Avocat Online – Consultatii juridice online

La nivel national:

Dialogul social tripartit la nivel national se manifesta atat in cadrul institutionalizat al Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social, structura la nivel inalt reglementata prin Legea nr. 62/2011, cat si in alte cadre ocazionale de consultare tripartita precum comisiile de lucru parlamentare sau alte structuri constitute ad-hoc, de tipul comisiilor interministeriale- Avocat Online

O manifestare aparte a dialogului social la nivel national, similara cooperarii sociale intre institutiile europene si Comitetul Economic si Social European, o reprezinta consultarea intre Parlament/Guvern si Consiliul Economic si Social, constituit ca structura de dialog (civic) intre reprezentantii societatii civile, respectiv parteneri sociali si organizatii ale societatii civile organizate. (vezi dialog civic)

Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social este structura institutionalizata de consultare tripartita, de interes national, constituita la nivelul Guvernului Romaniei in baza Legii nr. 62/2011 privind dialogul social si care functioneaza dupa propriului regulament de organizare si functionare.

Din componenta Consiliului fac parte membri ai confederatiilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national, la nivel de presedinte si membri ai Guvernului, numiti din cadrul tuturor ministerelor, la nivel de secretar de stat, prin Decizie a Primului-ministru.

Consiliul National Tripartit este prezidat de primul-ministru, loctiitorul de drept al acestuia fiind ministrul muncii, familiei si protectiei sociale. Secretariatul tehnic este asigurat de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin personalul Directiei Dialog Social.

Scopul Consiliului National Tripartit este acela de a realiza consultarea tripartita cu privire la strategiile economico-sociale ale Guvernului, la valoarea salariului minim brut pe tara garantat in plata, la solutionarea situatiilor conflictuale pentru asigurarea climatului de pace sociala, la incheierea acordurilor sociale, la analizarea solicitarilor de extindere a aplicarii contractelor colective de munca la nivel sectorial si la alte aspecte de interes comun sau care tin de elaborarea si implementarea strategiilor, politicilor si a programelor Guvernului.

O forma avansata de dialog social tripartit si parteneriat social se manifesta in cadrul negocierii si a incheierii pacturilorsau a acordurilor sociale care urmaresc realizarea climatului de pace si stabilitate sociala.

La nivel sectorial:

Dialogul social tripartit la nivel sectorial se manifesta in cadrul institutionalizat al comisiilor de dialog social constituite la nivel central (in ministere si alte institutii publice centrale).

Comisiile de dialog social de la nivel central sunt constituite din reprezentanti ai ministerului si reprezentanti numiti de catre confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national si reprezinta cadrul de informare si consultare a partenerilor sociali asupra initiativelor normative promovate de minister si asupra altor probleme de interes pentru parti din domeniul de competenta al ministerului sau institutiei publice centrale.

Procedura de consultare a partenerilor sociali in cadrul comisiilor de dialog social la nivel central reprezinta o prima etapa, obligatorie, a procedurii legislative, precum si un mijloc de solutionare a problemelor reale din domeniul de competenta al institutiilor centrale si de semnalare a situatiilor ce pot genera tensiuni sociale.

La nivel teritorial (local si regional):

Dialogul social tripartit la nivel local se desfasoara in cadrul comisiilor de dialog social constituite la nivelul prefecturilor.

Aceste comisii sunt formatedinreprezentanti ai administratiei locale, precum si din cate un reprezentant numit de fiecare dintre confederatiile reprezentative la nivel national si au ca scop informarea si consultarea partenerilor sociali asupra deciziilor autoritatilor locale sau a altor probleme de interes in plan local.

In functie de problematica dezbatuta, la lucrarile acestor comisii pot participa ca invitati, cu acordul membrilor, reprezentanti ai tuturor actorilor locali, intreprinderi sau reprezentanti ai societatii civile organizate.

Din motive obiective ce tin de organizarea administrativa la nivel regional, nu au fost organizate si reglementate structuri institutionalizate de dialog social tripartit la nivel regional.

