adoptie romania

Procedura Adoptiei Romania Se Modifica Din August 2016

10 martie 20221 iunie 2016 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Persoanele care vor să adopte copii vor trebui să respecte noi prevederi legale începând din 12 august, deoarece la acea dată Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei va suferi modificări semnificative.

Înainte de toate trebuie spus că legislaţia distinge, în momentul de faţă, între adopţia internă (când adoptatorii şi adoptatul au reşedinţa obişnuită în România) şi cea internaţională (când adoptatorii şi adoptatul au reşedinţa obişnuită în state diferite), însă noi ne vom concentra, în articolul de faţă, doar pe prima. Astfel, potrivit actului normativ amintit, adoptarea unui copil se poate face doar cu îndeplinirea unor garanţii morale şi a unor condiţii materiale.

În acelaşi timp, legea prevede şi unele interdicţii. Astfel, n-au voie să adopte copii persoanele condamnate pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, pentru infracţiunea de pornografie infantilă sau pentru infracţiuni privind traficul de droguri/precursori. De asemenea, nu pot adopta persoana/familia al cărei copil beneficiază de o măsură de protecţie specială sau care este decăzută din drepturile părinteşti şi nici persoanele care vor să adopte singure şi au soţi bolnavi psihic/cu handicap mintal.

Important de ştiut este că părinţii fireşti trebuie să îşi dea consimţământul pentru adopţie în faţa instanţei judecătoreşti, iar dacă minorul a împlinit vârsta de zece ani, este nevoie şi de consimţământul său. Totodată, adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie, de asemenea, să-şi dea consimţământul în faţa judecătorului.

Atenţie! Începând din august, Legea adopţiei va stabili în mod expres că, în locul părinţilor fireşti, consimţământul la adopţie nu va putea fi exprimat de către curator, mandatar sau orice altă persoană împuternicită în acest sens. Totodată, dacă unul sau ambii părinţi nu pot fi găsiţi pentru exprimarea consimţământului, adopţia poate fi făcută doar în baza consimţământului celuilalt părinte, respectiv fără consimţământ.

Persoanele care vor să adopte trebuie să obţină un atestat

Două persoane pot să adopte împreună un copil doar dacă sunt soţ şi soţie, iar”adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie să îndeplinească garanţiile morale, precum şi condiţiile materiale necesare creşterii, educării şi dezvoltării armonioase a copilului”, se arată în lege. Mai exact, îndeplinirea garanţiilor şi a condiţiilor şi existenţa abilităţilor parentale se dovedesc cu ajutorul unui atestat eliberat de autorităţi.

La evaluarea persoanelor care vor să adopte un copil se ţine cont, de asemenea, de caracteristicile psihologice, sociale şi medicale ale celorlalţi membri ai familiei sau altor persoane care locuiesc cu adoptatorii, aceasta fiind realizată de direcţia de asistenţă socială şi protecţia copilului (sau, începând din 12 august, de entităţile private autorizate). În cadrul evaluării se au în vedere:

3.436

de copii adoptabili figurau, la sfârşitul anului 2015, în evidenţeleAutorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.

personalitatea şi starea sănătăţii persoanelor care vor să adopte, viaţa familială, condiţiile de locuit, aptitudinea de creştere şi educare a unui copil;
situaţia economică a adoptatorilor analizată din perspectiva surselor de venit, a continuităţii acestora, precum şi a cheltuielilor persoanei/familiei;
motivele pentru care se doreşte adopţia;
impedimente relevante pentru capacitatea de a adopta.

În această fază, o evaluare favorabilă are drept rezultat eliberarea (de către direcţia de asistenţă socială şi protecţia copilului) atestatului de persoană/familie aptă să adopte. Dacă în prezent valabilitatea acestui document este de doar un an, începând cu data de 12 august valabilitatea va fi dedoi ani. În plus, raportul final de evaluare prin care se propune eliberarea atestatului va trebui să fie întocmit mai rapid: în 90 de zile de la solicitare, faţă de 120 de zile, cât este acum.

Important! Obţinerea atestatului nu este necesară dacă este vorba de adopţia unei persoane care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu sau dacă este vorba de adopţia unui copil de către soţul părintelui firesc/adoptiv.

Potrivirea dintre adoptatori şi copii este obligatorie

Înainte ca un copil să fie încredinţat pentru adopţie, trebuie efectuată etapa prealabilă a potrivirii acestuia cu adoptatorii. Concret, autorităţile trebuie să găsească adoptatorii care răspund nevoilor copilului şi apoi se stabileşte compatibilitatea lor.

