‘Mă aştept ca de mâine (marţi n.r.) să intre dezbaterile pe fond, pe amendamentele pe care eu le-am introdus, însemnând reglementarea procedurii administrative pe plan de rambursare în afara instanţelor şi în faţa acestei comisii, exact aşa cum s-a hotărât acum trei săptămâni. Mă aştept ca în maximum două săptămâni, oricum până în Paşti, să o avem votată de Camera Deputaţilor’, a spus Ana Birchall.
Acesta a spus că în acest moment proiectul de lege se află la Comisia Juridică, la raport, iar Camera Deputaţilor este cameră decizională.
De asemenea, Adina Călinescu, reprezentant al Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), a afirmat că aprobarea acestei legi ar putea duce la un blocaj al justiţiei.
‘Legea despre care se află acum pe masă în cadrul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor intra în vigoare în 60 de zile de la publicare. Noi am solicita măcar 180 de zile până la intrarea în vigoare întrucât în această perioadă de timp s-ar putea rezolva ceva cu privire la infrastructură şi cu privire la asigurarea unei înţelegeri a acestei legi. Este foarte important ca după intrarea în vigoare a unei legi să se asigure de către instituţiile abilitate nişte cursuri în domeniu’, a mai spus Adina Călinescu.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a organizat luni conferinţa ‘Ziua Consumatorului de Servicii Financiare’, care face parte dintr-o serie de evenimente prilejuite de Ziua Mondială a Consumatorilor din 15 martie.
Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.
Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.
Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:
– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;
– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;
– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;
– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;
– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:
in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.
În vederea eliberării autorizaţiei de construire/desfiinţare, solicitantul se va adresa autorităţilor prevăzute la art. 4 din Legea nr. 50/1991* cu o cerere ce va fi însoţită de documentaţia pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care va cuprinde, în copie, următoarele documente:
AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU
a) certificatul de urbanism;
b) dovada, în copie legalizată, a titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii, sau, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel;
b) dovada, în copie legalizată, a titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii şi, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel;
c) documentaţia tehnică – D.T. (în două exemplare, dintre care un exemplar se arhivează la emitent şi un exemplar vizat spre neschimbare se returnează beneficiarului);
d) avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism;
d) avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului şi, după caz, actul administrativ al acesteia;
e) actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului;
f) dovada privind achitarea taxelor legale;
f) dovada privind achitarea taxelor aferente certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire (art. 7 alin. 1 din Legea nr. 50/1991).
Documentaţia pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii se depune şi se înregistrează la autoritatea administraţiei publice competente numai dacă solicitantul prezintă toate documentele prevăzute la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 50/1991.
În situaţia depunerii unei documentaţii tehnice incomplete, acest lucru se notifică în scris solicitantului, în termen de cinci zile de la data înregistrării, cu menţionarea elementelor necesare în vederea completării acesteia.
Care este termenul legal pentru eliberarea autorizaţiei de construire/desfiinţare?
Autorizaţia de construire se emite pentru executarea lucrărilor de bază şi a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
Prin excepţie, pentru construcţiile reprezentând anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole, termenul de emitere a autorizaţiei de construire este de 15 zile de la data înregistrării cererii.
Reţinem că, în condiţiile Legii nr. 50/1991, nu se emit autorizaţii provizorii.
În situaţia emiterii autorizaţiei de construire pentru construcţiile cu caracter provizoriu este obligatorie specificarea termenului pentru care se acordă provizoratul, precum şi consecinţele şi măsurile care decurg din depăşirea acestui termen.
Care este perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire/desfiinţare şi dacă aceasta se poate prelungi şi, în caz afirmativ, în ce condiţii?
Autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire stabileşte o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările. În această situaţie, valabilitatea autorizaţiei se extinde pe toată durata de execuţie a lucrărilor prevăzute prin autorizaţie, în conformitate cu proiectul tehnic.
Neînceperea lucrărilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la pierderea valabilităţii autorizaţiei, fiind necesară emiterea unei noi autorizaţii de construire. În situaţia în care caracteristicile nu se schimbă faţă de autorizaţia iniţială, se va putea emite o nouă autorizaţie de construire, fără a fi necesar un nou certificat de urbanism (art. 7 alin. 6 din Legea nr. 50/1991).
Prin excepţie de la prevederile art. 7 alin. 6 din Legea nr. 50/1991, în cazul justificat în care lucrările de construcţii nu pot fi începute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autorităţii emitente prelungirea valabilităţii autorizaţiei cu cel puţin 15 zile înaintea expirării acesteia. Prelungirea valabilităţii autorizaţiei se poate acorda o singură dată şi pentru o perioadă nu mai mare de 12 luni.
Investitorul are obligaţia să înştiinţeze autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire, precum şi inspectoratul teritorial în construcţii, asupra datei la care vor începe lucrările autorizate. În caz contrar, dacă constatarea faptei de începere a lucrărilor fără înştiinţare s-a făcut în termenul de valabilitate a autorizaţiei, data începerii lucrărilor se consideră ca fiind ziua următoare datei de emitere a autorizaţiei.
Există prevăzute în Legea nr. 50/1991, pe lângă fapte ce constituie contravenţii, şi fapte ce constituie infracţiuni şi care atrag răspunderea penală?
În Legea nr. 50/1991 sunt prevăzute şi fapte de natură infracţională. Astfel, potrivit art. 24, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă următoarele fapte:
a) executarea fără autorizaţie de construire/desfiinţare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor prevăzute la art. 3 alin. 1 lit. b, c, e şi g, cu excepţiile prevăzute de lege;
b) continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, potrivit legii;
c) întocmirea ori semnarea documentaţiilor tehnice – D.T. necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi a proiectelor tehnice şi a documentaţiilor de execuţie, pentru alte specialităţi decât cele certificate prin diplomă universitară, în condiţiile prevăzute la art. 9.
