am nevoie de avocat bun

Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila

de

Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila

 

Actele de procedura in materie civila

Pentru elaborarea „Ghidului practic pentru actele de procedura in materie civila”, a fost avuta in vedere legislatia in materie civila in vigoare la data 1 ianuarie 2014.

„Ghidul contine acte de procedura care au fost considerate utile si reprezinta modele orientative care urmeaza a fi adaptate, imbunatatite si modificate in functie de diversitatea situatiilor practice din activitatea instantelor„, se precizeaza in Ghidul actelor din materia civila.

 

Detinutii pot avea si convorbiri online cu familia. Noi masuri de executare a pedepselor

de

Detinutii pot avea si convorbiri online cu familia. Noi masuri de executare a pedepselor

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/jLuoyMtQdBe

Detinutii pot avea si convorbiri online cu familia. Noi masuri de executare a pedepselor

Introducerea unei noi denumiri pentru judecatorii care isi desfasoara activitatea in penitenciare, posibilitatea audierii detinutilor prin videoconferinta sau acordarea unui nou drept condamnatilor, acela de a avea convorbiri online, sunt doar cateva dintre dispozitiile aprobate in vara anului 2013 de parlamentari si aplicabile din aceasta luna. Reglementarile, ce au intrat in vigoare in 1 februarie 2014, fac parte din pachetul legislativ necesar aplicarii Noului Cod penal si a Noului Cod de procedura penala.

La inceputul lunii februarie au intrat in vigoare noul Cod Penal si noul Cod de procedura penala, printre cele mai importante schimbari introduse numarandu-se sistemul de pedepse, modul de desfasurare a unui proces, dar si introducerea unor noi institutii.

In plus, pe langa noile coduri, din 1 februarie se aplica si noi reglementari privind executarea pedepselor, acestea fiind stabilite de Legea privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013.

Conform expunerii de motive a actului normativ, propunerea reflecta o serie de documente internationale si europene in materie, precum: Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul detinutilor, Declaratia universala a drepturilor omului, precum si numeroase instrumente la nivelul Consiliului Europei, de la Recomandarea 2006 (2) a Consiliului Europei privind Regulile penitenciare europene, la numeroase recomandari care privesc aspecte distincte ale regimurilor penitenciare: tratamente medicale, suprapopularea penitenciara si liberarea conditionata, educatia si munca in penitenciare sau aspect privind masuri alternative detentiei.

Documentul este structurat in 7 titluri detaliate in cele ce urmeaza, ce completeaza reforma in materie penala si procesual penala materializata de adoptarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si Legii nr. 135/2010 privind codul de procedura penala.

Titlul I – Dispozitii generale

In primul titlu al legii sunt reluate normele fundamentale in materia executarii pedepselor, prin prezentarea principiilor legalitatii executarii pedepselor, respectarii demnitatii umane, interzicerii supunerii la tortura, tratamente inhumane sau degradante ori la alte rele tratamente, precum si al interzicerii discriminarii executarii pedepselor.

Astfel, conform actului normativ, pedepsele si masurile educative privative de libertate se executa numai in temeiul hotararilor judecatoresti definitiv, scopul executarii lor fiind prevenirea savarsirii de noi infractiuni. „Prin executarea pedepselor si a masurilor educative privative de libertate se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept, fata de regulile de convietuire sociala si fata de munca, in vederea reintegrarii detinutilor sau persoanelor internate in societate”, se puncteaza in documentul mentionat.

Acelasi document stabileste ca detinutii isi vor exercita toate drepturile civile si politice, cu exceptia celor interzise prin hotararea definitiva de condamnare.

Titlul II – „Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate”

Titlul II al legii, „Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate”, clarifica, pe de o parte, o serie de aspect ridicate in practica aplicarii din 2006 pana in prezent a reglementarilor privind executarea pedepselor, iar, pe de alta parte, clarifica modul in care este supravegheata, de catre judecator, masura cea mai restrictiva posibil, si anume privarea de libertate.

In primul rand, documentul stabileste o noua denumire – judecatorul de supraveghere a privarii de libertate. Concret, denumirea va fi folosita pentru judecatorul care isi desfasoara activitatea in penitenciare, centre de retinere si arestare preventive, centre educative si de detentie si a carui principal atributie este supravegherea si controlul legalitatii in eecutarea pedepselor si masurilor privative de libertate.

Totodata, in lege sunt enumerate toate atributiile pe care acest judecator le are, delimitandu-se in mod clar activitatea sa administrativa de cea administrativ-jurisdictionala. „Institutia judecatorului de supraveghere a privarii de libertate vine sa consolideze si sa exprime ferm optiunea legiuitorului roman pentru un control eficient a modului in care persoanele, minore sau majore, sunt private, potrivit legii, de libertatea lor, indiferent de spatiul de detinere”, precizeaza initiatorii in expunerea de motive.

Potrivit actului normativ citat, pe durata exercitarii atributiilor privind supravegherea executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate, judecatorii nu pot desfasura alte activitati la instanta din cadrul careia au fost desemnati.