„Potrivirea este o etapă premergătoare încredinţării în vederea adopţiei prin care se identifică şi selectează persoana/familia atestată ca fiind aptă să adopte, care răspunde nevoilor identificate ale copilului şi se stabileşte compatibilitatea dintre copil şi persoana/familia adoptatoare”, este precizat în Legea adopţiei.

În cadrul acestei etape, rudele copilului din familia extinsă (adică până la gradul al patrulea) şi alte persoane alături de care minorul s-a bucurat de viaţa de familie timp de cel puţin şase luni (adică, de exemplu, tutorele, asistentul maternal sau familia de plasament) au prioritate. Începând din august, în potrivire vor fi incluse doar rudele şi persoanele care au un atestat valabil de adoptator.

Apoi, după trecerea perioadei de potrivire, direcţia de asistenţă socială şi protecţia copilului trebuie să întocmească un raport prin care să constate, practic, compatibilitatea dintre adoptatori şi copil şi să propună instanţei judecătoreşti încredinţarea pentru adopţie. „La finalul procedurii de potrivire, compartimentul de adopţii şi postadopţii din cadrul direcţiei întocmeşte un raport de potrivire, în care sunt consemnate concluziile referitoare la constatarea compatibilităţii dintre copil şi persoana/familia adoptatoare, precum şi propunerea vizând sesizarea instanţei judecătoreşti pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei”, este explicat în actul normativ.

În baza sesizării autorităţilor, instanţa dispune încredinţarea copilului în vederea adopţiei pentru o perioadă de 90 de zile, timp de care este nevoie pentru a aprecia dacă potrivirea cu adoptatorii este bună. „Capacitatea de adaptare, fizică şi psihică, a copilului la noul mediu familial va fi analizată în raport cu condiţiile de natură socioprofesională, economică, culturală, de limbă, religie şi cu orice alte asemenea elemente caracteristice locului în care trăieşte copilul în perioada încredinţării şi care ar putea avea relevanţă în aprecierea evoluţiei ulterioare a acestuia în cazul încuviinţării adopţiei”, se arată în lege.

Pe durata încredinţării pentru adopţie, autorităţile trebuie să urmărească evoluţia copilului şi a relaţiilor pe care le are acesta cu adoptatorii, progresul fiind înscris în rapoarte bilunare. În fine, la sfârşitul celor 90 de zile se întocmeşte raportul final, ce este trimis instanţei competente.

Din august, salariaţii care vor să adopte copii vor putea cere concediu

Una dintre cele mai importante noutăţi ce se vor introduce în Legea adopţiei, începând cu data de 12 august, este concediul de acomodare. Mai precis, salariaţii care vor să adopte copii vor putea să ceară intrarea într-un concediu plătit de maximum un an, care va include şi perioada încredinţării pentru adopţie.

„Adoptatorul sau, opţional, oricare dintre soţii familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din activităţi salariale şi asimilate acestora sau, după caz, activităţi independente sau activităţi agricole, denumit în continuare persoană îndreptăţită, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei (…)”, va dispune, din august, Legea nr. 273/2004.

Indemnizaţia, care va fi raportată la indicatorul social de referinţă (ISR – în valoare de 500 de lei), va avea un cuantum lunar de 3,4 ISR, adică 1.700 de lei. Atât concediul, cât şi indemnizaţia vor fi acordate pe baza cererii persoanei îndreptăţite, la care vor trebui anexate:

certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei;
documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare, înregistrat la direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială a fost protejat copilul;
dovada intrării efective în concediu sau a suspendării activităţii.

Documentele amintite vor trebui depuse la agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială în a cărei rază îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana îndreptăţită să ceară intrarea în concediu. Apoi, drepturile vor fi stabilite şi acordate începând cu ziua de după cea în care va fi pusă în executare hotărârea judecătorească de încredinţare pentru adopţie.

Aprobarea adopţiei poate fi făcută doar de o instanţă

Încuviinţarea adopţiilor intră în zona de competenţă a instanţelor judecătoreşti, potrivit Legii nr. 273/2004, care trebuie să se pronunţe asupra cererilor după terminarea perioadei de încredinţare.

Cererea de încuviinţare a adopţiei trebuie să fie introdusă fie de către adoptatori, fie de către direcţia de asistenţă socială şi protecţia copilului. De la caz la caz, solicitarea trebuie să fie însoţită de următoarele acte:

certificatul de naştere al copilului (copie legalizată);
certificatul medical privind starea de sănătate a copilului;
raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de zece ani, în vederea exprimării consimţământului;
atestatul valabil al adoptatorilor;
hotărârea judecătorească irevocabilă de încredinţare în vederea adopţiei;
certificatele de naştere ale adoptatorilor (copie legalizată);
certificatul de căsătorie al adoptatorilor (copie legalizată);
cazierul judiciar al adoptatorilor;
certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorilor (de la medicul de familie);
hotărârea judecătorească irevocabilă de deschidere a procedurii adopţiei a copilului;
raportul de consiliere şi informare a părinţilor fireşti în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc;
documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiaţiei faţă de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopţiei copilului de către soţia părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum şi în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii;
declaraţia notarială pe propria răspundere (atunci când copilul adoptat are un singur părinte – necăsătorit –, iar acesta se află într-o relaţie cu o persoană de sex opus – necăsătorită.