__________
* Notă: Potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, republicată, cu completările şi modificările ulterioare, autorizaţiile de construire se emit de preşedinţii consiliilor judeţene, de primarul general al municipiului Bucureşti, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ai oraşelor şi comunelor pentru executarea lucrărilor definite la art. 3, după cum urmează:
a) de preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul primarilor, pentru lucrările care se execută:
1. pe terenuri care depăşesc limita unei unităţi administrativ-teritoriale;
2. în extravilanul comunelor ale căror primării nu au organizate structuri de specialitate;
b) de primarii municipiilor, pentru lucrările care se execută în teritoriul administrativ al acestora, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) pct. 1;
c) de primarul general al municipiului Bucureşti, cu avizul primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru lucrările care se execută:
1. pe terenuri care depăşesc limita administrativ-teritorială a unui sector şi cele din extravilan;
2. la construcţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b);
3. lucrări de modernizări, reabilitări, extinderi de reţele edilitare municipale, de transport urban subteran sau de suprafaţă, de transport şi de distribuţie, pentru: apă/canal, gaze, electrice, termoficare, precum şi lucrări şi/sau reabilitări pentru străzile care sunt în administrarea Primăriei Municipiului Bucureşti;
d) de primarii sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru lucrările care se execută în teritoriul administrativ al sectoarelor, cu excepţia celor prevăzute la lit. c), inclusiv branşamente şi racorduri aferente reţelelor edilitare;
1. în teritoriul administrativ al acestora, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) pct. 1;
2. la construcţiile reprezentând monumente istorice clasate sau aflate în procedură de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul administrativ, în condiţiile art. 10 lit. a) şi ale art. 45 alin. (4) şi cu avizul arhitectului-şef al judeţului
Te-ai decis ca a venit timpul despartirii de actualul job? Primul pas ar fi o cerere scrisa (si nu o demisie) catre seful tau direct, in care sa soliciti incetarea contractului de munca prin acordul partilor.
Este formula cea mai buna pentru ca viitorul angajator va sti clar ca nu ai fost data afara. De asemenea, ar fi bine sa mentionezi in cerere si articolul din Codul Muncii care reglementeaza aceasta situatie: art. 55 lit. b). Daca seful tau este de acord cu cererea, atunci este obligat sa o semneze.
In aceasta situatie, perioada de preaviz de 15 zile calendaristice (30 de zile pentru functiile de conducere) poate fi negociata astfel incit sa poti pleca mai repede sau sa-ti iei concediu de odihna in perioada de preaviz.
In cazul in care seful nu iti accepta solicitarea, atunci cererea se transforma in demisie, acordul partilor in vointa unilaterala (art. 79 alin. 1), si este obligatoriu sa indeplinesti perioada de preaviz.
Procesul verbal de deschidere a ofertelor va consemna modul de desfasurare a sedintei respective , aspectele formale constatate la deschiderea ofertelor, elementele principale ale fiecărei oferte în conformitate cu prevederile art. 33 alin.(4) din HGR nr.925/2006. Procesul verbal de deschidere a ofertelor se semnează de membrii comisiei de evaluare, expertii cooptati de reprezentantii operatorilor economici prezenti la deschidere.
Comisia de evaluare are obligatia de a transmite un exemplar al procesului verbal de deschidere tuturor operatorilor economici participanti la procedura de atribuire, indiferent dacă acestia au fost sau nu prezenti la sedinta.
Anul 2013 va aduce un nou record in ceea ce priveste valoarea despagubirilor platite de companiile de asigurare sub forma de daune morale. Potrivit datelor obtinute de Capital, asiguratorii platisera dupa primele noua luni ale anului trecut aproximativ 251 de milioane de lei la acest capitol, suma care este deja mai mare decat cea aferenta intregului an 2012. Cu tot cu rezervele
constituite pentru plati viitoare, sumele blocate si platite se apropie de 900 de milioane de lei, insa asta in conditiile in care autoritatea de supraveghere a modificat normele in sensul in care asiguratorii nu mai sunt obligati sa constituie rezerve egale cu pretentiile in instanta ale pagubitilor. Platile pe daune morale au crescut neincetat incepand cu anul 2010. Capital a scris in repetate randuri despre situatii in care despagubirile acordate de instante familiilor lasate in urma de victimele accidentelor rutiere au ajuns la sume de peste un milion si chiar un milion si jumatate de euro. In prezent, toate societatile mari care vand RCA au platit cel putin o dauna de peste 200.000 de euro. In cazul uneia dintre primele trei firme de asigurari, de exemplu, sumele totale platite in ultimii doi ani pe zona daunelor morale depasesc 20 de milioane de euro.
Un proiect aproape esuat. Ce vor face asiguratorii in continuare
„Este un moment propice in care trebuie sa ne unim, in beneficiul asiguratilor, dar si spre binele pietei per ansamblu, si sa gasim o forma in care aceste practici sa aiba o limita data de legislatie“, mai spune seful de la Carte Verde.
Fosta Comisie de Supraveghere a Asigurarilor, in prezent parte din Autoritatea de Supraveghere Financiara, a mai incercat, in colaborare cu Fondul pentru Victimele Strazii, sa impuna un ghid care reglementeaza valorile maxime pentru daunele morale.
Primul pas pentru a se putea trece la executarea silita a obligatiilor ce deriva dintr-un contract de credit bancar (potrivit legii, acesta este titlu executoriu, prin urmare, atentie, acest lucru inseamna ca nu este necesar ca creditorul dumneavoastra sa va actioneze in judecata), se refera la declararea scadenta a creditului.
In cele mai multe cazuri, termenul maximal in care putem sa nu efectuam plata ratei lunare impusa prin contract este de 90 de zile. Ulterior, banca are dreptul de a declara scadent anticipat creditul, inclusiv comisioane, speze si dobanzi, solicitandu-va toate sumele ce deriva din acesta.
Astfel, scadenta anticipata se declara de cele mai multe ori prin scrisoare recomandata de instiintare a masurii. Atentie pentru cei care platesc in continuare dupa acest moment ratele de credit, dat fiind faptul ca banca nu mai are nicio obligatie sa respecte graficul de rambursare.
Intr-un timp pe care il decide doar creditorul bancar, acesta trimite, printr-o cerere de executare silita, dosarul cu contractul dumneavoastra bancar catre un executor agreat de acesta, in vederea pornirii executarii silite.
Executorul, primind dosarul respectiv, este tinut de lege ca, prin incheiere, sa stabileasca inregistrarea dosarului pe rolul biroului sau, sa il numeroteze si sa instiinteze despre masura, pe creditor.
Dupa acest pas, acesta va fixa cheltuielile de executare, care cad in sarcina debitorului urmarit, apoi adreseaza o cerere de incuviintare a executarii silite instantei din circumscriptia careia isi are sediul biroul executorului judecatoresc.
Instanta primind cererea, verifica daca, intr-adevar, creanta este certa, lichida si exigibila si dispune, ca atare, printr-o incheiere irevocabila.
