Aducerea în stare de neîntrebuinţare a unor bunuri

aducerea în stare de neîntrebuinţare a unor bunuri – afectarea calităţilor unui bun care, fără a fi desfiinţat, sau afectat în substanţa sa, este făcut să-şi piardă unele dintre acele calităţi pe care le avea anterior şi care constituiau sau întreţineau potenţialul său de utilizare. Aducerea în stare de neîn-trebuinţare a unor bunuri poate fi permanentă sau temporară, totală sau parţială. Aducerea în această stare a unui bun consti-
tuie infracţiune, v. şi acte de diversiune, distrugere, distrugere din culpă, capitulare.