Notă: Toate acţiunile şi cererile necesare în cadrul procedurii adopţiei sunt scutite, potrivit legii, de taxa judiciară de timbru.

Dacă instanţa judecătorească şi-a format convingerea că adopţia este în interesul superior al copilului, va admite cererea de încuviinţare a adopţiei. Apoi, în cinci zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, autorităţile vor înştiinţa în scris părinţii fireşti ai copilului.

Totuşi, procedura adopţiei nu se încheie odată cu decizia favorabilă a instanţei de judecată. După încuviinţarea adopţiei, legea prevede că mai există şi o perioadă de monitorizare. „Monitorizarea postadopţie reprezintă etapa ulterioară încuviinţării adopţiei prin care se urmăreşte evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare şi identificării precoce a eventualelor dificultăţi ce pot să apară în această perioadă”, dispune Legea adopţiei.

Mai exact, perioada de monitorizare este de minimum doi ani, iar în timpul acesteia autorităţile trebuie să întocmească rapoarte trimestriale. Abia după încheierea monitorizării postadopţie se întocmeşte raportul final de închidere a cazului.

GHID COMPLET DE ADOPTIE COPIL IN ROMANIA : 2016

10 martie 202215 martie 2016 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Posted by Cabinet De Avocat Coltuc on 15 Martie 2016

GHID COMPLET DE ADOPTIE COPIL IN ROMANIA

Scris de avocat Coltuc Marius Vicentiu

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

GHID COMPLET DE ADOPTIE COPIL IN ROMANIA

Scris de avocat Coltuc Marius Vicentiu

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

Guvernul aprobat, miercuri (16.09.2015), un proiect de lege prin care procedura de adoptie atat in cazul adoptiilor interne, cat si al celor internationale se simplifica, iar persoanele care adopta un copil vor putea beneficia de un concediu de acomodare de trei luni, platit cu 3.300 lei lunar.

Legea propune o serie de dispozitii procedurale care sa permita finalizarea unei adoptii pentru toate cele trei etape – declararea adoptabilitatii, incredintarea in vederea adoptiei si incuviintarea adoptiei intr-o perioada mai scurta de timp

Astfel, termenul de apel in instanta judecatoreasca va fi redus de la 30 de zile la 10 zile, iar primul termen de judecata va fi in 15 zile de la inregistrarea cererii. In plus, pentru judecarea cererilor de incredintare in vederea adoptiei, nu va mai fi necesara citarea partilor, fiind evitata o durata mare de timp pentru solutionarea dosarelor.

Prin adoptarea acestui proiect sunt reglementate si situatiile in care parintii biologici, legal citati de catre instanta judecatoreasca, refuza sa se prezinte la doua termene fixate de catre instanta, neprezentarea lor fiind apreciata drept refuz abuziv de a consimti la adoptie, fapt ce va conduce la declararea copilului ca fiind adoptabil. Adoptia poate fi stabilita si in cazul in care parintii/rudele care au putut fi gasite declara ca nu doresc sa se ocupe de copil, insa ulterior refuza sa semneze declaratiile care ar permite copilului sa fie declarat adoptabil.

„Pe de o parte, rudele numai pana la gradul IV ale copilului care ar putea avea grija de acesta si care ar putea fi consultate spre a fi intrebate daca doresc sa-l ingrijeasca pe copil atunci cand parintii l-au abadonat sunt cautate pentru un termen numai de sase luni, nu un an cum se proceda pana acum.

Posibilitatile ca parintele sa refuze abuziv sa-si dea consimtamantul la adoptie, dar in acelasi timp nici sa doreasca sa-l ingrijeasca in familia lui sunt reduse si limitate, copilul este declarat adoptabil atunci cand managerul de caz a constatat ca trebuie sa fie declarat adoptabil nu numai pentru o perioada de un an asa cum era pana acum, ci pana la implinirea varstei de 14 ani, putand fi continuata aceasta adoptabilitate dupa 14 ani numai cu acordul copilului sau numai in cazul in care dupa 14 ani exista o solicitare de adoptie pentru acest copil”, a explicat, miercuri, Gabriela Coman, presedinte Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptii.