O notiune din ce in ce mai utilizata este aceea de dialog social tripartit “plus”,termenpromovat de Organizatia Internationala a Muncii care presupune extinderea dialogului social tripartit, prin implicarea in dialog a organizatiilor societatii civile.

In Romania, desi nu exista reglementari in sensul acestei forme de dialog, in practica se remarca o participare crescuta a ONG-urilor la consultarile tripartite din cadrul comisiilor de dialog social, insa statutul este limitat la acela de invitat, nu de membru, iar dreptul de exprimare a opiniei este limitat de acordul membrilor comisiilor.

In relatia cu administratia publica, dialogul cu organizatiile societatii civile este in raport cu consultarea CES (in care acestea sunt membre), precum si in baza Legii nr. 52/2003 privind transparenta in administratia publica si a art. 51 al OG nr. 26/2000.

Pentru buna desfasurare a dialogului social tripartit, Directia Dialog Social din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale este responsabila cu coordonarea si monitorizarea activitatii structurilor institutionalizate de dialog social tripartit, de asigurarea bunei organizari a CNTDS si a grupurilor de lucru tripartite de la nivelul ministerului, de diseminarea rezultatelor dialogului si consolidarea parteneriatului social, de ameliorarea reglementarilor in materie de dialog social, inclusiv prin transpunerea normelor europene si internationale in domeniu, precum si de promovarea tripartitismului si a culturii dialogului.

Ca o concluzie privind dialogul social tripartit, desfasurat la toate nivelurile (national, sectorial, local), atat in structurile institutionalizate cat si in mod ocazional, putem afirma faptul ca a fost instituit si organizat un cadru cuprinzator de consultare si negociere tripartita, care sa raspunda nevoilor reale de implicare a partenerilor sociali in procesul de decizie si de control partajat.

Avocat firme – infiintarea unei PFA

Ori de cate ori o persoana fizica doreste sa obtina titlul de persoana fizica autorizata – PFA, este necsar sa indeplineasca mai multe conditii cumulative. In vederea facilitarii parcurgerii etapelor necesare infiintarii unei PFA, va oferim mai jos o lista cuprinzand pasii de parcus in vederea acestei finalitati.

Deplasari necesare:
A.     Deplasare la Registrul Comertului
B.     Deplasare la Ministerul Finantelor Publice (organizatii teritoriale) pentru luare in evidenta ca si platitor de impozit pe profit
C.     Deplasare la entitati pentru achizitia: Registrului jurnal de incas?ri si plati, Registrului inventar
D.     Deplasare la Ministerul Finantelor Publice (organizatii teritoriale) pentru inregistrarea documentelor cumparate
E.     Deplasare in cadrul Ministerului Finantelor Publice (organizatii teritoriale) pentru achizitia Registrului unic de control
F.     Deplasare la Casa de sanatate (organizatii teritoriale). In prezent se preia de catre Ministerul Finantelor Publice baza de date de la Casa de Sanatate.

In momentul infiintarii, PFA sunt obligate sa dobandeasca urmatoarele documente justificative si registre:

registrul-jurnal de incasari si plati care se completeaza cu incasarile/platile prin banca si/sau numerar. Acest registru se numeroteaza, se snuruieste si se parafeaza de catre organele fiscale.
registrul unic de control ce contine: obiectivele controlului, perioada controlului, perioada controlata etc. Si acest registru se numeroteaza si se parafeaza de catre organele fiscale.
registrul inventar ce cuprinde: elementele cumparate sau produse, valoarea contabila, valoarea de inventar, diferentele de evaluare si cauzele acestor diferente. De asemenea, acest registru se numeroteaza, se snuruieste si se parafeaza de catre organele fiscale.
facturier ce cuprinde facturile de vanzare ce se vor intocmi de catre PFA.
chitantier ce contine chitantele ce se vor elibera de catre PFA pentru sumele incasate in numerar.