Atentie la eventualele motive pentru anularea executarii
Atentie la incheierea de incuviintare, deoarece pot fi depistate chiar din aceasta motive de nulitate a executarii sau de nulitate a actelor de executare in privinta dobanzilor, cheltuielilor etc.
In momentul incuviintarii, atunci cand discutam despre executarea imobiliara, executorul emite o somatie de 15 zile catre debitor, prin care il instiinteaza si de masura inscrierii in cartea funciara a imobilului urmarit, despre masura executarii silite, pentru a putea fi opozabila erga omnes, adica tuturor partilor.
Ulterior emiterii acestei somatii de 15 zile, daca debitorul nu plateste datoria, executorul judecatoresc are obligatia ca, in baza art. 828 din Codul de procedura civila, sa se deplaseze personal si sa intocmeasca un proces verbal de situatie, in sensul constatarii anumitor aspecte legate de locul unde se afla bunul si identificarea lui cat mai amanuntita.
Declaratia unica este modificata prin Ordinul comun al MInisterului de Finante, Ministerului Muncii si al Ministerului Sanatatii, nr. 1977/2757/1580/2013, publicat in Monitorul Oficial nr. 57 din 23 ianuarie 2014.
Agentia Nationala de Administrare Fiscala preciza, in luna iunie, cand a lansat acest act normativ ca proiect, ca modificarile la declaratia 112 sunt necesare „avand in vedere modificarile aduse Codului fiscal, prin Ordonanta Guvernului nr.8/2013, unele propuneri primite de la reprezentantii institutiilor din domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si de la unele directii de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice”.
Noile reglementari, valabile incepand cu obligatiile fiscale aferente lunii februarie, stabilesc ca si informatiile referitoare la impozitul calculat si retinut, pe fiecare beneficiar de venit se face in declaratia fiscala unica, astfel incat ”toate informatiile referitoare la calculul si retinerea obligatiilor aferente veniturilor de natura salariala vor fi concentrate in formularul 112”, dupa cum argumenta acum sapte luni ANAF.
Din august 2015, regimul succesiunilor in cele 28 de tari ale Uniunii Europene va fi revolutionat, in virtutea unui regulament al Parlamentului si Consiliului UE din iulie 2012. Regulamentul 650/2012 prevede ca in oricare caz de deces al unui cetatean al Uniunii Europene, reglementarile care incadreaza succesiunea sa fie cele ale statului in care cetateanul respectiv isi avea resedinta obisnuita, si nu cele ale tarii sale de origine. Aceasta masura se va aplica pentru toate bunurile defunctului.
In prezent, exista un numar de aproximativ 13 milioane de cetateni care traiesc intr-o alta tara a Uniunii decat cea de origine. Acestora li se adauga 21 milioane de straini care locuiesc in statele membre UE (marocani, algerieni, tunisieni, turci, israelieni, americani, rusi etc.). In aceste conditii, anual in Europa se desfasoara mai mult de 450.000 de succesiuni internationale. Pentru astfel de cazuri, fiecare tara are reglementarea proprie.
Regulamentul european priveste atat competenta, cat si legea aplicabila in cazul succesiunilor, stabilind pe de o parte ca instantele competente sa hotarasca cu privire la succesiune sunt cele din statul membru in care persoana isi avea resedinta obisnuita; pe de alta parte, aceeasi conditie este valabila si pentru legea aplicabila succesiunii. Exista si exceptii, in cazul in care se stipuleaza, prin testament, preferinta pentru legea tarii al carei cetatean este persoana decedata.
Intrucat regulamentul european priveste toate bunurile, pentru o succesiune in care sunt in cauza bunuri situate in mai multe tari, o persoana are dinainte de ales intre legea tarii in care este situat bunul respectiv sau legea tarii de resedinta. Aceasta posibilitate a cauzat rumoare in Franta, unul dintre cele mai importante state de drept latin. Motivul este ca, in logica posibilitatilor pe care le ofera legea europeana, regulile de succesiune vor fi bulversate, iar „pericolul” se abate in special peste rezerva succesorala (ereditara).
Modele de contracte, cereri, acţiuni si alte acte-MODELE ACTIUNI IN JUSTITIE Modele actiuni in instanta, actiuni in justitie
Actiunea in justitie reprezinta mijlocul legal in temeiul caruia se poate aduce inaintea justitiei conflictul de drept nascut din incalcarea unei norme. Prin ea se solicita instantei judecatoresti constatarea sau realizarea unui drept si este conditia necesara ca o instanta sa exercite atributiile sale jurisdictionale.
Ea se concretizeaza in:
– cererea de chemare in judecata (in materie civila),
– in plangerea prealabila adresata de persoana vatamata direct instantei de judecata, in conditiile prevazute de lege (in materie penala).
In aceasta sectiune va oferim in mod gratuit modele de actiuni pentru instanta. Aceste modele se dovedesc utile in cauze civile, comerciale sau penale.
Pentru ca aceste modele sa isi produca efectele ele trebuisc personalizate si astfel pot deveni un instrument procesual adecvat si adaptat cauzei in care sunteti interesat.
Cautati in aceasta sectiune si veti gasi on line informatiile de care aveti nevoie.