Pe de alta parte, acolo unde va fi necesar, o comisie rogatorie se poate deplasa la domiciliul parintelui pentru luarea consimtamantului acestuia, insa termenul in care acestia isi pot retrage declaratiile conform carora nu doresc sa ingrijeasca minorul a fost redus de la 60 la 30 de zile. O alta situatie reglementata de prezentul proiect este aceea in care, daca dupa o perioada de 6 luni de la instituirea masurilor de protectie speciala, parintii si rudele copilului de pana la gradul al patrulea nu sunt gasite, pot fi demarate procedurile de adoptie.

Mai mult, termenul de 2 ani stabilit pentru valabilitatea statutului de copil adoptabil va fi eliminat, astfel incat, la obtinerea acestui statut, ca urmare a deciziei unei instante de judecata, acesta va fi valabil pana la incuviintarea adoptiei sau pana ce copilul implineste varsta de 14 ani. Termenele vor fi reduse si in cazul adoptiilor internationale, un copil fiind eligibil pentru o astfel de adoptie dupa o perioada de un an de la deschiderea procedurii, si nu dupa doi ani, asa cum se intampla in prezent.

O noutate reglementata prin acest proiect de lege vizeaza acordarea unui concediu de acomodare, cu o durata de maximum 90 de zile si a unei indemnizatii lunare pe durata incredintarii in vederea adoptiei, oricaruia dintre sotii familiei adoptatoare, care realizeaza venituri supuse impozitului pe venit.

Valoarea indemnizatiei va fi raportata la indicatorul social de referinta (ISR) si va fi in cuantum de 6,8 ISR. Aceasta ar insemna circa 3.330 lei pe luna. Valoarea indicatorului social de referinta este in prezent de 500 de lei. Concediul se acorda in cazul adoptiei unui copil cu varsta mai mare de doi ani, intrucat in cazul copiilor de pana la doi ani, sunt incidente dispozitiile privind concediul si indemnizatia lunara privind cresterea copilului.

De asemenea, persoanele care doresc sa adopte un copil vor avea dreptul la timp liber in limita a 40 de ore pe an pentru efectuarea evaluarilor impuse de obtinerea atestatului si realizarea potrivirii practice. Timpul liber se va acorda fara afectarea drepturilor salariale.

„Parintele care doreste sa adopte va beneficia fata de angajator de 40 de ore fara a ii fi socotite absenta de la servicu, de 40 de ore libere in care poate face orice demersuri legate de pregatirea documetatiei si de drumurile pe care le face la Directia pentru Protectia Copilului, atunci cand isi depune actele pentru a fi atestata ca familie adoptatoare”, a aratat Gabriela Coman.

O alta masura prevede prelungirea valabilitatii atestatului de familie adoptatoare de la un an la 2 ani.

In privinta realizarii potrivirii teoretice, aceasta va fi efectuata in mod obligatoriu la nivel local, de catre fiecare directie generala de asistenta sociala si protectia copilului. Responsabilul de caz va accesa lista tuturor adoptatorilor inregistrati cu atestate valabile, care au fost identificati ca fiind corespunzatori pentru nevoile copilului.

In cazul adoptiilor internationale, copilul va fi declarat eligibil, conform noului act normativ, la numai un an de la deschiderea procedurii, si nu dupa doi ani, asa cum se intampla in prezent.

Intrarea in vigoare a legii se va realiza intr-un termen de patru luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, moment estimat ca fiind in cursul anului 2016.

……..

Potrivit Legii 233/2012, pot adopta persoanele rude de pana la gradul al IV-lea cu copilul pentru care a fost incuviintata deschiderea procedurii adoptiei interne, familiile in care cel putin unul dintre soti este si cetatean roman sau cetatenii straini, daca au statutul de sot al parintelui natural al copilului a carui adoptie se solicita.

Este obligatoriu ca cererea persoanei sau familiei care solicita adoptia internationala sa fie insotita de actul din care sa rezulte ca exista garantiile ca are posibilitatea sa intre si sa locuiasca permanent in statul primitor. De asemenea, copilul care va fi adoptat trebuie sa aiba fata de adoptator si rudele acestuia aceeasi situatie legala ca cea a unui copil biologic.

Persoanele care vor solicita adoptarea unui copil vor fi obligate sa locuiasca in Romania cel putin 30 de zile consecutiv, pentru a intari relatia cu acesta.

Pot fi adoptati international numai copiii pentru care nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie cu resedinta in Romania intr-un interval de doi ani.

Noua Lege a adoptiei instituie termene precise in care un copil poate deveni adoptabil. Astfel, un copil poate fi declarat adoptabil daca dupa instituirea masurii de protectie speciala a trecut un an si parintii firesti, precum si rudele pana la gradul IV ale acestuia nu pot fi gasite sau nu colaboreaza cu autoritatile in vederea realizarii demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea lui in familie.

