actiuni si alte acte

Anunt Important : ECONOMIE » NEWS Legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea fi votată pana in aprilie 2015

de

‘Mă aştept ca de mâine (marţi n.r.) să intre dezbaterile pe fond, pe amendamentele pe care eu le-am introdus, însemnând reglementarea procedurii administrative pe plan de rambursare în afara instanţelor şi în faţa acestei comisii, exact aşa cum s-a hotărât acum trei săptămâni. Mă aştept ca în maximum două săptămâni, oricum până în Paşti, să o avem votată de Camera Deputaţilor’, a spus Ana Birchall.

Acesta a spus că în acest moment proiectul de lege se află la Comisia Juridică, la raport, iar Camera Deputaţilor este cameră decizională.

De asemenea, Adina Călinescu, reprezentant al Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), a afirmat că aprobarea acestei legi ar putea duce la un blocaj al justiţiei.

‘Legea despre care se află acum pe masă în cadrul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor intra în vigoare în 60 de zile de la publicare. Noi am solicita măcar 180 de zile până la intrarea în vigoare întrucât în această perioadă de timp s-ar putea rezolva ceva cu privire la infrastructură şi cu privire la asigurarea unei înţelegeri a acestei legi. Este foarte important ca după intrarea în vigoare a unei legi să se asigure de către instituţiile abilitate nişte cursuri în domeniu’, a mai spus Adina Călinescu.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a organizat luni conferinţa ‘Ziua Consumatorului de Servicii Financiare’, care face parte dintr-o serie de evenimente prilejuite de Ziua Mondială a Consumatorilor din 15 martie.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/legea-insolventei-persoanelor-fizice-ar-putea-fi-votata-pana-la-paste_97957.html#ixzz3Ucjwm4DE

Suspendarea actiunilor judiciare si extrajudiciare ca urmare a deschiderii procedurii insolventei

de

Suspendarea actiunilor judiciare si extrajudiciare ca urmare a deschiderii procedurii insolventei

 

Unul dintre cele mai importante efecte ale deschiderii procedurii insolventei il reprezinta suspendarea tuturor actiunilor judiciare, extrajudiciare sau a masurilor de executare silita demarate pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale. Scopul avut in vedere de legiuitorului roman prin dispozitia de la art. 36 din legea 85/2006, desi poate parea paradoxal, vizeaza  protejarea creditorilor iar nu dezavantajarea lor. Astfel, prin refuzul de a permite unor creditori sa deruleze actiuni si urmariri individuale impotriva debitorului, odata ce procedura insolventei a fost deschisa, legea garanteaza ca valorificarea patrimoniului se va face in mod colectiv si organizat sub supravegherea judecatorului sindic, fara ca anumite parti din patrimoniu sa fie sustrase sau exceptate.

Asa cum s-a pronuntat  Curtea Constitutionala printr-o decizie (169/19.03.2013) de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36, existenta unor actiuni paralele cu procedura concursuala prevazuta de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credala, fapt ce ar face imposibila evaluarea activului si pasivului averii debitorului, in vederea distribuirii rezultatului lichidarii.Pentru creditorul care a initiat sau doreste sa initieze o actiune care intra sub incidenta art. 36 din Legea 85/2006 este importanta cunoasterea modului in care actioneaza cauza legala de suspendare.

Suspendarea atrage oprirea de indata a cursului judecatii astfel incat instanta nu va mai putea lua o alta masura in proces decat constatarea acestui impediment. Spre exemplu, nu vor putea fi invocate ori solutionate exceptii, de procedura sau de fond, insa va putea fi dispusa disjungerea anumitor capete de cerere daca acestea nu atrag suspendarea de drept.

Un alt aspect important de stiut este ca suspendarea va impiedica atat continuarea actiunilor incepute, cat si inceperea unor actiuni noi. Suspendarea actiunii potrivit art. 36 din legea 85/2006 nu determina automat inscrierea creantei litigioase in tabelul creditorilor debitorului pentru care s-a deschis procedura. Este asadar vital pentru conservarea drepturilor creditorului ca, respectand termenele legale, sa formuleze declaratie de creanta indiferent daca la acel moment avea pe rolul instantelor o actiune in realizarea creantei sale sau doar intentiona sa o introduca.