La ce se refera modelele de actiuni in justitie:
LISTA STATELOR CU CARE ROMANIA ARE SEMNATE CONVENTII/TRATATE DE ASISTENTA JURIDICA CARE PREVAD SCUTIREA DE SUPRALEGALIZARE MAI 2007 1. Albania – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Albania privind asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 463/1960, publicat în B. Of. nr. 4/18.011961 – art. 3
2. Austria – Conventia între România si Republica Austria cu privire la asistenta juridică în materia dreptului civil si de familie si la valabilitatea si transmiterea actelor si Protocolul anexă la conventie, încheiate la Viena la 17 noiembrie 1965, ratificate prin Decretul nr. 1179/1968, publicat în B. Of. nr. 4/9.01.1961 – art. 26
3. Belgia – Conventie între Republica Socialistă România si Regatul Belgiei privind asistenta juridică în materie civilă si comercială, ratificată prin Decretul nr. 368/1976, publicat în B.Of. nr. 93/4.11.1976 – art. 14 si 8, pct. 2
4. Bosnia si Hertegovina (prin declaratie de succesiune) – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenta juridică, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat în B.Of. nr. 6/6.02.1961 – art. 47
5. Bulgaria – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Bulgaria privind asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 109/1959, publicat în B. Of. nr. 11/31.03.1960 – art. 13
6. Cehia – Tratatul dintre România si Republica Cehă privind asistenta judiciară în materie civilă, semnat la Bucuresti la 11 iulie 1994, ratificat prin Legea nr. 44/1995, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 106/31.05.1995 – art. 23
7. China – Tratatul de asistentă juridică în materie civilă si penală dintre România si Republica Populară Chineză, semnat la Beijing la 16 ianuarie 1991, ratificat prin Legea nr. 12/1992, publicată în M.Of. nr. 32/03.03.1992 – art. 34
8. Coreea de Nord – Acord între Republica Socialistă România si Republica Populară Democrată Coreeană cu privire la asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 305/1972, publicat în B. Of. nr. 87/7.08.1972 – art. 10
9. Croatia (prin declaratie de succesiune) – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenta juridică, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat în B.Of. nr. 6/6.02.1961 – art. 47
10. Cuba – Conventie între Republica Socialistă România si Republica Cuba privind asistenta juridică în materie civilă, familială si penală, ratificată prin Decretul nr. 67/1981, publicat în B.Of. nr. 19/27.03.1981 – art. 5
11. Franta – Conventie între Republica Socialistă România si Republica Franceză privind asistenta juridică în materie civilă si comercială, ratificată prin Decretul nr. 77/1975, publicat în B.Of. nr. 79/22.07.1975 – art. 10
12. Macedonia – Conventia dintre România si Republica Macedonia privind asistenta juridică în materie civilă, semnată la Bucuresti la 12 noiembrie 2003, ratificată prin Legea nr. 356/2004, publicată în M. Of. 839/13.09.2004 – art. 21
13. Moldova – Tratat între România si Republica Moldova privind asistenta juridică în materie civilă si penală, ratificat prin Legea nr. 177/1997, publicată în M.Of. nr. 310/13.11.1997 – art. 22
14. Mongolia – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Mongolă cu privire la asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 415/1973, publicat în B.Of. nr. 116/31.07.1973 – art. 18
15. Polonia – Tratat dintre România si Republica Polonă privind asistenta juridică si relatiile juridice în cauzele civile, încheiat la Bucuresti la 15 mai 1999, ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 65/1999, publicată în M.Of. nr. 414/30.08.1999, aprobată prin Legea nr. 33/2000, publicată în M.Of. nr. 158/17.04.2000 – art. 13
16. Rusia – (prin declaratie de succesiune) Tratat între Republica Populară Română si Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste privind acordarea asistentei juridice în cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 334/1958, publicat în B.Of. nr. 30/4.08.1958 – art. 12
17. Serbia (prin declaratie de succesiune) – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenta juridică, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat în B.Of. nr. 6/6.02.1961 – art. 47
18. Slovacia – (prin declaratie de succesiune) – Legea nr. 30/2000 privind Protocolul între Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace privind valabilitatea tratatelor, acordurilor, conventiilor si a altor întelegeri încheiate de România cu Cehoslovacia) Tratat între Republica Populară Română si Republica Cehoslovacă privind asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 506/1958, publicat în B.Of. nr. 6/18.02.1958 – art. 13
19. Slovenia (prin declaratie de succesiune) – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenta juridică, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat în B.Of. nr. 6/6.02.1961 – art. 47
20. Spania – Conventia dintre România si Spania – complementară la Conventia privind procedura civilă, încheiată la Haga la 1 martie 1954 -, semnată la Bucuresti la 17 noiembrie 1997, ratificată prin Legea nr. 235/1998, publicată în M. Of. Nr. 480/14.12.1998 – art. 8
21. Ungaria – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Ungară privind asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale ratificat prin Decretul nr. 505/1958, publicat în B.Of. nr. 2/17.01.1959 – art. 13
PRINCIPALELE ATRIBUŢII ALE DIRECŢIEI CAZIER JUDICIAR, STATISTICĂ ŞI EVIDENŢE OPERATIVE
Organizează, în condiţiile legii, cazierul judiciar pentru ţinerea evidenţei persoanelor fizice şi juridice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal şi bazele de date necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor operative specifice poliţiei, conform prevederilor Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, cu modificările şi completările ulterioare;
Asigură realizarea, funcţionarea şi actualizarea permanentă a evidenţei cazierului judiciar, a evidenţelor operative şi a evidenţelor speciale ale Poliţiei Române privind persoanele fizice şi juridice ce fac obiectul acestor evidenţe;
Organizează activitatea de verificare a cererilor şi de eliberare a certificatelor de cazier judiciar persoanelor fizice şi juridice, în sistem automat/manual, după caz;
Organizează, conduce, urmăreşte şi verifică modul şi stadiul realizării informatizării cazierului judiciar, asigură crearea, exploatarea şi actualizarea permanentă a acestuia;
Asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin Direcţiei în calitate de autoritate centrală, conform Deciziei – Cadru 2009/315/JAI a Uniunii Europene privind organizarea şi conţinutul schimbul de informaţii extrase din cazierele judiciare între statele membre;
Asigură organizarea şi funcţionarea evidenţei dactiloscopice decadactilare a persoanelor condamnate penal ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri prevăzute de legea penală prin examinarea impresiunilor digitale;
Organizează evidenţele speciale administrate, asigurând buna lor funcţionare şi permanenta îmbunătăţire, în conformitate cu dispoziţiile de linie;
Organizează şi execută activităţile de înregistrare, culegere, prelucrare, centralizare şi prezentare a datelor statistice privind activitatea operativă şi de cercetare penală desfăşurată de poliţie în scopul stabilirii evoluţiei criminalităţii, prevenirii şi combaterii fenomenului infracţional şi a altor fapte antisociale, ce determină, influenţează ori modifică situaţia operativă;
Centralizează şi furnizează date statistice privind activităţile desfăşurate de unităţile de poliţie, în scopul cuantificării şi evaluării rezultatelor obţinute de către acestea;
Furnizează, la cerere, cu respectarea normelor legale şi procedurilor de lucru în vigoare, datele şi informaţiile deţinute, unităţilor de poliţie, altor unităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi justiţie, persoanelor fizice şi juridice;
Asigură organizarea şi funcţionarea camerelor de corpuri delicte pentru păstrarea, conservarea în bune condiţii şi gestionarea obiectelor corp delict şi a altor bunuri ridicate în vederea confiscării;
Asigură organizarea, păstrarea şi funcţionarea arhivei direcţiilor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi structurilor subordonate acestuia, conform reglementărilor legale în domeniu;
Asigură organizarea, coordonarea, îndrumarea, sprijinul şi controlul activităţilor de cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative, la formaţiunile de poliţie teritoriale.