De asemenea, un copil poate fi declarat adoptabil daca parintii si rudele lui pana la gradul IV declara in scris ca nu doresc sa se ocupe de cresterea si ingrijirea acestuia si in termen de 60 zile nu si-au retras aceasta declaratie sau daca minorul a fost inregistrat din parinti necunoscuti. In acest caz, adoptia se stabileste in maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de nastere al copilului.

Modificarile aduse Legii 273/2004 mai prevad ca parintele minor care a implinit 14 ani sa-si poata exprima consimtamantul la adoptia copilului, asistat de catre ocrotitorul sau legal.

De asemenea, pentru adoptia copilului nascut in afara casatoriei a fost reglementata o conditie speciala. Astfel, filiatia copilului fata de tata trebuie confirmata prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologica ADN, pentru a elimina adoptiile ilegale care s-au practicat in ultimii ani, uneori chiar la recomandarea oamenilor din sistem.

In noua lege au fost extinse exceptiile in care poate interveni o noua adoptie a unui copil deja adoptat.

„Se reglementeaza adoptia succesiva in cazul in care copilul adoptat are un singur parinte, necasatorit, iar acesta se afla intr-o relatie stabila si convietuieste cu o persoana de sex opus, necasatorita, care nu este ruda cu acesta pana la gradul al IV-lea, si declara prin act autentic notarial, ca noul adoptator a participat direct si nemijlocit la cresterea si ingrijirea copilului, pentru o perioada neintrerupta de cel putin cinci ani”, potrivit actului normativ care intra in vigoare sambata.

Referitor la activitatile post-adoptie, s-a reglementat posibilitatea ca, in afara de directia de la domiciliul solicitantului, aceste activitati sa poata fi realizate si de catre organisme private, precum si de catre cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale de asistenta sociala si/sau de psihologie care au incheiat conventii cu Oficiul (acestea sunt prezentate mai jos, in comentarii).

De asemenea, directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului sunt obligate ca, in termen de trei luni de la data intrarii in vigoare a legii, sa revizuiasca planul individualizat de protectie a copiilor aflati in cadrul sistemului de protectie speciala si sa stabileasca adoptia ca finalitate.

Noua legislatie prevede si reducerea la zece zile a termenelor in care vor fi judecate cazurile care intra sub incidenta Legii adoptiei, precum si a termenelor de redactare si comunicare a hotararilor pronuntate in aceste cauze.

Criterii pentru adoptie

In temeiul art. 293 alin. (2) din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si al art. 8 alin. (3) din Legea nr. 274/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea Oficiului Roman pentru Adoptii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, secretarul de stat al Oficiului Roman pentru Adoptii emite prezentul ordin:

Procedura adoptiei

Modele ale formularelor, instrumentelor si alte documente

Oficiul Roman pentru Adoptii a publicat in M. Of. 245 Ordinul Nr. 552/2012 privind aprobarea modelului-cadru al atestatului de persoana sau familie apta sa adopte, precum si a modelului si continutului unor formulare, instrumente si documente utilizate in procedura adoptiei.

PASII NECESARI:

Proiectul de lege privind adoptiile internationale

Cuplurile stabilite in strainatate vor putea adopta un copil, daca unul din soti are cetatenie romana, in termen de doi ani de cand copilul a fost declarat adoptabil. Aceste sunt principalele prevederi ale legii privind regimul adoptiilor internationale, adoptate de Senatul Romaniei.

Potrivit legii nou adoptate, parintii adoptivi sunt obligati sa ii informeze pe copii ca nu sunt parintii lor naturali, iar barbatii care recunosc un copil din afara casatoriei sunt obligati sa faca testele ADN.

Nu vor putea adopta copii persoanele care au fost condamnate pentru o infractiune impotriva familiei, savarsita cu intentie si pentru infractiunea de trafic de persoane sau trafic si consum ilicit de droguri. Interdictia se aplica si persoanelor care doresc sa adopte singure, ai caror soti sunt bolnavi psihic sau au handicap mintal.

Ce este adoptia?

Adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.

In cursul procedurii adoptiei trebuie respectate, in mod obligatoriu, urmatoarele principii:

principiul interesului superior al copilului;
principiul cresterii si educarii copilului intr-un mediu familial;
principiul continuitatii in educarea copilului, tinandu-se seama de originea sa etnica, culturala si lingvistica;
principiul informarii copilului si luarii in considerare a opiniei acestuia in raport cu varsta si gradul sau de maturitate;
principiul celeritatii in indeplinirea oricaror acte referitoare la procedura adoptiei.

Cine poate adopta?

