agricultura

Produsedingospodarie.ro – Topul celor mai profitabile culturi agricole in 2019

de

Topul celor mai profitabile culturi agricole! Vezi care sunt 

Topul celor mai profitabile culturi agricole!
Topul celor mai profitabile culturi agricole!

https://agrointel.ro/90800/cele-mai-profitabile-culturi-agricole-in-2018/

 

http://lexcafe.ro/economie-2/agricultura-economie-2/topul-celor-mai-profitabile-culturi-agricole/#more-58532

Lansarea unei afaceri în agricultură îți poate aduce venituri mari, dar, ca în toate domeniile, nu te poți înhăma la un astfel de business dacă nu cunoști îndeajuns de bine produsul și dacă nu cercetezi piața cu mare atenție. De asemenea, trebuie să fii conștient că, pentru a câștiga mulți bani, trebuie mai întâi să investești. Iată un top al celor mai profitabile culturi agricole.

Agricultorii care vor să investească în culturile de sparanghel, trebuie să știe de la început că au nevoie de mulți bani. Pentru a planta și a întreține un hectar de sparanghel, costă, în medie, în jur de 25.000 de euro. Se merită să investești într-un astfel de business, fiindcă, potrivit profesioniștilor, un singur hectar poate aduce și 100.000 de euro anual, iar durata de viață a plantației este de până la 20 de ani. De asemenea, sparanghelul nu este greu de gătit și este foarte sănătos, așadar, din ce în ce mai mulți oameni au început să îl cumpere în mod regulat, iar un singur kilogram de sparanghel se vinde și cu 50 de lei kilogramul.

Zmeura rămâne și anul acesta una dintre cele mai profitabile culturi din România. Chiar dacă numărul cultivatorilor a crescut, zmeura continuă să aibă un preț bun, de 15-16 lei pe kilogram, iar la final de sezon se poate vinde și cu 17 lei. Marele avantaj al acestei culturi este că aduce producții de 8-12 tone de fructe la hectar, fără a depune efort prea mare. Potrivit Agrointel, durata de viață a zmeurei este de 8-10 ani, în funcție de soi și de modul în care este înrgijită cultura.

Cultura de cătină este una dintre rețetele succesului în agricultură, iar pentru înființarea unei astfel de afaceri, nu ai nevoie de foarte mulți bani. Agricultorii au nevoie de 1.500-3000 de euro pentru a lansa acest business, iar investiția se recuperează încă din primul an. Potrivit experților, un hectar de cătină echivalează cu aproximativ 15 tone, iar la un preț de 10-20 de lei pe kilogram, agricultorii vor obține profituri semnificative.

 

http://www.produsedingospoadrie.ro

 

Conflict de munca. Plati compensatorii cuvenit salariatului disponibilizat

de
Neinserarea in contractul colectiv la nivel de unitate a obligatiei de a se acorda plati compensatorii salariatilor disponibilizati nu exonereaza unitatea de a aplica dispozitiile legale in vigoare la nivel de ramura, respectiv la nivel national, consacrate in acte normative privind protectia sociala a persoanelor disponibilizate prin concedieri colective.

Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Patronatul este persoana juridica inmatriculata sau persoana fizica autorizata potrivit legii, care administreaza si utilizeaza capitalul, indiferent de natura acestuia,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea privind soluţionarea conflictelor de muncă
(onus probandi). Obligatie procesuala ce re. vine participantilor in proces de a dovedi imprejurari sau fapte ce constituie obiectul probatiunii.
Mijloc principal de rezolvare pe cale pasnica a diferendelor internationale,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

***

Reclamanta G.C. a chemat in judecata pe parata S.C. „F” SA solicitand, in temeiul art.73 din Legea nr.168/1999, a contractului colectiv de munca la nivel de unitate pe anul 2000 si a contractului colectiv de munca la nivel de grupuri de unitati, societati comerciale, statiuni de cercetare si productie, unitati bugetare din domeniul agriculturii si alimentatiei pe anul 2000, obligarea la plata unei sume de 10-20 salarii medii pe unitate, reprezentand plati compensatorii, datorate incetarii raportului sau de munca in baza art.130 (1) lit.a din Codul muncii, in urma deciziei nr.216/29.09.2000 emisa de parata.

Prin sentinta civila nr.4456/19.04.2001, Judecatoria Sectorului IV Bucuresti a admis cererea si a obligat parata la plata sumei de 25.546.770 lei reprezentand plati compensatorii.

In motivarea acestei solutii s-a retinut ca parata nu a respectat cadrul legislativ existent privind plata unor compensatii banesti in cazul disponibilizarii personalului, astfel incat, conform art.94 alin.2 din Contractul colectiv de munca la nivel de grupuri de unitati, parata a fost obligata sa achite contravaloarea a 10 salarii medii pe unitate .

