a publicitatii legale a persoanelor fizice si juridice inregistrate, precum si a actelor lor.

Mai trebuie retinut ca, in conformitate cu dispozitiile legale, comerciantii persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale si persoane juridice, precum si persoanele juridice prevazute expres de lege au obligatia ca inainte de inceperea activitatii sa ceara inmatricularea in registrul comertului sau, dupa caz, a activitatii respective sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege.

Marca temporala. Norme tehnice si metodologice

de

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 754 din 7 noiembrie 2008 a fost publicata Decizia nr. 896 din 2 octombrie 2008 a presedintelui Autoritatii Nationale pentru Comunicatii privind normele tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 451/2004 privind marca temporala.

Normele se aplica activitatii de marcare temporala si stabilesc procedura de notificare a Autoritatii Nationale pentru Comunicatii in vederea inceperii furnizarii serviciilor de marcare temporala, procedurile de generare si verificare a marcilor temporale, precum si conditiile de creare si mentinere a registrului electronic de evidenta a furnizorilor de servicii marcare temporala.

In acest sens, se stabileste ca furnizorul de servicii de marcare temporala trebuie sa notifice ANC, cu 30 de zile inainte de inceperea activitatii, precum si orice intentie de modificare a procedurilor de securitate a sistemului informatic utilizat, cu precizarea datei si a orei la care modificarea intra in vigoare, precum si obligatia de a confirma in termen de 24 de ore modificarea efectuata.

De asemenea, este prevazut si mecanismul marcarii temporale a documentelor, stabilindu-se ca furnizorul de servicii de marcare temporala trebuie sa utilizeze informatia de timp furnizata de furnizorul unic in baza de timp, respectiv Sistemul informatic pentru furnizarea orei oficiale a Romaniei, realizat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.

Se mai arata ca ANC are dreptul de a efectua controale asupra furnizorilor de servicii de marcare temporala, din oficiu sau la solicitarea oricarei persoane interesate, fiind abilitata sa dispuna, prin decizie, suspendarea activitatii furnizorului pana la incetarea cauzelor care au determinat luarea masurii, in urmatoarele situatii:
1. furnizorul nu respecta politica de marcare temporala si procedurile de securitate declarate, intr-un mod in care afecteaza securitatea procesului de marcare temporala;
2. furnizorul isi incalca obligatia de a crea si de a mentine un registru electronic operativ de evidenta cuprinzand momentul de timp la care au fost emise marcile temporale;
3. odata cu aplicarea sanctiunilor contraventionale prevazute de art. 12 din Legea nr. 451/2004;
4. furnizorul nu comunica ANC in avans intentia de a modifica procedurile de securitate a sistemului informatic utilizat;
5. furnizorul de servicii de marcare temporala nu utilizeaza informatia de timp furnizata de furnizorul unic de baza de timp.

Odata cu comunicarea deciziei de suspendare temporara a activitatii, ANC comunica furnizorului un termen in care trebuie sa remedieze problemele ce au determinat aceste masuri, fara ca acest termen sa poata fi mai mic de 30 de zile. Suspendarea activitatii va inceta in momentul in care furnizorul face dovada incetarii cauzelor care au determinat luarea masurii.

Investiţiile străine în România

de

Romania ramane o tara atractiva pentru investitorii straini.