Pot adopta numai persoanele care au capacitate deplina de exercitiu si care sunt cu cel putin 18 ani mai in varsta decat cel pe care doresc sa il adopte. Persoanele cu boli psihice si handicap mintal nu pot adopta.

Pentru motive temeinice, instanta judecatoreasca poate incuviinta adoptia chiar daca diferenta de varsta dintre adoptat si adoptatori este mai mica de 18 ani, dar in nici o situatie, mai putin de 15 ani.

Cine poate fi adoptat?

Copilul poate fi adoptat pana la implinirea varstei majoratului civil. Persoana majora poate fi adoptata numai daca adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o in timpul minoritatii sale.

Adoptia intre frati este interzisa. Adoptia a doi soti sau fosti soti de catre acelasi adoptator sau familie adoptatoare, precum si adoptia intre soti sau fosti soti sunt interzise.

Consimtamantul la adoptie

Persoanele care trebuie sa consimta la adoptie sunt urmatoarele:

parintii firesti; daca unul dintre parintii firesti este decedat, necunoscut, declarat, in conditiile legii, mort sau disparut, pus sub interdictie, precum si daca se afla, din orice imprejurare, in imposibilitate de a-si manifesta vointa, consimtamantul celuilalt parinte este indestulator;
parintele sau parintii decazuti din drepturile parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului; consimtamantul reprezentantului legal este obligatoriu in acest caz;
tutorele copilului ai carui parinti firesti sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pusi sub interdictie, in conditiile legii;
copilul care a implinit varsta de 10 ani;
adoptatorul sau, dupa caz, familia adoptatoare; in cazul adoptiei copilului si de catre sotul adoptatorului, consimtamantul trebuie exprimat de catre sotul care este deja parinte adoptator al copilului.

Nu este valabil consimtamantul dat in considerarea promisiunii sau efectuarii unei contraprestatii, indiferent de natura acesteia, fie ea anterioara sau ulterioara.

Atestarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare

Evaluarea garantiilor morale si a conditiilor materiale ale adoptatorului sau familiei adoptatoare se face, pe baza solicitarii lor, de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul acestora si trebuie sa aiba in vedere:

personalitatea, starea sanatatii si situatia economica a adoptatorului sau familiei adoptatoare, viata familiala, conditiile de locuit, aptitudinea de educare a unui copil;
motivele pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare doreste sa adopte;
motivele pentru care, in cazul in care numai unul dintre cei doi soti solicita sa adopte un copil, celalalt sot nu se asociaza la cerere;
impedimente de orice natura relevante pentru capacitatea de a adopta.

Pe baza rezultatelor evaluari, directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul adoptatorului sau familiei adoptatoare decide, in termen de 60 de zile de la data depunerii cererii de evaluare de catre adoptator sau familia adoptatoare, daca acesta sau acestia sunt sau nu apti sa adopte. In cazul unui rezultat favorabil al evaluarii, directia va elibera atestatul de persoana sau familie apta sa adopte.

Atestatul eliberat de directia in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau familia adoptatoareeste valabil pentru o perioada de un an. Valabilitatea acestui atestat poate fi prelungita anual in urma unei solicitari de reinnoire din partea adoptatorului sau familiei adoptatoare, cu conditia sa fie respectate aceleasi criterii care au stat la baza acordarii sale initiale.

In cazul unui rezultat nefavorabil al evaluarii, adoptatorul sau familia adoptatoare au dreptul sa solicite directiei, in termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatului, reevaluarea. Rezultatul nefavorabil al reevaluarii poate fi atacat, in termen de 15 zile de la data comunicarii, la tribunalul de la domiciliul adoptatorului.

Obtinerea atestatului nu este necesara in urmatoarele cazuri:

pentru adoptia persoanei majore de catre familia care a crescut-o in timpul minoritatii;
pentru adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv.

Deschiderea procedurii adoptiei

Inainte de a sesiza instanta judecatoreasca cu privire al deschiderea procedurii adoptiei, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul copilului efectueaza demersuri pentru reintegrarea copilului in familie sau, dupa caz, pentru plasamentul copilului in familia extinsa sau substitutiva.

Incuviintarea deschiderii procedurii adoptiei interne se face numai daca:

planul individualizat de protectie stabileste necesitatea adoptiei interne;
parintii copilului sau, dupa caz, tutorele isi exprima consimtamantul la adoptie.

Incredintarea in vederea adoptiei

Adoptia nu poate fi incuviintata de catre instanta judecatoreasca decat dupa ce copilul a fost incredintat pentru o perioada de 90 de zile persoanei sau familiei care doreste sa-l adopte, astfel incat instanta sa poata aprecia, in mod rational, asupra relatiilor de familie care s-ar stabili daca adoptia ar fi incuviintata.