Recursul declarat de parata a fost admis prin decizia civila nr.1103 din 26 iulie 2001 a Tribunalului Bucuresti, sectia a V a civila si de contencios administrativ care a respins actiunea ca nefondata.

In esenta, in motivarea deciziei, s-a retinut ca in lipsa negocierii intre patronat si sindicat la nivel de unitate, contractul colectiv la nivel de ramura nu era direct aplicabil.

Aceasta ultima decizie a fost atacata prin prezentul recurs in anulare, in care se sustine ca s-au eludat dispozitiile Ordonantei de Guvern nr.98/1999 completate cu cele ale O.G. nr.185/1999 si O.G. nr.77/2000 potrivit carora patronul are obligatia de a acorda salariatilor disponibilizati platile compensatorii reprezentand echivalentul a 10-20 salarii.

Recursul in anulare este fondat.
Reclamanta a fost angajata ca vanzatoare la S.C. „F” SA, in baza unui contract de munca pe durata nedeterminata.

Prin decizia nr.216 din 29 septembrie 2000, in baza Protocolului nr.8/28.09.2000 incheiat cu reprezentantii salariatilor, S.C. „F” SA a desfacut reclamantei contractul de munca in baza art.130 (1) lit.a din Codul muncii. Astfel cum rezulta din ansamblul probelor dosarului, cu aceeasi ocazie au fost concediati 120 de salariati ai unitatii.

Ca atare, erau incidente dispozitiile OUG nr.98/1999 privind protectia sociala a persoanelor ale caror contracte individuale de munca vor fi desfacute ca urmare a concedierilor colective, completate cu OUG nr.185/1999 si OUG nr.77/2000.

Potrivit acestor acte normative, care reglementeaza cadrul general al protectiei sociale a persoanelor disponibilizate, salariatii disponibilizati prin concedieri colective beneficiaza de plati compensatorii daca au fost incadrati cu contract individual de munca pe durata nedeterminata si au o vechime in munca, la angajatorul care i-a disponibilizat, de minimum 6 luni, realizata in ultimele 12 luni inaintea disponibilizarii.

Cadrul concret pentru fiecare ramura, grup de unitati a fost reglementat, pe anul 2000, prin Contractul colectiv de munca, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a V a, nr.3/3 mai 2000.

Conform art.94 alin.2 din acest act normativ, “in cazul disponibilizarilor de personal, la initiativa patronatului, din motive de eficientizare economica, restructurari, reorganizari, modernizare (…) se asigura protectia sociala a salariatilor, care se face prin negociere intre parti, patronat-sindicat, a unor plati compensatorii cuprinse intre 10-20 salarii medii pe unitate”.

Din protocolul nr.7/2000, la care au participat reprezentantii conducerii executive si ai sindicatului rezulta ca situatia financiara grava a unitatii a determinat concedierea colectiva a 120 de salariati.

Neinserarea in contractul colectiv la nivel de unitate a obligatiei de a se acorda plati compensatorii salariatilor disponibilizati nu exonereaza unitatea de a aplica dispozitiile legale in vigoare la nivel de ramura, respectiv la nivel national, consacrate in actele normative anterior mentionate.

Cum potrivit art.75 din Legea 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca (in vigoare la data investirii instantei de fond) ca si art.287 din noul Cod al muncii, sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, iar in speta acesta nu a dovedit ca ar fi avut loc negocieri potrivit legii privind cuantumul platilor compensatorii, gresit a fost admis recursul impotriva sentintei de fond, care apreciase in mod corect lipsa culpei reclamantei in neinserarea unei atari clauze in contractul colectiv de munca la nivel de unitate .

Pentru considerentele anterior expuse, conform art.3303, raportat la art.312 alin.2 si 314 C.proc.civ., recursul in anulare s-a admis, cu consecinta modificarii deciziei nr.1103/2001 a Tribunalului Bucuresti in sensul ca s-a respins recursul S.C. „F” SA impotriva sentintei civile nr.4456/2001 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti.

REGULI PRACTICE PRIVIND CIRCULATIA CEREALELOR IN ROMANIA

de

REGULI PRACTICE PRIVIND CIRCULATIA CEREALELOR IN ROMANIA ORDIN nr. 1027 din 19 iunie 2006 privind aplicarea prevederilor art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale În temeiul prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, în temeiul prevederilor art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 225/2006 Care sunt principalele instrumente?