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE CAZIER JUDICIAR
Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative, se află în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române, şi asigură, în calitate de unitate centrală de linie, organizarea, coordonarea, desfăşurarea unitară a sarcinilor specifice, îndrumă, sprijină şi controlează întregul ansamblu de activităţi privind cazierul judiciar, evidenţele operative, statistica judiciară, evidenţele speciale, dactiloscopia decadactilară, camerele de corpuri delicte şi arhiva Inspectoratului General al Poliţiei Române, la nivelul direcţiei şi al formaţiunilor teritoriale de profil.
Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin Directia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative, este autoritatea centrală naţională în ceea ce priveşte schimbul de date înscrise în cazierul judiciar cu statele membre ale Uniunii Europene, conform art. 1 alin. (1) din Decizia 2009/315/JAI a Consiliului privind schimbul de informaţii extrase din cazierul judiciar.
La Inspectoratul General al Poliţiei Române se organizează şi funcţionează cazierul judiciar central în care se ţine evidenţa persoanelor fizice născute în afara României şi a persoanelor juridice străine care fac obiectul cazierului judiciar, al evidenţei operative şi al evidenţelor speciale ale poliţiei, care au comis infracţiuni pe teritoriul României şi au fost condamnate, sancţionate administrativ conform Codului penal sau faţă de care au fost dispuse măsuri procesual penale, precum şi a celor aflate în una dintre situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar republicată.
În cazierul judiciar central se ţine, de asemenea, şi evidenţa persoanelor despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea organelor competente ale altor state.
La inspectoratele de poliţie judeţene şi la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti este organizat şi funcţionează cazierul judiciar local, în care se ţin evidenţa persoanelor fizice născute în raza administrativ-teritorială a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi evidenţa persoanelor juridice care au sediul social pe raza administrativ-teritorială a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti.
impotriva procesului-verbal de contraventie nr. …….., din …………, incheiat de ……….., prin care, in baza art. …, din ………., am fost sanctionat(a) cu a carui anulare o cer.
Motivele plangerii:
In fapt am fost sanctionat(a) cu ……….. pentru faptul ca ………… In realitate, nu sunt vinovat(a) de savarsirea faptei, deoarece ………… motiv pentru care cer admiterea plangerii, si anularea procesului verbal de contraventie citat.
In drept, imi intemeiez plangerea pe dispozitiile art. …. si art. ….. din Legea nr. …./……….
In dovedirea motivelor enuntate inteleg sa ma folosesc de proba cu acte, proba cu expertiza tehnica si proba cu urmatorii martori: ……….. ……….
Actiune pentru asigurarea folosirii unei servituti de trecere
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul (a) ……………. domiciliat(a) in ……….. str. ………. nr. …. etajul …. apartamentul nr. …. chem in judecata si personal la interogatoriu pe ……… domiciliat in ……… str. ……… nr. …. etajul …. apartamentul nr. …. pentru a fi obligat sa-mi permita sa execut lucrarile necesare pentru intretinerea acelei parti din terenul sau situat in …….. str. ……… nr. …. nr. carte funciara ………. nr. topografic …….. care asigura realizarea servitutii de trecere in favoarea terenului meu din …….. str. ……… nr. …. nr. carte funciara ……… nr. topografic …….. Cer, de asemenea cheltuieli de judecata si onorariu de avocat .
Motivele actiunii:
In fapt, prin contractul autentificat sub nr. …. din …. de …. paratul a constituit o servitute de trecere in favoarea fondului meu de la adresa indicata si in sarcina sus-mentionatului sau teren. Pentru a-mi asigura folosirea acestui drept, am inceput sa execut lucrari de intretinere asupra fasiei de teren pe care paratul mi-a desemnat-o prin contract ca drum de acces intre fondul meu si calea publica. Paratul insa, m-a impiedicat sa continui lucrarile si le-a distrus pe cele incepute, ceea ce contravine regimului legal al servitutiilor.
In drept, imi intemeiez cererea pe dispozitiile art. 630 C. civ.
Inteleg sa ma folosesc de interogatoriul paratului – care urmeaza a fi citat cu aceasta mentiune – de cercetare la fata locului, de proba cu acte, si anume de contractul de constituire a servitutii, precum si de proba cu martori pentru care propun pe: …………. ……………. ……………….
Depun prezenta actiune, precum si copie de pe actul sus-mentionat, in dublu exemplar dintre care unul pentru instanta si altul pentru a fi comunicat paratului.
In aceasta sectiune va propunem o serie de modele de acte in instanta, contestatii. Aceste modele de contestatii sunt destinate pentru exercitarea, apararea ori recunoasterea unui drept.
Aici veti gasi un model de contestatie pe care il puteti personaliza. In cazul in care informatiile din paginile noastre nu sunt suficiente va sugeram sa consultati un avocet.
Va propunem o serie de modele si exemple de contestatii:
contestarea recunoasterii paternitatii; moel contestatie contra executarii dispozitiilor penale-civile; contestatie impotriva deciziei de aplicare a sanctiunii disciplinare; exemplu contestatie impotriva deciziei de concediere; contestatie impotriva deciziei de impunere; model contestatie impotriva executarii silite;
contestatie in anulare a hotararii penale; contestatie in anulare; contestatie in contra masurii asiguratorii; model contestatie la executarea silita imobiliara; contestatie la executarea silita; exemplu contestatie la ordonanta instantei;
contestatie la poprire; model contestatie la ordonanta tribunalului; contestatie pentru suspendarea executarii silite; exemplu contestatie privind eliberarea si distribuirea sumei.
Facebook se gandeste sa faca o oferta publica initiala intre aprilie si iunie anul viitor, prin care sa atraga 10 miliarde de dolari, ceea ce ar putea deveni cea mai mare listare din istorie. Astfel, compania ar putea fi evaluata la circa 100 de miliarde de dolari.
Presedintele BVB a spus ca “Facebook ar putea sa fie o buna oportunitate de listare la Bucuresti pe sistemul alternativ de tranzactionare al Bursei, pe sectiunea Internationala”.
In prezent, drepturile artistilor interpreteti si executanti sunt reglementate, cu caracter general, de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare („Legea nr. 8/1996”). Potrivit Legii nr. 8/1996, dreptul de autor priveste si are ca obiect orice opera literara,
artistica sau stiintifica, precum si orice alta opera de creatie intelectuala. De asemenea, potrivit Legii nr. 8/1996, sunt recunoscuti si protejati, ca titulari de drepturi conexe dreptului de autor, artistii interpreti sau executanti, pentru propriile interpretari ori executii, producatorii de inregistrari sonore si producatorii de inregistrari audiovizuale, pentru propriile inregistrari.