Incredintarea in vederea adoptiei nu este necesara in urmatoarele cazuri:

pentru adoptia persoanei majore de catre familia care a crescut-o in timpul minoritatii;
pentru adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv;
pentru adoptia copilului pentru care a fost deschisa procedura adoptiei interne si acesta a fost plasat la adoptator sau la familia adoptatoare, iar masura plasamentului dureaza de cel putin 90 de zile;
pentru adoptia copilului de catre tutorele sau, daca au trecut cel putin 90 de zile de la data instituirii tutelei.

In perioada incredintarii copilului in vederea adoptiei, directia de la domiciliul adoptatorului sau familiei adoptatoare urmareste evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si persoana sau familia careia i-a fost incredintat, intocmind in acest sens rapoarte bilunare. La sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei, directia intocmeste un raport final referitor la evolutia relatiilor dintre copil si adoptatori, pe care il comunica instantei competente in vederea solutionarii cererii de incuviintare a adoptiei.

Daca pe durata perioadei de incredintare in vederea adoptiei directia in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau familia adoptatoare constata neadaptarea copilului cu persoana sau familia adoptatoare ori existenta oricaror alte motive de natura sa impiedice finalizarea procedurii de adoptie, sesizeaza de indata instanta judecatoreasca, in vederea revocarii sau, dupa caz, prelungirii masurii incredintarii.

Incuviintarea adoptiei

Cererea de incuviintare a adoptiei poate fi introdusa direct de catre adoptator sau familia adoptatoare in situatia adoptiei persoanei majore de catre familia care a crescut-o in timpul minoritatii si cel al adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv.

In toate celelalte cazuri cererea de incuviintare a adoptiei putand fi introdusa fie de catre adoptator sau familia adoptatoare, fie de catre directia de la domiciliul acestora, la sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei sau, dupa caz, la implinirea termenelor prevazute pentru adoptia copilului aflat in una dintre situatiile urmatoare:

a fost deschisa procedura adoptiei interne si copilul a fost plasat la adoptator sau la familia adoptatoare, iar masura plasamentului dureaza de cel putin 90 de zile;
adoptia copilului de catre tutorele sau, daca au trecut cel putin 90 de zile de la data instituirii tutelei.

Cererea de incuviintare a adoptiei este insotita de urmatoarele acte:

certificatul de nastere al copilului, in copie legalizata;
certificatul medical privind starea de sanatate a copilului, eliberat de catre unitati publice nominalizate de catre directia de sanatate publica;
atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
hotararea judecatoreasca irevocabila de incredintare in vederea adoptiei;
certificatele de nastere ale adoptatorului sau ale sotului si sotiei din familia adoptatoare, in copie legalizata;
certificatul de casatorie al adoptatorului sau al sotilor din familia adoptatoare, in copie legalizata;
cazierul judiciar al adoptatorului sau, dupa caz, al fiecarui membru al familiei adoptatoare;
certificatul medical privind starea de sanatate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista caruia este inscris;
documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimtamantului parintilor firesti, in masura in care nu s-a pronuntat anterior o hotarare judecatoreasca de incuviintare a deschiderii procedurii adoptiei interne a copilului.

Directia in a carei raza teritoriala domiciliaza persoana sau familia adoptatoare va avea obligatia de a depune rapoartele finale pana cel mai tarziu cu 5 zile inaintea termenului la care a fost citata pentru judecarea cauzei, precum si, dupa caz, de a da instantei judecatoresti orice relatii necesare pentru solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei.

Instanta judecatoreasca va admite cererea de incuviintare a adoptiei numai daca, pe baza probelor administrate, si-a format convingerea ca adoptia este in interesul superior al copilului. In termen de 5 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a incuviintat adoptia, directia care a participat la judecarea cererii de incuviintare a adoptiei va instiinta in scris parintii firesti despre aceasta.

Monitorizarea post-adoptie

Directia de la domiciliul copilului va urmari si va intocmi rapoarte trimestriale cu privire la evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si parintii sai adoptivi pe o perioada de cel putin 2 ani dupa incuviintarea adoptiei.

