Achitare

Achitare

achitare – soluţie pe care o pronunţă instanţa de judecată atunci când constată că: fapta pentru care o persoană a fost învinuită nu există sau nu este prevăzută de legea penală, ori nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, sau fapta nu a fost săvârşită de inculpat ori îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, precum şi atunci când există vreuna din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.

achitare, soluţie pe care o pronunţă instanţa de judecată atunci cînd constată că: fapta pentru care o persoană a fost învinuită nu există sau nu este prevăzută de legea penală, ori nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, sau fapta nu a fost săvîrşită de inculpat ori ii lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, precum şi atunci cînd există vreuna din cauzele care Înlătură caracterul penal al faptei (art. 11, pct. 2, lit. a, C.p.p.). Dacă instanţa care pronunţă achitarea apreciază că fapta ar putea atrage măsuri ori sancţiuni, altele declt cele prevăzute de legea penală, sesizează organul competent (art. 12, C.p.p.). în caz de achitare, măsurile preventive încetează de drept (art. 140, C.p.p.); de asemenea, instanţa dispune punerea, de îndată, în libertate a inculpatului arestat preventiv (art. 350, C.p.p.).

Achitare

Achitare

achitare – soluţie pe care o pronunţă instanţa de judecată atunci când constată că: fapta pentru care o persoană a fost învinuită nu există sau nu este prevăzută de legea penală, ori nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, sau fapta nu a fost săvârşită de inculpat ori îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, precum şi atunci când există vreuna din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.

achitare, soluţie pe care o pronunţă instanţa de judecată atunci cînd constată că: fapta pentru care o persoană a fost învinuită nu există sau nu este prevăzută de legea penală, ori nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, sau fapta nu a fost săvîrşită de inculpat ori ii lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, precum şi atunci cînd există vreuna din cauzele care Înlătură caracterul penal al faptei (art. 11, pct. 2, lit. a, C.p.p.). Dacă instanţa care pronunţă achitarea apreciază că fapta ar putea atrage măsuri ori sancţiuni, altele declt cele prevăzute de legea penală, sesizează organul competent (art. 12, C.p.p.). în caz de achitare, măsurile preventive încetează de drept (art. 140, C.p.p.); de asemenea, instanţa dispune punerea, de îndată, în libertate a inculpatului arestat preventiv (art. 350, C.p.p.).

Tribunalul Bucuresti l-a achitat pe omul de afaceri Dinu Patriciu in dosarul Rompetrol

Totodata, instanta i-a achitat si pe ceilalti 11 inculpati din dosar, printre care Sorin Rosca Stanescu, Sorin Pantis si Gabriela Anghelache.

Decizia de marti, care nu este definitiva, a fost luata dupa doua amanari ale pronuntarii, in 2 si 20 august.

Tribunalul Bucuresti a incheiat in 18 iulie judecarea dosarului Rompetrol, iar instanta a stabilit atunci ca decizia va fi pronuntata in 2 august. La data stabilita, instanta care a judecat cauza a amanat decizia pentru 20 august.

La ultimul termen de judecata, Parchetul instantei supreme a cerut judecatorilor Tribunalului Bucuresti condamnarea lui Dinu Patriciu si a lui Alexandru Bucsa la pedeapsa maxima pentru infractiunile de care sunt acuzati in dosarul Rompetrol, respectiv 20 de ani de inchisoare.

In cazul celorlalte persoane acuzate in acest dosar, procurorul a cerut instantei orientarea catre minimum pedepsei, cu executare, ceea ce ar insemna zece ani de inchisoare.

Ion Alexandru Tiriac a fost achitat, astazi, în dosarul Cocaina pentru VIP-uri

115Ion Alexandru Tiriac a fost achitat, astazi, în dosarul Cocaina pentru VIP-uri, Curtea de Apel Bucuresti gasindu-l nevinovat în legatura cu acuzatiile de consum, trafic,

detinere si oferire de droguri altor persoane.Instanta Curtii de Apel Bucuresti a respins, luni, atât apelul procurorilor la decizia de achitare, cât si pe cel al lui Ion Alexandru Tiriac. Totodata, instanta l-a obligat pe Tiriac la plata a 200 de lei cheltuieli judiciare.

Decizia Curtii de Apel Bucuresti poate fi atacata cu recurs la Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Sursa: Gandul

Operatiunea de ridicare/preluare a bunului proprietate a firmei de leasing

Plecand de la premisa clientului utilizator rau platnic, o firma de leasing este pusa in situatia in care pentru recuperarea prejudiciului nu are foarte multe variante.

Astfel, iata principalele cai de urmat:

– rezolvarea pe cale amiabila a iminentului litigiu – sens in care, ca regula, contractele de leasing  prevad in mod obligatoriu clauza incercarii de rezolvare pe cale amiabila a diferendului. In acest sens si legiuitorul prin introducerea art. 720.1 in codul de procedura civila  instituie o regula – regula concilierii prealabile a unui litigiu.

– rezolvarea pe calea justitiei – prin cerere de chemare in judecata pentru recuperarea bunului obiect al contractului de leasing, respectiv pentru recuperarea sumelor (ratelor de leasing) scadente si neachitate.

Cel mai des, oricare dintre aceste cai este sortita esecului, pentru cateva considerente de actualitate, si ne gandim aici la situatia in care debitorul se sustrage unei rezolvari pe cale amiabila a iminentului litigiu iar calea justitiei, de notorietate in ultimii ani, este anevoioasa prin prisma aparatului stufos si a legislatiei permisive in a putea ataca cu apel, recurs, contestatie la executare, etc. orice hotarare care in prima faza ar da dreptate reclamantului (societate de leasing).

Pentru rezolvarea cat mai repede a propriei situatii, firmele de leasing apeleaza la o clauza contractuala ce ii da dreptul ca prin mijloace proprii sa isi ridice bunurile proprietatea sa.

Din pacate unii actori ai pietei aprecieaza ca aceasta operatiune ar fi identica cu operatiunea de furt.

Este adevarat ca un proprietar neposesor poate comite infractiunea de furt de la un posesor neproprietar, dar oare posesia neproprietarului este oare o posesie de buna credinta?

De asemenea, atata vreme cat a intervenit rezilierea contractului de leasing, cu ce titlu mai detine utilizatorul bunul, proprietatea firmei de leasing?

Noi apreciem ca in masura in care a intervenit rezilierea contractului de leasing, situatie comunicata utilizatorului, firma de leasing prin recuperarea prin mijloace proprii a bunurilor proprietatea sa, nu realizeaza infractiunea de furt.

De altfel, o persoana juridica nu poate realiza infractiunea de furt.

Din pacate apelarea la aceste operatiuni, este cauzata de cele mai multe ori de neseriozitatea utilizatorilor, care „uita” sa isi achite ratele de leasing.

Sursa principala