Creşterea susţinută a fluxurilor de investiţii străine directe ISD (5.183 milioane euro în 2004, 5.213 milioane euro în 2005 şi 9.082 milioane euro în 2006 (creştere cu +74,24% în raport cu anul 2005) constituie un argument în acest sens.
Printre factorii pozitivi care au contribuit la această evoluţie se enumeră: integrarea în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, aderarea la NATO si climatul politico-juridic stabil.
Regimul actual al investiţiilor străine în România a fost conceput pentru atragerea investitorilor străini. Principiile fundamentale în materie, adoptate în plan comunitar, sunt transpuse în legislaţia românească şi anume: libertatea formelor şi modalităţilor de investiţii, accesul liber pe piaţă şi în toate domeniile de activitate economică, tratamentul de egalitate aplicat investitorilor români şi străini, rezidenţi sau nerezidenţi, dreptul investitorilor străini de a-şi repatria beneficiile obţinute în urma unor investiţii, după achitarea impozitelor şi taxelor legale, protecţia investiţiilor, prin garanţii împotriva naţionalizării, exproprierii sau a altor măsuri cu efect echivalent.
Potenţialul economic al României este atrăgător prin prisma dimensiunii pieţei interne (a doua piaţă din Europa Centrală, după Polonia), gradului ridicat de pregătire a forţei de muncă, importanţei resurselor existente si, nu in ultimul rand, a proximitatii fata de tarile Europei Occidentale, care constituie prima sursa a investitiilor. Preocupările constante ale Guvernului de îmbunătăţire a mediului de afaceri, au fost reflectate, în special, prin adoptarea la începutul anului 2005 a cotei unice de impozitare, în procent de 16%, iar in momentul actual o noua masura de reducere fiscala este discutata in Guvern. Aceea a reducerii contributiilor sociale cu 6%, cumulat, pentru angajat si angajator. In acest moment nivelul acestor cheltuieli se situeaza in jur de 35%.
In primele opt luni ale anului 2007, valoarea investitiilor straine directe atrase de Romania a inregistrat valoarea de 4139 milioane de euro. Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania a fost « alte capitaluri », adica imprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (2095 milioane euro reprezentand 50,6% din volumul total de ISD), urmata de « profit reinvestit » (1534 milioane euro reprezentand 37,1% din volumul totala de ISD), si componenta « participatii la capital » (510 milioane euro reprezentand 12,3% din volumul total de ISD). (sursa : Agentia Romana pentru Investitii Straine – ARIS)
Statisticile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului arata ca, in functie de nivelul capitalului social subscris, clasamentul principalelor ţări de origine a investitiilor, la 31 decembrie 2007[1], arata astfel:
1. Olanda (3333 milioane euro ó 3130 societati comerciale
2. Austria (2299 euroó 4889 societati comerciale)
3. Germania (1855 milioane euro ó 15572 societati comerciale)
4. Franţa (1753 milioane euro ó 5373 societati comerciale
5. Italia (861 milioane euro ó 24477 societati comerciale)
6. Cipru (685 milioane euro ó 3578 societati comerciale
7. S.U.A. (672 milioane euro ó 5400 societati comerciale)
8. Marea Britanie (614 milioane euro ó 3572 societati comerciale).
Din punctul de vedere al capitalului social subscris in perioada 1991-decembrie 2007, investitiile realizate se impart in urmatoarele domenii astfel: industrie (49,0%), servicii profesionale (30,0%), transporturi (7,0%), comert cu ridicata (6,0%), comert cu amanuntul (4,0%),  constructii (2,0%), turism (1,0%), agricultura (1,0%).

Jurisprudenţa europeană, o mână de ajutor pentru firmele româneşti

de

Pentru companiile din Europa este din ce în ce mai important să formuleze o strategie de taxe conform normelor UE pentru a administra riscurile şi a beneficia de oportunităţile pe care le oferă schimbările din legislaţia europeană. Cunoaşterea faptului că jurisprudenţa europeană poate oferi oportunităţi de reducere a taxelor, precum şi cunoaşterea principiilor UE privind ajutorul de stat sunt critice pentru o bună administrare a riscurilor cu care se confruntă companiile. În acest context, PricewaterhouseCoopers a organizat pentru prima oară în România o întâlnire a unui grup de specialişti în impozitarea directă în Uniunea Europeană, conferinţa intitulându-se ”Impozite directe cu paşaport european”. Obiectivul acestei reţele de consultanţi specializaţi în legislaţia fiscală comunitară ce provine din  toate statele membre UE este de a acorda asistenţă companiilor şi persoanelor fizice, pentru ca acestea să beneficieze pe deplin de drepturile lor conform legislaţiei comunitare.

Oportunităţi fiscale aduse de statutul de membru

Specialiştii au ţinut să puncteze atât importanţa fructificării oportunităţilor, cât şi a administrării riscurilor ce decurg din reglementările la nivelul UE pentru companiile care îşi desfăşoară activitatea în Europa. Astfel, Sjoerd Douma, manager în cadrul PricewaterhouseCoopers Olanda şi membru al Grupului de Specialişti ai PWC în Impozite Directe din UE, a făcut o trecere în revistă a principiilor din legislaţia UE, punând accent pe libertăţile fundamentale garantate de tratatul membru. El a menţionat câteva cazuri aduse de contribuabili din statele membre UE în faţa Curţii Europene de Justiţie, în care aceştia au contestat cu succes conformitatea legislaţiei din ţările respective cu principiile tratatului comunitar. ”Între statele membre UE nu trebuie să existe discriminare fiscală. Nu poţi să tratezi altfel o investiţie transfrontalieră decât una internă, trebuie să existe o liberă circulaţie a bunurilor, a serviciilor, a capitalului. Au fost cazuri de abuzuri în care s-au încălcat aceste drepturi doar pentru că investiţiile nu erau interne, ci străine (exemplu: companii care îşi deschid sucursale în alte ţări din UE şi care au fost tratate diferit, doar pentru că erau străine)”, a explicat Sjoerd Douma.

Impactul legii europene asupra companiilor româneşti

În acest context, Alina Răfăilă, senior manager în cadrul PricewaterhouseCoopers România, a precizat cum pot companiile dezavantajate fiscal de legislaţia românească să se apere prin intermediul instituţiilor europene şi să reducă impozitarea excesivă. ”Dacă ne sunt încălcate drepturile pe care ni le-am dobândit odată cu intrarea în UE, ne putem îndrepta noi înşine la Bruxelles şi să sesizăm Curtea. Câteva exemple concrete de prevederi din Codul Fiscal românesc care reprezintă potenţiale încălcări ale libertăţilor garantate de tratatul comunitar se referă la: regimul fiscal defavorabil al dividendelor primite de companii româneşti care realizează investiţii de portofoliu în afara ţării (dacă se aplică directiva companiei nu i se percepe impozit, dacă nu i se aplică această directivă atunci impozitarea este inevitabilă), tratamentul fiscal asimetric al pierderilor înregistrate de sucursale deschise de firme româneşti în UE şi impozitarea discriminatorie cu reţinere la sursă a redevenţelor şi dobânzi plătite către companii nerezidente din UE şi respectiv din Europa de Sud-Est”, a declarat Alina Răfăilă. Aceasta a mai menţionat că de la 1 ianuarie 2009 s-a extins perioada pierderilor de la 5 la 7 ani.

Ajutorul de stat poate distorsiona competiţia pe piaţa comună

Totodată, în cadrul conferinţei s-a discutat şi despre riscurile aduse de statutul de membru UE, punându-se accent pe ajutoarele de stat. Luiza Tomescu, expert în ajutor de stat în cadrul D&B David şi Baias, o societate de avocatură, s-a referit la punctul în care se intersectează consultanţa în materia ajutorului de stat cu planificarea generală a unei investiţii de tip greenfield sau extinderea/modernizarea unei investiţii existente. ”În cazul ajutorului de stat ilegal sau a ajutorului de stat utilizat abuziv, beneficiarul unui asemenea ajutor de stat este obligat să ramburseze suma reprezentând echivalentul ajutorului de stat către beneficiar până la data recuperării sau a rambursării ajutorului. Identificarea ajutoarelor de stat care se califică drept ilegale sau abuziv utilizate este un aspect de maximă importanţă care trebuie avut în vedere cu ocazia tranzacţiilor de tip M&A din perspectiva riscurilor pe care le generează în patrimoniul beneficiarului ajutorului. Astfel, un expert în ajutor de stat îşi exercită cu ocazia investiţiilor noi rolul său proactiv, în timp ce în cazul tranzacţiilor de tip M&A rolul său reactiv”, a subliniat Luiza Tomescu.

Ce este un ajutor de stat?

Obţinerea de facilităţi fiscale sau de granturi pentru investiţii reprezintă la prima vedere o oportunitate ideală. În fapt, în noul context, acestea reprezintă ajutoare de stat, care sunt atent monitorizate de autorităţile europene, întrucât sunt considerate factori ce pot distorsiona competiţia în piaţa comună. De asemenea, nu toate deciziile privind impozitarea reprezintă ajutor de stat, iar acest beneficiu se aplică numai anumitor grupuri de companii după ce trec un test de selectare. Dacă acest ajutor de stat este obţinut ilegal, Comisia are termen 10 ani de a recupera aceste beneficii.

Taxă vamală.Autoturism importat de persoană handicapată.

de

Reclamantul D. C. a chemat în judecată Direcţia Generală a Vămilor şi Biroul Vamal Alba Iulia, solicitând scutire de taxa vamală pentru autoturismul Renault Laguna an de fabricaţie 1993 şi restituirea sumei achitate cu acest titlu.

In motivarea cererii, reclamantul a învederat că atât el, cât şi soţia sa au calitatea de persoane handicapate, fiind înscrise în gradul II cu handicap. In anul 2001 reclamantul a introdus în ţară autoturismul în litigiu, echipat din fabricaţie cu o cutie de viteze automată.