Conditii de autorizare

Organismele private romane care solicita autorizarea in vederea desfasurarii de servicii si activitati in domeniul adoptiei interne trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa fie persoane juridice romane, fara scop lucrativ, constituite in conditiile legii;
b) sa aiba inscris in statut desfasurarea de activitati in domeniul adoptiei si in domeniul protectiei drepturilor copilului;
c) scopul si obiectul de activitate, inscrise in statut, sa fie in conformitate cu prevederile legislatiei romane;
d) sa dispuna de resursele materiale necesare pentru desfasurarea activitatilor a caror autorizare o solicita sau sa demonstreze capacitatea de a atrage resursele necesare;
e) sa aiba relatii contractuale pe perioada pentru care se solicita autorizatia cu cel putin 3 specialisti, absolventi ai invatamantului universitar cu diploma de licenta – unul in specializarea asistenta sociala, unul in specializarea psihologie si unul in drept sau stiinte juridice;
f) persoanele din conducerea organismului privat, precum si cele prevazute la lit. e) sa nu fi fost condamnate definitiv pentru o infractiune savarsita cu intentie si pentru care nu a intervenit reabilitarea;
g) sa aiba proceduri/metodologii de lucru adecvate si conforme cu principiile si prevederile legale in materia adoptiei, precum si proceduri de evaluare periodica a satisfactiei beneficiarilor;
h) sa aiba prevazuta in regulamentele proprii obligativitatea pastrarii conficdentialitatii de catre persoanele angajate si colaboratori a datelor si informatiilor la care au acces referitoare la copiii adoptati, adoptatori si parintii firesti;
i) sa asigure masurile necesare in vedeea protectiei datelor si informatiilor prevazute la lit. h).

Procedura de autorizare

In vederea obtinerii autorizatiei, organismele private vor depune o cerere insotita de urmatoarele documente:

a) actul constitutiv si statutul, in copie legalizata sau certificata;
b) incheierea judecatoreasca prin care s-a admis cererea de inscriere in Registrul asociatiilor si fundatiilor sau, dupa caz, in Registrul federatiilor a organismului privat;
c) regulamentul intern al organismului privat solicitant;
d) lista personalului care va realiza activitatile in domeniul adoptiei, insotita de cv-urile acestora, diplomele de studii si contractele in baza carora isi vor desfasura activitatea; diplomele de studii si contractele se depun in copie legalizata sau certificata;
e) documentele prevazute de lege pentru exercitarea profesiei, in cazul persoanelor prevazute la art. 5 lit. e);
f) angajamentul personalului din conducerea organismului privat, al persoanelor angajate, precum si al colaboratorilor, care au acces la date si informatii referitoare la copiii adoptati, adoptatori, parintii firesti si rudele biologice ale adoptatului, cu privire la pastrarea confidentialitatii acestor date;
g) document de prezentare a organismului privat care sa cuprinda si descrierea activitatilor planificate si a metodologiilor/procedurilor de lucru utilizate;
h) certificatele de cazier judiciar ale persoanelor din conducerea organismului privat, precum si ale persoanelor prevazute la art. 5 lit. e);
i) declaratia reprezentantului legal al organismului privat prin care se obliga sa prezinte Oficiului raportul anual de activitate in vederea reinnoirii autorizatiei, precum si rapoarte periodice, la cererea acestuia;
j) angajamentul reprezentantului legal de a informa Oficiul cu privire la schimbarile in urma carora conditiile de autorizare nu mai sunt indeplinite, in maximum 15 zile de la data la care a luat cunostinta de producerea acestora.

Oficiul va solutiona cererea de eliberare a autorizatiei in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii. In situatia in care documentatia depusa nu este completa, solicitantul este informat de catre Oficiu, in termen de maximum 10 zile de la inregistrarea cererii, in vederea completarii documentelor.

Analizarea cererii si a documentatiei depuse se realizeaza de catre persoanele desemnate prin ordin al presedintelui Oficiului, care intocmesc un raport ce contine propunerea privind eliberarea autorizatiei sau respingerea cererii de autorizare. Autorizatia este valabila pentru o perioada de un an de la data emiterii. Ordinul privind eliberarea autorizatiei sau respingerea cererii de autorizare se transmite solicitantului in maximum 5 zile lucratoare de la data emiterii lui.

Legislatie

HG 350/2012pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004privind regimul juridic al adoptiei si a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de coordonare de pe langa Oficiul Roman pentru Adoptii
Ordin nr. 550/2012privind aprobarea criteriilor pe baza carora se realizeaza potrivirea teoretica.Criterii pentru adoptii
ORDIN Nr. 552/2012privind aprobarea modelului-cadru al atestatului de persoana sau familie apta sa adopte, precum si a modelului si continutului unor formulare, instrumente si documente utilizate in procedura adoptiei
HG 233/2012privind serviciile si activitatile ce pot fi desfasurate de catre organismele private romane in cadrul procedurii adoptiei interne, precum si metodologia de autorizare a acestora
Legea nr. 49/2009privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 102/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei
Legea 274/2004 republicata 2010privind infiintarea, organizarea si functionarea Oficiului Roman pentru Adoptii
Legea nr. 273/2004 republicata in 2009 privind regimul juridic al adoptiei. Legea adoptiei
OUG nr. 102/2008ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei