Alibi

ALIBI, probă de nevinovăţie şi mijloc de apărare, constând în invocarea de către o persoană a împrejurării potrivit căreia în timpul săvârşirii unei infracţiuni, se afla într-un alt loc decât acela în care a fost săvârşită infracţiunea.

alibi, proba prin care persoana învinuită inculpată de săvîrşirea unei infracţiuni, dovedeşte că în momentul comiterii acesteia se afla în alt loc. Cu alte cuvinte persoana învinuită sau inculpată probează absenţa dintr-un anumit loc prin prezenţa sa în altă parte.

alibi I. Probă de nevinovăţie decurgand din prezenţa unei persoane, în momentul săvirşirii infracţiunii, in altă parte decît la locul unde s-a comis infracţiunea (a avea un a.). 2. Mijloc de apărare prin care se invocă împrejurarea de mai sus. în măsura în care învinuitul sau inculpatul poate face dovada că in timpul săvirşirii infracţiunii nu se afla la locul unde s-a comis fapta, ci în altă parte (are a.), organele judiciare vor face aplicarea prevederilor legale (art. 10, 11, C.p.p.). dispunînd, după caz, scoaterea de sub urmărire, ori achitarea persoanei învinuite sau inculpate. Proba făcută prin a. demonstrează prin ea însăşi, fără coroborarea cu alte elemente probatorii, nevinovăţia celui la care se referă.