Desi dreptul la actiune al creditorilor se suspenda potrivit art. 36, acesta nu dispare, el fiind conservat potrivit art. 40 din aceeasi lege, text care consacra un alt efect important al deschiderii procedurii, respectiv suspendarea curgerii termenelor de prescriptie. Prin urmare, este important de stiut ca sub rezerva indeplinirii exigentelor privitoare prescriptiei extinctive, creditorul va putea relua demersul judiciar impotriva debitorului, spre exemplu, in cazul respingerii sau inchiderii procedurii insolventei.

 

Din interpretarea textului de la art. 36 rezulta ca suspendarea intervine de drept de la data deschiderii procedurii. Prin urmare, incidenta acesteia va putea fi invocata in procesul pendinte  de debitorul supus urmaririi separate, de catre instanta din oficiu si chiar de catre creditor.

In multe situatii cum sunt cele in care debitorii nu se prezinta in instanta in cadrul actiunii separate promovate de creditor,este foarte dificil pentru instanta sa verifice in permanenta daca sunt incidente prevederile art. 36. Pentru ca acestea sa se bucure de o aplicare efectiva, art. 37 din legea insolventei prevede ca o masura de precautie comunicarea sentintei de deschidere a procedurii catre instantele judecatoresti in a caror jurisdictie se afla sediul debitorului si tuturor bancilor unde debitorul are deschise conturi.

Analiza institutiei supendarii legale ar fi incompleta in lipsa determinarii sferei actiunilor care atrag suspendarea potrivit art. 36. Textul legal, formulat in termeni largi, vorbeste de toate actiunile judiciare sau extrajudiciare care vizeaza realizarea creantelor, iar in jurisprudenta au fost admise destul de putine exceptii.

Suspendarea prevazuta de art. 36 nu impiedica exercitarea actiunilor reale impotriva debitorului, respectiv cele in baza carora este supus analizei instantei dreptul de proprietate sau dezmembramintele acestuia, in toate cazurile in care nu sunt dublate de capete de cerere care vizeaza pretentii banesti.

 

In fine, art. 36 din legea insolventei nu este o dispozitie care sa impiedice exercitarea drepturilor creditorilor ipotecari daca acestia solicita,  ridicarea suspendarii in anumite conditii strict determinate de art. 39 din lege, respectiv dovedirea caracterului de creanta garantata, pericolul major al disparitiei bunului, respectiv lipsa importantei bunului respectiv pentru succesul unui eventual plan de reorganizare. . De remarcat ca art. 39 nu stabileste o veritabila exceptie de la prevederile art. 36, deoarece bunul va fi valorificat tot in cadrul procedurii.

 

De retinut este ca deschiderea procedurii insolventei suspenda actiunile judiciare sau extrajudiciare impotriva debitorului insa nu scuteste creditorul reclamant de formularea declaratiei de creanta.

Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.


In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Obligaţiile şi drepturile administratorului unei societăţi comerciale in 2014

de

Conform prevederilor legale din Legea societăţilor comerciale nr.31/1990 republicată, administratorii au următoarele obligaţii:

  • să preia şi să păstreze toate actele oficiale privind înfiinţarea firmei;
  • să îndeplinească şi să monitorizeze operaţiunile juridice legate de înfiinţarea firmei;
  • să administreze operaţiunile legale de încadrare în muncă a tuturor angajaţilor (fişa de protecţie şi PSI, medicină muncii etc.);
  • să depună semnăturile (semnătura asociaţilor/ administratorului) la oficiul Registrului Comerţului. Semnătura în registru poate fi înlocuită de semnătura legalizată de un notar public;
  • să verifice vărsămintele datorate de asociaţii firmei;
  • să administreze procedurile juridice legate de realizarea obiectului de activitate ai societăţii comerciale;
  • să stabilească şi să verifice programul de lucru;
  • să gestioneze bunurile societăţii comerciale şi să verifica stocurile firmei;
  • să ţină şi să verifice registrele solicitate de autorităţile competente conform legislaţiei contabile;
  • să participe la şedinţele organizate de fondatorii firmei;
  • să îndeplinească toate angajamentele prestabilite în Actul Constitutiv al firmei; Aici găsiţi informaţii despre ce trebuie să conţină actul constitutiv
  • să îndeplinească toate îndatoririle prestabilite de prevederile legislative;
  • să realizeze deciziile fondatorilor firmei;
  • să realizeze bilanţul firmei precum şi contul de beneficii şi pierderi al societăţii. Administratorii au obligaţia să asigura achitarea dividendelor şi repartizarea beneficiilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Drepturile unui administrator sunt următoarele:

