Acţiune de stat, statut sau stare

acţiune de stat, varietate a acţiunii civile ce serveşte ca mijloc procesual pentru stabilirea sau modificarea unuia sau a mai multor elemente ale stării civile a unei persoane. Prin obiectul lor, aceste acţiuni se leagă indisolubil de izvorul concret de stare civilă. A.s. sunt susceptibile de clasificare pe baza a două criterii, care au în vedere obiectul sau finalitatea lor şi respectiv persoanele îndreptăţite să le promoveze. Astfel, în funcţie de obiectul sau finalitatea lor, a.s. se pot grupa în două categorii principale, şi anume: a) acţiuni în reclamaţie de stat; b) acţiuni în contestare de stat. Potrivit criteriului ce ţine seama de persoanele îndreptăţite să exercite acţiunile de stare civilă, se disting trei feluri de asemenea acţiuni, şi anume: a) acţiuni care pot fi promovate de orice persoană interesată; b) acţiuni susceptibile de a fi promovate numai de către persoanele expres arătate de lege; c) acţiuni ce pot fi exercitate în exclusivitate de către titularul stării civile. Indiferent de grupa în care se includ (din punct de vedere al obiectului lor sau al persoanei care le poate exercita), acţiunile de stare civilă se disting prin trei caractere juridice mai importante, şi anume: a) indisponibilitatea; b) imprescriptibilitatea; c) personalitatea. Sunt indisponibile, deoarece însăşi starea civilă este indisponibilă, indisponibilitatea lor concretizându-se în lipsa de îndreptăţire a titularului dreptului la acţiune să tranzacţioneze cu privire la elementul de stare civilă ce formează obiectul pricinii. Legea îngăduie părţilor să tranzacţioneze numai în privinţa drepturilor de care pot dispune (art. 1703-1704 C. civ.). Or, drepturile ţinând de starea civilă sunt indisponibile. A.s. sunt imprescriptibile, deoarece însoţesc drepturi personale nepatrimoniale care, la rândul lor, sunt şi ele imprescriptibile. Prin derogare de la acest principiu, legea declară prescriptibile: acţiunea în nulitate relativă a căsătoriei (art. 21 C. fam.); acţiunea în tăgăduirea paternităţii (art. 55 C. fam.) şi acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei (art. 60 C. fam.). Caracterul strict personal al acţiunilor în discuţie presupune că, în principiu, ele aparţin numai titularului dreptului la acţiune; atunci când acest titular este lipsit de capacitate de exerciţiu are îndreptăţirea să le promoveze reprezentantul lui legal. în consecinţă, asemenea acţiuni nu pot fi intentate de către creditorii chirografari, pe calea acţiunii oblice; ele nu pot fi promovate nici de către moştenitorii titularului lor, acestora recunoscându-li-se numai îndreptăţirea de a le continua în anumite cazuri, dacă au fost pornite de către titular; în principiu, nici procurorul nu le poate exercita [sinonime: acţiune de statut; acţiune de stare].

acţiune de stat ce poate fi exercitată în exclusivitate de către titularul stării civile, varietate a acţiunii de stat a cărei exercitare aparţine în exclusivitate titularului stării civile. Se includ în această subgrupă: acţiunea în nulitatea relativă a căsătoriei şi acţiunea de divorţ.

acţiune de stat ce poate fi promovată de orice persoană interesată, varietate a acţiunii de stat ce are ca element de distincţie împrejurarea că poate fi exercitată de orice persoană interesată. Fac parte din această subgrupă: contestarea recunoaşterii de maternitate; contestarea filiaţiei faţă de mamă în ipoteza în care lipseşte concordanţa dintre folosinţa stării civile şi certificatul de naştere; contestarea recunoaşterii paternităţii copilului din afara căsătoriei; contestarea filiaţiei din căsătorie; acţiunea în nulitate absolută a căsătoriei.

acţiune de stat susceptibilă de a fi promovată numai de persoanele expres arătate de lege, varietate de acţiune de stat particularizată prin aceea că promovarea ei este posibilă doar de către persoanele expres arătate de lege într-un atare sens. Din această subgrupă fac parte: acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă; acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de tată pentru copilul din afara căsătoriei; acţiunea în tăgăduirea paternităţii copilului rezultat din căsătorie. Potrivit legii, aceste acţiuni pot fi exercitate de către titularul stării civile şi reprezentantul său legal, precum şi de către procuror, în condiţiile art. 45 C. proc. civ. Conform art. 57 din Legea nr. 273/2004, acţiunea în declararea nulităţii adopţiei aparţine oricărei persoane interesate, iar după dobândirea de către adoptat a capacităţii depline de exerciţiu, ea poate fi exercitată numai de către acesta.

acţiune în contestare de stat, varietate a acţiunii de stat de specificul căreia este că prin intermediul ei reclamantul solicită modificarea stării civile a altei persoane. Fac parte din această subgrupă, de exemplu: acţiunea în tăgăduirea paternităţii, acţiunea în contestarea filiaţiei faţă de mamă, acţiunea în contestarea paternităţii etc.

acţiune în reclamaţie de stat, varietate de acţiune de stat care se distinge prin aceea că prin intermediul ei reclamantul solicită să i se stabilească sau să i se modifice starea civilă. Fac parte din această subgrupă: acţiunea în stabilirea maternităţii, acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei, acţiunea de divorţ, acţiunea de desfacere a adopţiei etc.