Alegere de domiciliu

alegere de domiciliu, facultate acordată de lege părţilor spre a-şi determina adresa la care urmează să fie citate sau unde li se pot comunica anumite acte de procedură. în dreptul procesual civil funcţionează principiul potrivit căruia partea urmează să fie citată la domiciliul său real. Cu toate acestea, legea acordă părţii posibilitatea de a indica domiciliul altei persoane, spre a fi citată, întrucât scopul citării este încu-noştinţarea reclamantului sau a pârâtului despre data şi locul judecăţii. A.d. poate fi făcută de reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de pârât prin întâmpinare sau cerere reconvenţională. După declanşarea procesului, partea va fi citată, în tot cursul judecăţii, la domiciliul ales; dacă ea îşi schimbă domiciliul în cursul procesului, este obligată să depună la dosar o cerere prin care să indice locul (adresa) unde urmează să fie citată în continuare; în lipsa unei asemenea cereri, partea va fi citată legal la vechiul domiciliu.

Schimbarea de domiciliu trebuie să fie comunicată printr-o scrisoare recomandată şi părţii potrivnice; citarea la noul domiciliu va fi însă valabilă, chiar dacă modificarea intervenită nu a fost adusă la cunoştinţa instanţei şi a părţii potrivnice. Legea consacră şi un caz de alegere obligatorie de domiciliu: în cazul în care pârâtul locuieşte în străinătate. într-o atare circumstanţă, prin citaţie, pârâtul va fi informat că are obligaţia de a-şi alege domiciliul în România, unde urmează să i se facă toate comunicările în legătură cu procesul; în caz de neconformare, comunicările se vor face prin scrisoare recomandată; recipisa de predare la poşta română a scrisorii, în cuprinsul căreia vor fi menţionate actele ce se expediază, va ţine loc de dovadă de îndeplinire a procedurii.