Renuntare la cetatenie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/PexpZ4WT1g5

Conform Legii nr. 21/1991, modificată şi completată ulterior, renunţarea la cetăţenia română se poate aproba pentru motive temeinice persoanelor care au împlinit vârsta de 18 ani.

Guvernul României dispune, prin hotărâre, aprobarea renunţării la cetăţenia română, la propunerea ministerului justiţiei, făcută potrivit procedurii prevăzută în dispoziţiile Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, modificată, completată şi republicată ulterior.

În conformitate cu prevederile Legii cetăţeniei române nr. 21/1991 modificată, completată şi republicată în Monitorul Oficial nr. 98 din 06 martie 2000, pentru renunţarea la cetăţenia română sunt necesare următoarele înscrisuri şi dovezi:

• cererea de renunţare la cetăţenia română;
• lista cu date personale;
• declaraţie pe propria răspundere că nu există debite faţă de persoane fizice;
• declaraţie pe propria răspundere dată de minorul în vârstă de peste 14 ani conform căreia doreşte să renunţe la cetăţenia română;
• declaraţie pe propria răspundere dată de părintele/părinţii (indiferent de cetăţenie) minorului conform căreia sunt de acord cu renunţarea la cetăţenia a minorilor;
• adeverinţă privind debitele către stat (pe numele actual), eliberată de administraţia financiară de la ultimul domiciliu stabil avut în ţară, din care să rezulte că persoana care renunţă la cetăţenia română nu are datorii la bugetul de stat (nu mai vechi de 3 luni). Acest act se obţine de către petiţionar direct din ţară sau prin mandatar;
• adeverinţă privind debitele către stat şi direcţia de impozite şi taxe locale a primăriei (pe numele actual) de la ultimul domiciliu stabil avut în ţară, din care să rezulte că persoana care renunţă la cetăţenia română nu are datorii la bugetul local (nu mai vechi de 3 luni). Acest act se obţine de către petiţionar direct din ţară sau prin mandatar;
• cazier judiciar în original (pe numele actual). Se obţine de la Secţia de Poliţie a ultimului domiciliu din România (nu mai vechi de 6 luni). Se poate procura personal din ţară, pin procură (vezi secţiunea acte notariale) sau prin Secţia consulară (vezi secţiunea procurări acte). Obţinerea cazierului prin Secţia consulară se face anterior prezentării la ghişeu pentru depunerea actelor de renunţare la cetăţenie.
• asigurarea de încetăţenire (Bescheid), nu mai veche de un an, în copie şi original;
• traducerea asigurării de încetăţenire în limba română efectuată la un traducător autorizat. Cei care posedă deja cetăţenia austriacă, trebuie să prezinte, în copie, Dovada de primire a cetăţeniei austriece (Staatsbürgerschaftsnachweis), însoţită de o traducere în limba română, efectuată la un traducător autorizat, precum şi o copie paşaportului austriac.
• certificat de naştere românesc în original şi copie;
• certificat de căsătorie românesc în original şi copie;

• hotărâre de divorţ în original şi copie. În cazul în care aţi avut una sau mai multe căsătorii încheiate în străinătate şi hotărârea de divorţ a fost pronunţată în străinătate, întocmirea actului de face numai dacă aţi solicitat înscrierea menţiunilor de căsătorie şi divorţ pe marginea actului de naştere sau căsătorie din ţară (dovada se face prezentând certificatul de naştere eliberat de autorităţile din ţară, cu toate menţiunile referitoare la căsătorie şi divorţ înscrise) sau dacă aţi solicitat recunoaşterea hotărârii de divorţ la un tribunal din România;

• paşaport/carte de identitate valabile în original şi copie;
• paşaportul austriac pentru persoanele care deţin dublă cetăţenie, dar nu posedă paşaport /carte de identitate românească;

• certificate de naştere româneşti pentru minori (inclusiv pentru cei născuţi în străinătate) în original şi copie;

• paşapoarte/carte de identitate pentru minori în original şi copie;

• copie a paşaportului celuilalt părinte;

• un plic autoadresat, cu timbru de 0,55 -€, pentru comunicarea răspunsului care va fi primit din ţară.

Dubla cetatenie pentru nou nascut

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/AMJy7Ry7x3j

Copiii născuţi în străinătate, care au cel puţin un părinte cetăţean român, obţin cetăţenia română la data naşterii, chiar dacă, potrivit legii statului în care s-au născut, obţin şi cetăţenia acestui stat. Pentru a putea produce efecte, inclusiv în ceea ce priveşte cetăţenia, naşterea trebuie înregistrată la ambasada sau consulatul român din ţara în care s-a produs.

Înregistrarea naşterii la ambasadă sau consulat se face pe baza certificatului de naştere emis de autorităţile statului în care aceasta s-a produs. Solicitarea de înregistrare a naşterii şi de eliberare.a unui certificat de naştere românesc se face de ambii părinţi ai copilului, dacă aceştia sunt cetăţeni români. Dacă numai unul dintre părinţi este cetăţean român, solicitarea de înregistrare a naşterii şi de eliberare a certificatului românesc de naştere trebuie însoţită de declaraţia de consimţământ a celuilalt părinte, autentificată în condiţiile legii locale.Pentru înregistrarea naşterii şi eliberarea certificatului de naştere românesc, solicitantul trebuie să prezinte funcţionarului ambasadei sau consulatului român certificatul de naştere emis de autorităţile locale (tradus în limba română), care să cuprindă şi constatarea medicală a naşterii (în unele ţări, certificatul medical de constatare a naşterii este emis separat). Trebuie prezentate, de asemenea, paşaportul românesc al părintelui care face declaraţia naşterii, certificatul de căsătorie al părinţilor (dacă aceştia sunt căsătoriţi) şi documentele doveditoare ale statutului legal al părinţilor pe teritoriul statului în care s-a produs naşterea.

În cazul în care părinţii poartă nume de familie diferite, este necesară declaraţia autentică a ambilor părinţi cu privire la numele de familie pe care îl va purta copilul, nume ce va fi înscris în certificatul de naştere românesc emis de ambasadă sau consulat.

Certificatul de naştere românesc se eliberează direct de ambasada sau consulatul la care a fost înregistrată cererea. Părinţilor li se înmânează certificatul de naştere pe baza semnăturii în registrele de stare civilă aflate la ambasade şi consulate.

Pe baza certificatului de naştere emis de ambasada sau consulatul român, părinţii vor putea solicita eliberarea unui paşaport românesc pentru copilul minor.