Titlul III – „Executarea pedepselor privative de libertate”

Titlul III, „Executarea pedepselor privative de libertate”, este dedicat in intregime reglementarii executarii pedepselor privative de libertate dispuse in cazul majorilor. Titlul cuprinde reglementari internationale si europene in materie, atat cele vechi, deja consacrate in legislatia autohtona, cat si cele adoptate dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 275/2006, la care s-au adaugat cele mai recente rapoarte ale Comitetului european pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, precum si recenta jurisprudenta a Curtii Europene a Drepturilor Omului in materie.

„In ceea ce priveste jurisprudenta CEDO, au fost avute in vedere atat spete mai vechi precum petra, Cotlet contra Romaniei, dar si cazuri recente, printre care Bragadireanu sau Petrea contra Romaniei”, se arata in expunerea de motive.

Titlul III este structurat in 10 capitole, dupa cum urmeaza:

Capitolul I, „Organizarea executarii pedepselor privative de libertate”, cuprinde informatii referitoare la Adminstratia Nationala a Penitenciarelor, la penitenciare, precum si la sectiile speciale de arestare preventiva.

Capitolul II, „Siguranta penitenciarelor”, reglementeaza siguranta penitenciarelor in stransa legatura cu cerinta garantarii ca masurile de siguranta sunt aplicare potrivit standardelor europene si internationale in materie.

Ca element de noutate, legea introduce posibilitatea audierii prin videoconferinta, in situatia in care un detinut se afla in alt penitenciar decat penitenciarul in care se desfasoara una din procedurile prevazute de lege. Mai mult chiar, se instituie inclusiv posibilitatea ca audierea prin videoconferinta sa fie realizata si in cazul altor proceduri judiciare in masura in care aceasta este posibila din punct de vedere tehnic.

Conform expunerii de motive, aceasta masura are drept scop asigurarea celeritatii procedurii si diminuarea unor costuri legate de deplasarea detinutilor.

Capitolul III, „Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate”, reia cele patru regimuri deja consacrate prin Legea nr. 275/2006: de maxima siguranta, inchis, semideschis si deschis.

Printre reglementarile prevazute la acest capitol se numara analizarea conduitei persoanei in vederea schimbarii regimului de executare a pedepsei dupa executarea a 6 ani si 6 luni inchisoare in cazul pedepselor cu detentiunea pe viata si a unei cincimi din durata pedepsei cu inchisoarea. De asemenea, s-a avut in vedere recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii si Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante facuta in urma vizitei din septembrie 2010 in locurile de detinere din Romania care viza ca perioada de revizuire initiala a regimului de executare a a pedepsei pentru detinutii condamnati pe viata sa fie redusa.

In plus, conform expunerii de motive, un aspect important reglementat in cadrul acestui capitol este acela al insotirii stabilirii regimului de executare de un program de resocializare adaptat fiecarui detinut in parte. Sub denumirea de „individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate”, noua masura prevede includerea condamnatilor in activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala.


Ce activitati de consultanta si management poate desfasura o microintreprindere?

de

Ce activitati de consultanta si management poate desfasura o microintreprindere?

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/NCgtskD3VLW

Ce activitati de consultanta si management poate desfasura o microintreprindere

Firmele care obtin venituri din consultanta si management pot plati din 1 ianuarie 2014 impozit pe veniturile microintreprinderilor, cu conditia ca aceste venituri sa nu depaseasca 20% din veniturile totale. Insa calificarea activitatilor de consultanta si management ridica unele probleme, in conditiile in care Codul fiscal nu ofera exemple concrete in acest sens. Totusi, exista argumente cu care firmele pot sa justifice veniturile obtinute din astfel de activitati.

Potrivit modificarilor aduse Codului Fiscal in noiembrie anul trecut prin OUG nr. 102/2013, firmele care vor sa plateasca impozit pe veniturile microintreprinderilor de 3% trebuie sa indeplineasca o noua conditie obligatorie, valabila din 1 ianuarie 2014.

Mai exact, acestea trebuie sa obtina venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de 80% din veniturile totale.

Cu alte cuvinte, firmele care obtin venituri din consultanta si management pot plati impozit pe veniturile microintreprinderilor, desi vechea legislatie nu permitea acest lucru, cu conditia ca veniturile respective sa nu depaseasca 20% din veniturile totale.

Desi definitia microintreprinderii a fost completata cu o noua conditie obligatorie, respectiv obtinerea de venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de 80% din veniturile totale, totusi nu au fost aduse si clarificari in ceea ce priveste activitatile de consultanta si management si nici exemple concrete in acest sens, a declarat  Emilia Moise, tax adviser, senior manager Grant Thornton.

Avand in vedere ca aceste activitati nu sunt specificate clar in Codul fiscal, incadrarea lor intr-un cod CAEN poate ridica unele probleme.