In cadrul unui eveniment cum este nunta, pentru creatiile artistice care creeza ambianta specifica, pot invoca protecta dreptului de autor urmatorii: (i) persoanele care interpreteaza in calitate de artisti interpreti si executanti, raporturile acestora cu organizatorii evenumientului fiind stabilite contractual intre parti; (ii) producatorii de inregistrari sonore; (iii) producatorili de inregistrari audiovizuale (iv) organismele de gestiune colectiva a drepturilor de autor si a altor dreptuir conexe. Daca primele 3 (trei) categorii de titlari de drepturi pot invoca numai propriile drepturi in raport cu organizatorii unei nunti, ultima categorie mentionata actioneaza in calitate de mandatar al titularilor de drepturi de autor si alte drepturi conexe, fiind abilitata prin lege sa urmareasca protectia anumitor drepturi.
Concluzia care se impune este ca orice organizator al unei nunti trebuie sa-si reglementeze contractual cu oricare dintre categoriile mentionate modul si conditiile in care pot crea atmosfera specifica unei nunti prestatiile artistilor interpetati si executanti, indiferent de modalitatea in care se prezinta asemenea prestatii. In cazul in care asemenea raporturi nu sunt reglementate contractual, nu numai ca se poate institui raspunderea civila patrimoniala a organizatorilor, dar pot aparea si sanctiuni contraventionale sau chiar penale
Art. 264. – (1) Numirea lichidatorilor în societatile pe actiuni si în comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.
(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. (3) Daca majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori sau asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Împotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs în termen de 15 zile de la pronuntare. Art. 265. – (1) Administratorii vor prezenta lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii, pentru timpul trecut de la ultima situatie financiara aprobata pâna la începerea lichidarii. (2) Lichidatorii au dreptul sa aprobe darea de seama si sa faca sau sa sustina eventualele contestatii cu privire la aceasta. Art. 266. – (1) Când unul sau mai multi administratori sunt numiti lichidatori, darea de seama asupra gestiunii administratorilor se va depune la oficiul registrului comertului si se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, împreuna cu bilantul final de lichidare.
(2) Când gestiunea trece peste durata unui exercitiu financiar, darea de seama trebuie anexata la prima situatie financiara pe care lichidatorii o prezinta adunarii generale.
(3) Orice actionar poate face opozitie, în conditiile art. 62, în termen de 15 zile de la publicare.
(4) Toate opozitiile facute vor fi conexate, pentru a fi solutionate printr-o singura sentinta.
(5) Orice actionar are dreptul sa intervina în instanta, iar hotarârea va fi opozabila si actionarilor neintervenienti. Art. 267. – Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa întocmeasca situatia financiara anuala, conformându-se dispozitiilor legii si actului constitutiv. Art. 268. – (1) Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii întocmesc situatia financiara finala, aratând partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii, însotita de raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorilor financiari.
(2) Situatia financiara, semnata de lichidatori, se va depune, pentru a fi mentionata, la oficiul registrului comertului si se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(3) Orice actionar poate face opozitie, în conditiile art. 62. Art. 269. – (1) Daca termenul prevazut la art. 266 alin. (3) a expirat fara a se face opozitie, situatia financiara se considera aprobata de toti actionarii, iar lichidatorii sunt liberati, sub rezerva repartizarii activului societatii. (2) Independent de expirarea termenului, chitanta de primire a celei din urma repartitii tine loc de aprobare a contului si a repartitiei facute fiecarui actionar. Art. 270. – (1) Sumele cuvenite actionarilor, neîncasate în termen de doua luni de la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator.
(2) Plata se va face persoanei aratate sau posesorului actiunilor, retinându-se titlul.
Art. 252. – (1) Pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului social, chiar daca în actul constitutiv se prevad norme în acest scop, sunt obligatorii urmatoarele reguli:
a) pâna la preluarea functiei de catre lichidatori, administratorii continua mandatul lor, cu exceptia celor prevazute la art. 233;
b) actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care îi tine locul si orice act ulterior, care ar aduce schimbari în persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comertului, pentru a fi înscrise de îndata si publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. (2) Numai dupa îndeplinirea formalitatilor de la alin. (1) lichidatorii vor depune semnatura lor în registrul comertului si vor exercita aceasta functie. (3) În urma efectuarii publicarii prevazute la alin. (2), nici o actiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia decât în numele lichidatorilor sau împotriva lor. (4) În afara de dispozitiile prezentului titlu, se aplica societatilor în lichidare regulile stabilite prin actul constitutiv si prin lege, în masura în care nu sunt incompatibile cu lichidarea. (5) Toate actele emanând de la societate trebuie sa arate ca aceasta este în lichidare. Art. 253. – (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti – persoane fizice ale societatii lichidatoare – trebuie sa fie lichidatori autorizati, în conditiile legii. (2) Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii. (3) Lichidatorii sunt datori, îndata dupa preluarea functiei, ca împreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar si sa încheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semneze. (4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au încredintat de administratori si actele societatii. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, în ordinea datei lor. (5) Lichidatorii îsi îndeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor. Art. 254. – În cazul societatilor comerciale a caror activitate s-a desfasurat în baza autorizatiei de mediu prevazute de Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, lichidatorii sunt obligati sa ia masuri pentru efectuarea bilantului de mediu, prevazut de aceasta lege, si sa comunice rezultatele acestui bilant agentiei teritoriale pentru protectia mediului. Art. 255. – (1) În afara de puterile conferite de asociati, cu aceeasi majoritate ceruta pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:
a) sa stea în judecata si sa fie actionati în interesul lichidarii;
b) sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare;
c) sa vânda, prin licitatie publica, imobilele si orice avere mobiliara a societatii; vânzarea bunurilor nu se va putea face în bloc; d) sa faca tranzactii;
e) sa lichideze si sa încaseze creantele societatii, chiar în caz de faliment al debitorilor, dând chitanta;