Reclamantul  a mai  arătat că refuzul pârâţilor de a acorda scutirea de plată a taxelor vamale este nejustificat, autovehiculul fiind adaptat din fabricaţie pentru persoanele cu handicap la piciorul stâng, nemaifiind necesară acea adaptare specială care se efectua la maşinile de tip mai vechi, constând în înlăturarea ambreiajului.

Curtea de Apel  Alba Iulia, Secţia comercială şi de contencios administrativ a admis acţiunea precizată şi a dispus obligarea pârâtului să vămuiască autoturismul cu scutire de taxe vamale şi să restituie reclamantului suma de 35.045.999 lei, taxe vamale încasate.

S-a reţinut că acest tip de autovehicul, dotat cu o cutie de viteze automată, este propice utilizării de către persoanele care prezintă un handicap locomotor la piciorul stâng, neavând relevanţă împrejurarea că autoturismul poate fi folosit şi de persoane fără handicap.

Impotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Direcţia Generală a Vămilor prin Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Cluj.

Pârâta a învederat că, necontestându-se concret un act administrativ, competenţa de soluţionare a cauzei revine instanţelor de drept comun, iar potrivit art.19 din O.U.G.nr.102/1999, adulţii cu handicap beneficiază de scutirea de la plata taxelor vamale pentru introducerea în ţară  o dată la 8 ani, pentru folosinţa proprie de autovehicule, printre care autoturisme, adaptate special pentru handicapul de care suferă. Or, autoturismul în litigiu, dotat din fabricaţie cu o cutie de viteze automată, nu poate fi apreciat ca fiind dotat tehnic special pentru persoanele cu handicap, neîntrunind condiţiile legale pentru a putea beneficia de facilităţi vamale, nefiind adaptat corespunzător.

Recursul este nefondat.

Primul motiv de casare invocat, necompetenţa materială  a instanţei este neîntemeiat, în condiţiile în care reclamantul a contestat legalitatea actului administrativ prin care organele vamale au impus  plata taxelor vamale în sumă de 35.045.999 lei, solicitând şi restituirea acestora.

Pe fondul pretenţiilor, instanţa de fond a reţinut în mod justificat că reclamantul, având deficienţă motorie la membrul inferior stâng are dreptul de a beneficia de facilitatea prevăzută de art.19 lit.d din O.U.G.nr.102/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale pentru introducerea în ţară a autoturismului.

Deşi acest autovehicul, lipsit de pedala de ambreiaj care ar presupune folosirea de către conducătorul auto a piciorului stâng, nu este construit special pentru  persoanele cu handicap la acest membru, prin dotările de care dispune, poate fi condus atât de persoanele sănătoase, cât şi de cele handicapate.

In aceste împrejurări, autoturismul poate fi asimilat noţiunii prevăzută de O.U.G.nr.102/1999, maşină „adaptată special trasportului persoanelor cu handicap, pentru folosinţă proprie”, în acest sens fiind şi concluziile expertizei tehnice efectuate în cauză, precum şi adeverinţa emisă de Societatea Naţională de Recuperare şi Tehnologie Ortopedică „R”.

Recursul a fost respins ca nefondat.

Taxă vamală. T.V.A. Garanţie. Restituire

de

Reclamanta SC ”N.R.” SRL, la data  de 18 iunie 2001 a solicitat obligarea autorităţilor vamale să soluţioneze reclamaţia cu privire la restituirea  garanţiei pentru plata taxelor vamale şi TVA şi să restituie suma de 1.990.396.936 lei ce reprezintă garanţia pentru plata taxelor vamale şi TVA, ce a fost achitată cu O.P.215 din 18 ianuarie 2001.

In motivarea acţiunii, reclamanta a menţionat că la 18 ianuarie 2001 a derulat prin Biroul Vamal Târguri şi Expoziţii o operaţiune de import Cafea solubilă „Classic”,  iar  pârâta a calculat, cu titlu de garanţii pentru plata taxelor vamale şi TVA, suma sus-menţionată, reprezentând taxă vamală, calculată la diferenţa dintre valoarea de tranzacţie şi valoarea de comparaţie şi comisionul vamal şi TVA; că suma  a şi fost achitată cu OP nr.215 din 18 ianuarie 2001.

Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr.80 din 31 ianuarie 2002,  a admis în parte acţiunea,  în sensul că a constatat refuzul nejustificat al Direcţiei generale a vămilor  de a soluţiona cererea reclamantei privind restituirea garanţiei vamale, conform art.1 din Legea nr.29/1990 şi a obligat pârâta  să emită un act administrativ  numai în acest sens în baza art.11  alin.1 din Legea nr.29/1990 şi art.77(5) din Legea nr.141/1997. A fost respinsă cererea privind restituirea sumei reţinute cu titlu de garanţie pentru plata taxelor vamale şi TVA ca prematur formulată.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că pârâta nu a răspuns reclamaţiei făcute de reclamantă care este vătămată în drepturile sale prin acest refuz nejustificat, dar că cererea de restituire este prematur formulată atât timp cât pârâta nu a emis o decizie motivată în soluţionarea reclamaţiei.

Impotriva acestei soluţii a declarat recurs reclamanta, în legătură cu care se reţin următoarele:

Urmare operaţiunii de import cafea la data de 18 ianuarie 2001, şi conform declaraţiei de valoare în vamă depusă de reclamantă, Direcţia generală a vămilor şi Biroul  vamal Tîrguri şi Expoziţii, i-a stabilit reclamantei cu titlu de garanţie vamală şi TVA o obligaţie  în valoare de 1.990.396.936 lei, pe care reclamanta-recurentă a achitat-o cu O.P.215 din 18 ianuarie 2001.

Pentru determinarea definitivă a valorii în vamă, reclamanta a depus actele necesare, dar pârâta nu a dat curs obligaţiei legale de a determina definitiv valoarea în vamă pentru operaţiunea de import cafea din 18 ianuarie 2001 pe baza valorii de tranzacţionare, sau pe altă bază, şi, apoi, urmare deciziei luate, să restituie sau nu garanţia reţinută.

Curtea Europeană a Dreptului Omului a impus o serie de norme şi  în ce priveşte  natura fazei prealabile a contenciosului şi anume în procedurile administrative prealabile a fost prevăzută obligaţia autorităţilor administrative de a motiva răspunsurile la  recursul graţios. Aceste norme se regăsesc în legislaţia  naţională, (art.7 din OG nr.13/2000 şi Legea nr.29/1990).

Instanţa de fond avea obligaţia să stăruie prin toate mijloacele, pentru aflarea adevărului şi în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.

In acest sens, trebuie să dispună  măsurile necesare ca să i se  comunice aceste răspunsuri motivate pentru a putea soluţiona acţiunea, şi  nu să respingă ca prematur formulatiă cererea de restituire.

Cum instanţa de fond a respins greşit ca prematură cererea de restituire a garanţiei, fără a depune diligenţele cerute de art.129(5) Cod procedură civilă, s-a admis recursul şi s-a casat hotărârea atacată, şi s-a trimis cauza spre  rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru a se pronunţa asupra cererii privind restituirea, sau nu, a garanţiei reclamate.

Impozit pe profit. Limita deductibilităţii provizioanelor, conform H.G. nr.335/1995

de

Reclamanta  SC „Banca Comercială Albina” prin lichidator a solicitat anularea deciziei nr.813 din 30 mai 2001 emisă de Ministerul Finanţelor şi exonerarea de plata sumei de 4.229.110.450 lei reprezentând impozit pe profit, TVA aferentă unor  activităţi nebancare cu majorările de întârziere aferente, precum şi anularea procesului verbal de control din 3 iunie 2001 întocmit de Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Bucureşti şi exonerarea de plată  a sumelor de: 5.128.826.048 lei, 53.560,35 D.U., 2.274.214,10 franci belgieni şi 8.630,82 USD.

Prin sentinţa civilă nr.1562 din 20 noiembrie 2001 Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea. S-a reţinut că: reclamanta a încălcat  constant dispoziţiile legale specifice bancare, constituind provizioane specifice de risc şi incluzându-le pe cheltuieli deductibile din profitul impozabil; prin recalcularea impozitului pe profit, ca urmare a provizioanelor nedeductibile a rezultat că pe 1998, ar fi virat în plus numai 1.516.602.647 şi  nu 4.000.000.000 lei cât a solicitat; că datorează TVA în condiţiile  în care nu a produs dovezi care să confirme că prestările de serviciu nu au constat în evaluări de patrimoniu şi în fine că majorările de întârziere sunt datorate integral.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, SC „Banca Comercială Albina” SA prin lichidator.

Un prim motiv de casare a vizat greşita respingere a  capătului de cerere referitor la anularea  obligaţiei de plată a  impozitului pe profit şi a deductibilităţii fiscale a provizioanelor specifice de risc. În acest sens, recurenta a susţinut că în mod greşit s-a apreciat că şi-a constituit provizioane peste limita legală în condiţiile în care din raportul de audit a reieşit că trebuia să-şi constituie provizioane la un nivel superior celor deja constituite.