  • dreptul de a semna documentele oficiale în numele firmei. Administratorul are dreptul să semneze diferite documente fără formalităţi prealabile. În situaţii de urgenţă aprobarea asociaţilor firmei se poate obţine ulterior. Persoanele care refuză să respecte aceste formalităţi pot fi sancţionate cu amenzi;
  • dreptul de a reprezenta societatea comercială în diferite situaţii. Administratorii trebuie să acorde atenţie specială interdicţiei de transmitere a drepturilor de reprezentare. În cazul în care administratorul va transmite acest drept unui alt delegat fără acordul asociaţilor firmei, administratorul va răspunde de eventualele daune sau pagube;
  • dreptul de administrare a formalităţilor legale pentru a putea realiză obiectul de activitate al firmei. Potrivit prevederilor legislative în vigoare administratorul poate participa la şedinţele ţinute de fondatorii societăţii comerciale. În funcţie de scopul şedinţei generale administratorul poate să-şi exercite dreptul de administrare extraordinară (în cazul în care discuţia vizează interesele administratorului şi ale societăţii) respectiv dreptul de administrare ordinară (când discuţiile vizează realizarea obiectului de activitate al firmei).

300 de clienti nemultumiti ai BCR ameninta cu greva bancara – CLAUZE ABUZIVE

de

Intr-o scrisoare trimisa parlamentarilor, peste 300 de clienti ai BCR protestează, printre altele, fata de imixtiunea bancherilor in procesul de elaborare a modificarilor la Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte si cer o ancheta in Parlament si o comisie care sa apere interesele debitorilor. Mai mult, acestia ameninta ca vor plati ratele la credite cu intarziere.

327 de clienti ai Bancii Comerciale Romane, care se consideră abuzati de institutia de credit, cer parlamentarilor sa ia atitudine in problema contractelor de credit.

Acestia reclama activitatea de lobby a bancherilor, care a dus la modificarea unor legi importante pentru clienti precum OUG 50/2010 si, mai nou, la amanarea modificarilor la Legea 193/2000, care ar permite eliminarea clauzelor dovedite ca fiind abuzive din toate contractele similare, la o actiune in instanta initiata de ANPC sau de o Asociatie de consumatori.

SURSA PRO TV

Nu toate persoanele fizice sunt obligate sa plateasca CAS pentru venituri. In ce situatii nu mai trebuie sa achiti contributia la pensii?

de

Nu toate persoanele fizice sunt obligate sa plateasca CAS pentru venituri. In ce situatii nu mai trebuie sa achiti contributia la pensii?

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/SyrAwp1gmgW

Nu toate persoanele fizice sunt obligate sa plateasca CAS pentru venituri

Potrivit Codului fiscal, exista cinci categorii de persoane fizice care au calitatea de contribuabili la sistemul public de pensii, printre care se numara persoanele fizice autorizate, membrii intreprinderii familiare sau persoanele care realizeaza venituri din profesii libere sau din drepturi de proprietate intelectuala. Totusi, in anumite situatii, clar precizate de Codul fiscal, aceste persoane nu mai datoreaza CAS la stat, obligatia de plata a contributiei incetand.

Legislatia fiscala obliga cinci categorii de persoane fizice sa plateasca contributii la la sistemul public de pensii, si anume:

  • intreprinzatorii titulari ai unei intreprinderi individuale;

  • membrii intreprinderii familiale;

  • persoanele cu statut de persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati economice;

  • persoanele care realizeaza venituri din profesii libere;

  • persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, la care impozitul pe venit se determina pe baza datelor din evidenta contabila in partida simpla.

In acelasi timp, trebuie sa stiti ca nu datoreaza CAS:

  • Contribuabilii al caror venit net anual, respectiv valoarea anuala a normei de venit, dupa caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat ( 35% x 2298 = 804 lei)

  • Persoanele care sunt asigurate ale sistemului public de pensii ca urmare a obtinerii de venituri salariale sau indemnizatii somaj

  • Persoanele care beneficiaza de una din categoriile de pensii acordate in sistemul public de pensii.

  • Persoanele asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale neintegrate in sistemul public de pensii.

Persoanele care au avut obligatia sa plateasca CAS, insa nu mai sunt obligate pentru ca si-au pierdut calitatea care le impunea plata acestei contributii (nu mai sunt PFA, nu mai realizeaza venituri din profesii libere, etc.) ori a intervenit una dintre situatiile care le excepteaza de la plata CAS trebuie sa depuna la organul fiscal de domiciliu cererea de incetare a a obligatiei de plata a contributiei de asigurari sociale. 

Este vorba despre formularul 601, aprobat prin Ordinul ANAF nr. 1714/2012, publicat in Monitorul Oficial nr. 798 din 28 noiembrie 2012.

Acest document poate fi utilizat de persoanele fizice care nu mai trebuie sa achite CAS catre stat si solicita incetarea obligatiei de plata a acestei contributii.

Formularul 601 completat se va depune la Fisc  impreuna cu documentele justificative care atesta dreptul contribuabilului de a solicita incetarea obligatiei de plata a CAS.

Care sunt documentele justificative necesare?

  • Intreprinzatorii titulari ai unei intreprinderi individuale – copie de pe certificatul de radiere eliberat de registrul comertului,
  • Membrii intreprinderii familiale – copie de pe certificatul de radiere sau copia de certificatul constatator eliberat de registrul comertului,
  • Persoanele care realizeaza venituri din profesii libere – copie dupa formularul 070, inegistrat la Fisc prin care s-a solicitat incetarea activitatii,
  • Persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, la care impozitul pe venit se determina pe baza datelor din evidenta contabila in partida simpla – copie dupa documentele din care rezulta ca incetarea activitatii, ca de exemplu: declaratia de venit estimat, inregistrata la Fisc.

De asemenea, in functie de situatia specifica a contribuabilului, mai trebuie depuse:

  • copie de pe contractul individual de munca sau adeverinta eliberata de angajator – in cazul unei persoane care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca,
  • adeverinta eliberata institutiile care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj – in cazul somerilor,
  • copie de pe decizia de pensionare – in cazul pensionarilor,
  • copie de pe ordinul de numire in functe – in cazul in care persoana este functionar public,
  • adeverinta eliberata de angajator – in cazul in care persoana este cadru militar in activitate, soldat/gradat voluntar, politist sau functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale,
  • adeverinta eliberata de institutia in a carei evidenta contribuabilul figureaza ca asigurat sau orice alt document care atesta calitatea de persoana asigurata in sisteme proprii de asigurari sociale neintegrate in sistemul public de pensii.

Potrivit procedurii prezentate in Ordinul ANAF nr. 1714/2012, documentele se prezinta in original si copie, iar copia se certifica de organul fiscal „conform cu originalul”, dupa care originalul este restituit contribuabilului. Daca documentele sunt depuse prin posta este necesar ca acele copii sa fie legalizate.

Documentele se analizeaza de catre ANAF, care poate admite cererea sau o poate respinge.

In cazul in care accepta cererea contribuabilui de a nu mai plati CAS, ANAF va emite o noua decizie de impunere privind CAS (formular 610) in care se stabileste contributia la nivel zero pentru lunile care au mai ramas din anul fiscal.

Daca ANAF considera ca nu sunt indeplinite conditiile pentru incetarea obligatiei de plata a CAS, cererea depusa de contribuabil este respinsa, caz in care organul fiscal trebuie sa comunice contribuabilului un document in care sa motiveze respingerea cererii.