f) sa contracteze obligatii cambiale, sa faca împrumuturi neipotecare si sa îndeplineasca orice alte acte necesare. (2) Ei nu pot însa, în lipsa de dispozitii speciale în actul constitutiv sau în actul lor de numire, sa constituie ipoteci asupra bunurilor societatii, daca nu vor fi autorizati de instanta, cu avizul cenzorilor. (3) Lichidatorii care întreprind noi operatiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidarii sunt raspunzatori personal si solidar de executarea lor. Art. 256. – (1) Lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma în contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitarii creditorilor societatii. (2) Asociatii vor putea cere însa ca sumele retinute sa fie depuse la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora si sa se faca repartizarea asupra actiunilor sau partilor sociale, chiar în timpul lichidarii, daca, în afara de ceea ce este necesar pentru îndeplinirea tuturor obligatiilor societatii, scadente sau care vor ajunge la scadenta, mai ramâne un disponibil de cel putin 10% din cuantumul lor. (3) Împotriva deciziilor lichidatorilor creditorii societatii pot face opozitie în conditiile art. 62. Art. 257. – Lichidatorii care probeaza, prin prezentarea situatiei financiare anuale, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil trebuie sa ceara sumele necesare asociatilor care raspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele, daca acestia sunt obligati, potrivit formei societatii, sa le procure sau, daca sunt debitori fata de societate, pentru varsamintele neefectuate, la care erau obligati în calitate de asociat. Art. 258. – Lichidatorii care au achitat datoriile societatii cu propriii lor bani nu vor putea sa exercite împotriva societatii drepturi mai mari decât acelea ce apartineau creditorilor platiti. Art. 259. – Creditorii societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunse la termen, pâna la concurenta bunurilor existente în patrimoniul societatii, si numai dupa aceea de a se îndrepta împotriva asociatilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise sau din aceea a aporturilor la capitalul social. Art. 260. – (1) Lichidarea societatii trebuie terminata în cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani. (2) În termen de 15 zile de la terminarea lichidarii, lichidatorii vor cere radierea societatii din registrul comertului, sub sanctiunea unei amenzi judiciare de 2.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, care va fi aplicata de judecatorul delegat, în urma sesizarii oricarei parti interesate, prin încheiere. Încheierea judecatorului delegat este executorie si supusa recursului. (3) Radierea se poate face si din oficiu. (4) Lichidarea nu libereaza pe asociati si nu împiedica deschiderea procedurii de faliment a societatii. Art. 261. – (1) Dupa aprobarea socotelilor si terminarea repartitiei, registrele si actele societatii în nume colectiv, în comandita simpla sau cu raspundere limitata, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociati, se vor depune la asociatul desemnat de majoritate. (2) În societatile pe actiuni si în comandita pe actiuni registrele prevazute de art. 177 alin. 1 lit. a)-f) vor fi depuse la registrul comertului la care a fost înregistrata societatea, unde orice parte interesata va putea lua cunostinta de ele cu autorizarea judecatorului delegat, iar restul actelor societatii vor fi depuse la Arhivele Nationale. (3) Registrele tuturor societatilor vor fi pastrate timp de 5 ani.
Art. 91. – (1) În societatea pe actiuni, capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate, care, dupa modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtator. (2) Felul actiunilor va fi determinat prin actul constitutiv; în caz contrar ele vor fi nominative. Actiunile nominative pot fi emise în forma materiala, pe suport hârtie, sau în forma dematerializata, caz în care se înregistreaza în registrul actionarilor. (3) Actiunile emise de o societate pe actiuni, ca urmare a subscriptiei prin oferta publica de valori mobiliare, definita ca atare prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 Art. 92. – (1) Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decât valoarea nominala.
(2) Actiunile neplatite în întregime sunt întotdeauna nominative. (3) Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pâna când nu vor fi fost complet platite cele din emisiunea precedenta. (4) Actiunile nominative pot fi convertite în actiuni la purtator si invers, prin hotarârea adunarii generale extraordinare a actionarilor, luata în conditiile art. 115. (5) Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe actiuni, când acestea sunt emise în forma materiala. Art. 93. – (1) Valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 1.000 lei. (2) Actiunile vor cuprinde:
a) denumirea si durata societatii;
b) data actului constitutiv, numarul din registrul comertului sub care este înmatriculata societatea, codul unic de înregistrare si numarul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a facut publicarea;
c) capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate;
d) avantajele acordate fondatorilor. (3) Pentru actiunile nominative se vor mai mentiona: numele, prenumele, codul numeric personal si domiciliul actionarului persoana fizica; denumirea, sediul, numarul de înmatriculare si codul unic de înregistrare ale actionarului persoana juridica, dupa caz. (4) Actiunile trebuie sa poarte semnatura a doi administratori, când sunt mai multi, sau a unicului administrator. Art. 94. – (1) Actiunile trebuie sa fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale. (2) Se pot emite totusi în conditiile actului constitutiv categorii de actiuni care confera titularilor drepturi diferite, potrivit dispozitiilor art. 95 si 96. Art. 95. – (1) Se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot, ce confera titularului:
a) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, înaintea oricarei alte prelevari;
b) drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, cu exceptia dreptului de a participa si de a vota, în temeiul acestor actiuni, în adunarile generale ale actionarilor. (2) Actiunile cu dividend prioritar, fara drept de vot, nu pot depasi o patrime din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare. (3) Reprezentantii, administratorii si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot. (4) Actiunile preferentiale si actiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie în cealalta prin hotarârea adunarii generale extraordinare a actionarilor, luata în conditiile art. 115. Art. 96. – Titularii fiecarei categorii de actiuni se reunesc în adunari speciale, în conditiile stabilite de actul constitutiv al societatii. Orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la aceste adunari. Art. 97. – În cazul în care nu a emis si nu a eliberat actiuni în forma materiala, societatea, din oficiu sau la cererea actionarilor, le va elibera câte un certificat de actionar cuprinzând datele prevazute la art. 93 alin. (2) si (3) si, în plus, numarul, categoria si valoarea nominala a actiunilor, proprietate a actionarului, pozitia la care acesta este înscris în registrul actionarilor si, dupa caz, numarul de ordine al actiunilor. Art. 98. – (1) Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise în forma materiala se transmite prin declaratie facuta în registrul actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise în forma dematerializata se transmite prin declaratie facuta în registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor. (2) Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise în forma dematerializata si tranzactionate pe o piata organizata se transmite în conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002. (3) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data când s-a facut mentiunea de transmitere în registrul actionarilor.