Cel mai important este borderoul de achizitie Dar ce cuprinde el? BORDEROU DE ACHIZIŢIE (cereale şi produse procesate din cereale) (cod 14-4-13/c) Formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare asigurat de Compania Naţională „Imprimeria Naţională” Formularul se utilizează pentru achiziţia de cereale şi produse procesate din cereale, numai de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată. Formularul poate să conţină pe lângă elementele obligatorii din model şi alte elemente pe care societatea le consideră necesare, respectiv date referitoare la calitatea produselor. 1.Serveşte ca: – document de înregistrare în gestiune a produselor cumpărate; – document justificativ de înregistrare în contabilitate a valorii produselor cumpărate. 2.Se întocmeşte în 3 exemplare de către delegatul cumpărătorului, care achiziţionează cereale de la producătorii individuali persoane fizice, în momentul achiziţiei. Se semnează de persoana care face achiziţiile respective şi de gestionarul care primeşte marfa. 3.Circulă: – la gestiune, pentru semnarea de primire a produselor şi întocmirea Notei de recepţie şi constatare de diferenţe (exemplarele 1 şi 2); – la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1); – rămâne în carnet (exemplarul 2); – la vânzătorul cerealelor (exemplarul 3). 4.Se arhivează: – la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1); – la delegatul achizitor (exemplarul 2). BORDEROU DE ACHIZIŢIE (cereale şi produse procesate din cereale) nr …………..data …………………. (de la producători individuali) Nr. crt. Contract (nr./data) Denumirea produsului U.M. Cantitatea Preţul unitar – lei – Valoarea – lei – Suma plătită – lei – Semnătura de primire a sumei 0 1 2 3 4 5 6 7 8 TOTAL (lei) X X Date privind expediţia Numele si prenumele delegatului cumpărătorului …………………… Buletinul/cartea de identitate ……. seria ……… nr. …………………, eliberat/eliberată …………………………………………………. Mijlocul de transport ………………..r. …………………………. Semnătura delegatului cumpărătorului …………………………………….. Semnătura gestionarului …………………………………….. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

Stimularea investiţiilor în agricultură

de

Sediul materiei : legea 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura În vederea stimulării investiţiilor efectuate în agricultură şi în sectoarele de procesare, depozitare, conservare şi valorificare a produselor, precum şi în alte sectoare legate de specificul activităţilor agricole, se constituie la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Fondul pentru creditarea investiţiilor în agricultură, denumit în continuare fond.

Fondul se constituie din alocaţiile aprobate prin bugetul de stat cu această destinaţie la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi se reconstituie din sumele rambursate şi din dobânzile plătite de către instituţiile de credit, potrivit prezentei legi. Beneficiarii sunt : a) producători agricoli individuali înregistraţi în Registrul exploataţiilor agricole; b) asociaţii agricole familiale, asociaţii de producători agricoli, grupuri de producători şi cooperative agricole, constituite conform legislaţiei în vigoare; c) societăţi agricole private, respectiv asociaţii agricole cu personalitate juridică, constituite conform legislaţiei în vigoare; d) societăţi comerciale cu capital privat, constituite conform legislaţiei în vigoare. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca beneficiarii: a) să înfiinţeze sau să dezvolte activităţi de exploatare agricolă, precum şi de procesare, conservare, depozitare şi valorificare a produselor; b) să propună un plan de afaceri fezabil, prin care să demonstreze că investiţiile sunt necesare, oportune şi eficiente, plan care să fie întocmit cu sprijinul instituţiei care acordă creditul şi să fie acceptat de aceasta. Conditiile de garantie sunt foarte permissive si se vorbeste de o acoperire in natura, in produsele agricultorilor Astfel,creditele acordate potrivit prevederilor prezentei legi pot fi garantate de fondurile de garantare şi/sau de către împrumutat prin: certificate de depozit, garanţii reale pe animale, maşini şi utilaje agricole, ipotecă asupra clădirilor şi terenurilor agricole, plantaţiilor sau orice alte garanţii agreate de instituţiile de credit. Costul privind întocmirea documentaţiilor de acordare a creditelor se suportă din fond şi nu va putea depăşi 3% din volumul creditelor acordate. Sumele neutilizate din fond la finele fiecărui an, precum şi cele provenite din rambursări de credite şi plăţi de dobânzi la creditele acordate în anul în curs se reportează în anul următor şi se utilizează pentru acordarea de noi credite, în condiţiile prezentei legi Obligatiile beneficiarilor acestor fonduri sunt: – sa nu schimbe destinatia fondurilor pentru care au fost acordate. – Sa ramburseze in termenul stabilite de lege aceste sume Sumele neutilizate din fond la finele fiecărui an, precum şi cele provenite din rambursări de credite şi plăţi de dobânzi la creditele acordate în anul în curs se reportează în anul următor şi se utilizează pentru acordarea de noi credite, în condiţiile prezentei legi Este un prim pas in vederea ajutarii reale a agricultorilor pentru a rezista unei piete comunitare esxtrem de competitive Din punctual de vedere al specialistului de drept precizez ca aceste stimulente financiare sunt eficiente atata timp cat ele sunt folosite potrivit finalitatii lor. Asteptam sa vedem daca mentalitatea romanilor s-a schimbat si daca investitiile vor avea sorti de izbanda.