De asemenea, in situatia in care Fiscul constata ca documentatia depusa este incompleta va anunta contribuabilul, printr-o notificare, ca trebuie sa completeze actele. Acesta are 15 zile la diospozitie pentru a se prezenta la ANAF ca sa-si clarifice situatia fiscala, dupa acest termen cererea fiindu-i respinsa automat.


Firmele obligate sa isi schimbe denumirea mai au doar un an la dispozitie pentru a face acest lucru. Pana acum, doar 16% dintre ele au depus cereri la ONRC

de

Firmele obligate sa isi schimbe denumirea mai au doar un an la dispozitie pentru a face acest lucru. Pana acum, doar 16% dintre ele au depus cereri la ONRC

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/bCgcsnFBgLh

Firmele obligate sa isi schimbe denumirea

Intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila a obligat mai multe societati comerciale sa isi schimbe denumirea. Firmele au la dispozitie doi ani, calculati de la 15 februarie 2013, pentru a opera aceste modificari in actele lor constitutive, insa pana acum mai putin de doua firme din zece au initiat demersurile legale pentru schimbarea denumirii.

Aproximativ 16% dintre cei 215 operatori economici care sunt obligati sa isi schimbe denumirea au si finalizat procedurile legale, conform unei statistici obtinute de AvocatNet.ro de la Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC).

„In intervalul 13.06.2012 – 07.02.2014 un numar de 34 de profesionisti au solicitat inregistrarea in Registrul Comertului a mentiunii privind  modificarea actului constitutiv ca urmare a schimbarii denumirii societatii, potrivit prevederilor art. 79 din Legea nr. 76/2012”, a precizat, la solicitarea noastra, Bogdan Mihail Burdescu, Director Directia Contencios la ONRC.

Legea de punere in aplicare a Codului de procedura civila (Legea nr. 79/2012) obliga societatile inregistrate in registrul comertului care au in denumire sintagma „societate comerciala” sa inlocuiasca aceasta sintagma cu termenul „societate”.

Aceasta prevedere a intrat in vigoare la 15 februarie 2013, iar firmele au termen pana la 15 februarie 2015 sa o puna in practica prin modificarea actului constitutiv. (Va reamintim ca noul Cod de procedura civila, deci inclusiv aceasta prevedere, ar fi trebuit sa intre in vigoare inca de la 1 septembrie 2012, insa data a fost amanata pana la 1 februarie 2013 si, ulterior, pana la 15 februarie 2013.)

Prevederea se aplica doar societatilor care au in denumire sintagma „societate comerciala”, si nu tuturor societatilor care au forma juridica SC – societate comerciala.

„Pana la finalizarea acestor demersuri, societatea poate functiona cu denumirea inscrisa in registrul comertului la data intrarii in vigoare a prezentei legi. inregistrarea in registrul comertului a mentiunii privind modificarea actului constitutiv ca urmare a schimbarii denumirii societatii este scutita de taxa de inregistrare”, se mai precizeaza la art. 79 din Legea nr. 76/2012.

Practic, Registrul Comertului va opera in baza unei cereri in registrul comertului computerizat aceasta modificare, fara sa solicite bani, insa redactarea actelor cu noua denumire este o sarcina care trebuie rezolvata de catre firma si care, realizata cu ajutorul unui avocat, va insemna si plata unui onorariu pentru acest serviciu.

Firma ta trebuie sa isi schimbe denumirea?

La inceputul anului trecut, Oficiul National al Registrului Comertului a publicat lista completa a firmelor care sunt obligate sa isi modifice denumirea odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila la 15 februarie 2013. In total, 215 societati se regasesc in aceasta situatie, ele fiind raspandite in toate cele 41 de judete ale tarii, precum si in Capitala.

Cele mai multe firme care vor fi nevoie sa isi modifice denumirea pana la 15 februarie 2015 sunt situate in Bucuresti (43 de societati), Bihor si Cluj (cate 21 in fiecare judet), Gorj (13 societati) si Brasov (10 astfel de firme).

La polul opus se situeaza judetele Botosani, Giurgiu, Calarasi, Mures sau Suceava, unde nu exista decat cate o singura societate care va trebui sa isi modifice denumirea pana in 15 februarie 2015.