Un al doilea motiv de casare a avut în vedere greşita obligare a  băncii la plata TVA pentru activităţi  nebancare (evaluare de patrimoniu).  Recurenta a apreciat că în mod greşit nu s-a  considerat că verificarea garanţiilor este în fapt o componentă a  activităţii de creditare – care în final este scutită de TVA.  Tot greşit, consideră recurenta, s-a apreciat că activitatea realizată de bancă este o activitate de prestări servicii – de evaluare de patrimoniu.

Printr-un alt motiv de casare, recurenta a criticat soluţia Curţii de Apel Bucureşti şi pentru menţinerea obligaţiei de plată a majorărilor de întârziere deşi după data deschiderii producerii falimentului la creanţele existente nu se mai pot adăuga datorii sau alte cheltuieli.

În fine, o ultimă critică a vizat modul de  soluţionare a capătului de cerere  referitor la restituirea impozitului pe profit virat în plus în 1998 în sumă de 1.200.204.719 lei în loc de 4.000.394.881 lei cât s-a solicitat.

Analizând legalitatea şi temeinicia hotărârii pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti în raport de criticile formulate, urmează a se reţine că acestea sunt justificate.

Recursul este fondat, în sensul ce se va expune:

Din actul de control rezultă că în perioada 30 iunie 1997 –  31 mai 1999, Banca Comercială Albina a constituit provizioane specifice de risc şi le-a inclus pe cheltuieli  deductibile la calculul profitului impozabil fără a respecta Normele Băncii Naţionale a României nr.3/1994 şi H.G. nr.335/1995 privind regimul constituirii, utilizării şi deductibilităţii fiscale a provizioanelor  agenţilor economici şi societăţilor bancare.

Concret, s-a imputat reclamantei că: nu a luat în calcul garanţiile materiale aferente  unor credite acordate; a constituit provizioane pentru credite acordate pe baza unor contracte de credit, nesemnate de beneficiar sau pentru credite la care nu au fost respectate normele interne de creditare; a constituit provizioane fără a lua în calcul garanţiile totale,  sau pentru credite la care nu au fost semnate contractele de credit.

Potrivit dispoziţiilor art.2 din H.G. nr.335/1995 „societăţile bancare pot constitui provizioane specifice de risc potrivit Normelor B.N.R. – pentru constituirea acestora, soldul creditelor acordate fiecărui debitor al  societăţii bancare se diminuează  cu valoarea garanţiilor, ipotecilor şi a depozitelor băneşti  gajate”.

Art.5 din Normele B.N.R. nr.3/1994 – prevăd expres că la determinarea provizioanelor expunerea debitorului poate fi  micşorată numai cu valoarea  angajamentelor apărute din: garanţii, depozite gajate, colaterale acceptate de conducerea băncii”.

Conform art.5 din H.G. nr.335/1995, nu vor beneficia de deductibilitate fiscală provizioanele constituite peste limitele prevăzute de art.1 şi 2, precum şi cele constituite în alte moduri decât cele prevăzute în prezenta hotărâre”.

Reclamanta recurentă a susţinut constant că a respectat dispoziţiile legale  menţionate, precizând, în acelaşi timp, că nivelul provizioanelor de risc s-a situat sub cel necesar constatat de raportul de audit.

Or, problema ce se impune a fi rezolvată priveşte nu nivelul constituirii provizioanelor de risc ci acela al deductibilităţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legale menţionate, neputând fi deduse decât acele provizioane constituite în limita legală.

Pentru verificarea acestui aspect, se impunea efectuarea unei  lucrări tehnice bancare care să stabilească în ce măsură provizioanele deduse din profitul impozabil au depăşit limitele prevăzute de art.1 şi 2 din H.G. nr.335/1995 – şi în raport de aceasta care este impozitul pe profit datorat.

Lucrarea de specialitate este necesară şi pentru explicarea aspectelor legate de conţinutul activităţii de creditare, în ce măsură activitatea de verificare a garanţiilor  prezentate de clienţi poate fi asimilată acesteia şi dacă prin aceasta se realizează în fapt o evaluare a  garanţiilor.

În ce priveşte majorările de întârziere, cum soluţionarea lor este strâns legată de modul de rezolvare al celorlalte motive de  casare, asupra lor instanţa urmează a se pronunţa în raport de aceste constatări.

Astfel fiind, s-a admis recursul, s-a casat sentinţa atacată şi  s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!