Art. 99. – Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transfera prin simpla traditiune a acestora. Art. 100. – (1) Când actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza în termenele prevazute la art. 8 lit. d) si la art. 21 alin. (1), societatea îi va invita sa-si îndeplineasca aceasta obligatie, printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si într-un ziar de larga raspândire. (2) Când, nici în urma acestei somatii, actionarii nu vor efectua varsamintele, consiliul de administratie va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative. (3) Decizia de anulare se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate. (4) În locul actiunilor anulate vor fi emise noi actiuni purtând acelasi numar, care vor fi vândute. (5) Sumele obtinute din vânzare vor fi întrebuintate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare si de vânzare, a dobânzilor de întârziere si a varsamintelor neefectuate; restul va fi înapoiat actionarilor. (6) Daca pretul obtinut nu este îndestulator pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societatii sau daca vânzarea nu are loc din lipsa de cumparatori, societatea va putea sa se îndrepte împotriva subscriitorilor si cesionarilor, conform art. 98. (7) Daca, în urma îndeplinirii acestor formalitati, nu s-au realizat sumele datorate societatii, se va proceda de îndata la reducerea capitalului social în proportie cu diferenta dintre acesta si capitalul existent. Art. 101. – (1) Orice actiune platita da dreptul la un vot în adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel. (2) Actul constitutiv poate limita numarul voturilor apartinând actionarilor care poseda mai mult de o actiune. (3) Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta. Art. 102. – (1) Actiunile sunt indivizibile. (2) Când o actiune nominativa devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu este obligata sa înscrie transmiterea atât timp cât acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultând din actiune. (3) De asemenea, când o actiune la purtator apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun. (4) Atât timp cât o actiune este proprietatea indiviza sau comuna a mai multor persoane, acestea sunt raspunzatoare în mod solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate. Art. 103. – (1) Societatea nu poate dobândi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza în nume propriu, dar pe seama acestei societati, în afara de cazul în care adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste altfel, cu respectarea dispozitiilor care urmeaza. (2) Autorizând dobândirea, adunarea generala extraordinara va stabili, în principal, modalitatile de dobândire, numarul maxim de actiuni ce urmeaza a fi dobândite, contravaloarea lor minima si maxima si perioada efectuarii operatiunii, care nu va putea depasi 18 luni de la data publicarii hotarârii adunarii generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. (3) Valoarea actiunilor proprii, dobândite de societate, inclusiv a celor aflate în portofoliul sau, nu poate depasi 10% din capitalul social subscris. (4) Se pot dobândi numai actiuni integral liberate si numai în cazul în care capitalul social subscris este integral varsat. (5) Plata actiunilor astfel dobândite se va face numai din profitul distribuibil si din rezervele disponibile ale societatii, cu exceptia rezervelor legale, înscrise în ultima situatie financiara anuala aprobata.
(6) În raportul de gestiune care însoteste situatia financiara anuala se vor arata: motivele care au determinat dobândirea de actiuni proprii, numarul, valoarea nominala, contravaloarea actiunilor dobândite si fractiunea de capital social pe care ele o reprezinta.
(7) Actiunile proprii dobândite cu încalcarea dispozitiilor prezentului articol vor fi înstrainate în termen de cel mult un an de la data subscrierii lor, în modul stabilit de adunarea generala extraordinara. Cele neînstrainate în acest termen vor fi anulate, societatea fiind obligata sa reduca corespunzator capitalul social. (8) Dispozitiile prezentului articol se aplica si în cazurile în care o societate, în care alta societate detine majoritatea drepturilor de vot sau exercita direct ori indirect o influenta dominanta, dobândeste actiuni ale societatii dominante. Art. 104. – Restrictiile prevazute la art. 103 nu se aplica atunci când dobândirea de catre societate a unui numar determinat de actiuni proprii, integral liberate, se face în vreuna dintre urmatoarele situatii:
a) cu scopul de a reduce capitalul social, potrivit art. 207, prin anularea unui numar de actiuni proprii de o valoare corespunzatoare reducerii;
b) pentru cesionarea catre personalul societatii a unui numar de actiuni proprii, în limitele si în conditiile aprobate de adunarea generala a actionarilor. Operatiunea de cesionare nu va depasi un an de la data publicarii hotarârii adunarii generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a;
c) prin efectul succesiunii universale sau al fuziunii ori al unei hotarâri judecatoresti pronuntate într-o procedura de urmarire silita împotriva unui debitor al societatii;
d) cu titlu gratuit;
e) în scopul regularizarii cursului actiunilor proprii pe piata bursiera sau pe piata organizata extrabursiera, dar numai cu avizul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Art. 105. – (1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau împrumuturi si nici sa constituie garantii în vederea subscrierii sau dobândirii propriilor sale actiuni de catre un tert. (2) Constituirea garantiilor reale mobiliare asupra propriilor actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza în nume propriu, dar pe seama societatii, este asimilata cu dobândirea propriilor actiuni. Actiunile vor fi însa contabilizate separat. (3) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica operatiunilor curente ale societatilor bancare si de credit, nici operatiunilor efectuate în vederea dobândirii de catre salariatii societatii a actiunilor acesteia sau ale uneia dintre filialele sale. Art. 106. – (1) Constituirea de garantii reale mobiliare asupra actiunilor se face prin înscris sub semnatura privata, în care se vor arata cuantumul datoriei, valoarea si categoria actiunilor cu care se garanteaza, iar în cazul actiunilor la purtator si nominative emise în forma materiala, si prin mentionarea garantiei pe titlu, semnata de creditor si debitorul actionar sau de mandatarii acestora. (2) Garantia se înregistreaza în registrul actionarilor tinut de administratori sau, dupa caz, de societatea independenta care tine registrul actionarilor. Creditorului în favoarea caruia s-a constituit garantia reala mobiliara asupra actiunilor i se elibereaza o dovada a înregistrarii acesteia. (3) Garantia devine opozabila tertilor si dobândeste rangul în ordinea de preferinta a creditorilor de la data înregistrarii în Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare. Art. 107. – Actiunile dobândite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) si alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toata durata posedarii lor de catre societate, dreptul de vot pe care îl confera aceste actiuni este suspendat, iar majoritatile de prezenta si de vot pentru luarea în mod valabil a hotarârilor în adunarile generale se raporteaza la restul capitalului social. Art. 108. – Actionarii care ofera spre vânzare actiunile lor prin oferta publica vor trebui sa întocmeasca un prospect de oferta în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/2002.
Art. 109. – Situatia actiunilor trebuie sa fie cuprinsa în anexa la situatia financiara anuala si, în mod deosebit, sa se precizeze daca ele au fost integral liberate si, dupa caz, numarul actiunilor pentru care s-a cerut, fara rezultat, efectuarea varsamintelor.