Potrivit ONRC, iata cateva exemple de societati care sunt obligate sa inlocuiasca termenul de „societate comerciala” cu cel de „societate” pana in luna februarie a anului viitor:

  • Citadela Societate Comerciala De Productie Constructii Servicii Si Import Export SRL
  • Societate Comerciala Pentru Promovare Internationala SRL
  • Societatea Comerciala De Asigurare-Reasigurare Astra SA
  • Societatea Comerciala De Constructii Si  Reparatii Grand SA
  • Societatea Comerciala Pentru Servicii De Mentenanta A Retelei Electrice De Transport  Smart Sa Bucuresti Sucursala Pitesti
  • Societatea Comerciala Constructii Montaj Vrancea SA
  • Societatea Comerciala Complexul Energetic  Hunedoara S.A.
  • Societatea Comerciala De Comert Reno SRL
  • Societatea Comerciala De Comert Si Prestari Servicii Muset SRL
  • Societatea Comerciala De Comert Si Servicii  Trans-Abc SRL

Oficiul National al Registrului Comertului mai preciza in anuntul dat publicitatii in luna februarie 2013 ca „se recomanda inlocuirea sintagmei <<societate comerciala>> cu termenul <<societate>> in actele constitutive ale celorlalte societati care au prevazuta aceasta sintagma numai in continutul actului constitutiv, nu si in denumire, raportat la dispozitiile art. 226 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit carora persoana juridica poarta denumirea stabilita, in conditiile legii, prin actul de constituire sau prin statut”.

De asemenea, Registrul Comertului mai arata ca „in ceea ce priveste sucursalele societatilor, in conformitate cu prevederile art. 105 alin. (3) din Normele Metodologice privind modul de tinere a registrelor comertului, de efectuare a inregistrarilor si de eliberare a informatiilor, aprobate prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2594/C./2008, modificarile privind denumirea sucursalei se inregistreaza la oficiul registrului comertului de la sediul persoanei juridice care a infiintat sucursala, din oficiu, pe baza notificarii si a inscrisurilor doveditoare, transmise pe cale electronica de catre ORCT la care s-a inmatriculat sucursala.”

Actele necesare pentru schimbarea denumirii

Rodica Balaci de la ONRC a explicat acum cateva luni pentru AvocatNet.ro ca termenul de solutionare a unei cereri de schimbare de  denumire este de cinci zile, fiind necesare cateva documente:

  • Cererea de inregistrare completata in original – formular tipizat ONRC;

  • Dovada verificarii disponibilitatii si a rezervarii firmei (original);

  • Acordul pentru utilizarea denumirii, prevazut de art. 39 din Legea nr. 26/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (copie);

  • Actul modificator al actului constitutiv (hotararea adunarii generale a asociatilor actionarilor/decizia asociatului unic sau actul aditional la actul constitutiv, original);

  • Certificatul de inregistrare si, dupa caz, anexa/anexele (original);

  • Actul constitutiv actualizat;

In plus, daca este cazul se anexeaza si o imputernicire speciala (in forma autentica), avocatiala sau delegatie pentru persoanele desemnate sa indeplineasca formalitatile legale (original).

Art. 39 din Legea nr. 26/1990 stabileste ca Oficiul registrului comertului va refuza inscrierea unei firme care, neintroducand elemente deosebite in raport cu firme deja inregistrate, poate produce confuzie cu acestea.

In schimb, inscrierea unei firme care contine cuvintele: «national», «roman», «institut» sau derivatele acestora ori cuvinte sau sintagme caracteristice autoritatilor si institutiilor publice centrale se realizeaza numai cu acordul Secretariatului General al Guvernului, in timp ce inscrierea unei firme care contine cuvinte sau sintagme caracteristice autoritatilor si institutiilor publice locale se realizeaza numai cu acordul prefectului judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, in circumscriptia teritoriala in care solicitantul si-a stabilit sediul social.

Mai mult deca atat, normele legale interzic inscrierea unei firme care contine cuvintele: «stiintific», «academie», «academic», «universitate», «universitar», «scoala», «scolar» sau derivatele acestora.


Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!