“In ceea ce priveste codurile CAEN, este de mentionat faptul ca, in general, descrierea fiecarui cod cuprinde si liste de activitati care sunt si care nu sunt cuprinse in respectiva sub-diviziune. Cu toate acestea, clasificarea unei activitati/operatiuni sub un anumit cod CAEN poate ridica probleme, deoarece este necesara analiza tuturor aspectelor relevante pentru respectiva activitatea/operatiune”, a subliniat specialistul.

In conditiile in care activitatile/operatiunile desfasurate de o societate trebuie sa se regaseasca in codurile CAEN ale acesteia (fie in codul CAEN principal, fie in codurile CAEN secundare), codurile CAEN trebuie alese astfel incat sa reflecte activitatile/operatunile desfasurate de societate, a punctat Emilia Moise.

Calificarea procentului de 80% a veniturilor care sa NU fie din consultanta si management

In cazul unui control al Fiscul, pentru a sustine incadrarea unei societati in categoria microintreprinderilor este necesara, printre altele, argumentarea faptului ca 80% din veniturile totale nu au fost obtinute din activitati de consultanta si management.

“In acest sens, se au in vedere atat considerente de forma, dar mai ales elemente de substanta. Cu alte cuvinte, pe de o parte este analizata conformitatea conditiilor contractuale cu activitatile/operatiunile efectiv desfasurate, iar pe de alta parte este evaluata natura acestor activitati, din perspectiva substantei economice”.

Conform Normelor de aplicare a Codului fiscal, pentru a indeplini conditia referitoare la obtinerea de venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de 80% din veniturile totale, firmele NU trebuie sa inregistreze venituri din activitati desfasurate in domeniul bancar, in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital sau in domeniile jocurilor de noroc.

Conditia referitoare la realizarea de venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de 80% din veniturile totale, va fi verificata pentru anul fiscal 2014 pe baza veniturilor realizate de contribuabil in anul 2013, se precizeaza in Normele de aplicare a Codului fiscal, modificate recent prin HG nr. 77/2014.

Ce se intampla daca veniturile din consultanta si management depasesc 20% din veniturile totale?

Daca in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta va plati impozit de profit de 16%, se precizeaza in Codul fiscal.

Calculul si plata impozitului pe profit se va efectua incepand cu trimestrul in care s-a depasit oricare dintrele limitele prevazute anterior, luand in considerare veniturile si cheltuielile realizate de la inceputului anului fiscal.

Impozitul pe profit datorat va reprezenta diferenta dintre impozitul pe profit calculat de la inceputul anului fiscal pana la sfarsitul perioadei de raportare si impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat in cursul anului respectiv.

In situatia in care o microintreprindere realizeaza venituri din consultanta si management care depasesc 20% din totalul veniturilor sau veniturile sunt mai mari de 65.000 euro trebuie sa comunice acest lucru organului fiscal in termen de 30 de zile de la data de la care nu mai sunt indeplinite oricare dintre cele doua conditii, se precizeaza in legislatia aflata in vigoare. In acest sens, va depune la organul fiscal o declaratie de mentiuni.

Pentru a stabili limita de 65.000 euro sau ponderea veniturilor din consultanta si management in veniturile totale de peste 20% inclusiv trebuie luate in calcul veniturile care constituie baza impozabila.

Potrivit Normelor de aplicare a Codului fiscal, baza impozabila asupra careia se aplica cota de 3% o reprezinta totalul veniturilor trimestriale, din care:

a) se scad:

  • veniturile aferente costurilor stocurilor produse;

  • veniturile aferente costurilor serviciilor in curs de executie;

  • veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;

  • veniturile din subventii;

  • veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare;

  • veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;

  • veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;

  • veniturile din diferente de curs valutar;

  • veniturile financiare inregistrate ca urmare a decontarii creantelor si datoriilor in lei in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial;

  • valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii

b) si se adauga:

  • valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii;

  • in trimestrul IV, diferenta favorabila dintre veniturile din diferente de curs valutar/veniturile financiare inregistrate ca urmare a decontarii creantelor si datoriilor in lei in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial si cheltuielile din diferente de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, inregistrate cumulat de la inceputul anului.

Important! Incadrarea in categoria veniturilor din consultanta si management se va efectua prin analiza contractelor incheiate si a altor documente care justifica natura veniturilor, se precizeaza in Normele de aplicare a Codului fiscal.

Cine poate fi microintreprindere din 1 ianuarie 2014?

Conform Codului fiscal, pentru a plati impozit pe veniturile microintreprinderilor firmele trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

  • realizeaza venituri, altele decat cele din activitati desfasurate in domeniul bancar, in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital sau in domeniile jocurilor de noroc;

  • realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 80% din veniturile totale;

  • au realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 65.000 euro;

  • capitalul social este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile locale;

  • nu se afla in dizolvare cu lichidare, inregistrata in registrul comertului sau la instantele judecatoresti.

Atentie! Pentru determinarea echivalentului in euro a plafonului de 65.000 euro prevazut pentru microintreprinderi se va folosi cursul de schimb de la inchiderea exercitiului financiar precedent, respectiv cel stabilit de BNR pentru 31 decembrie 2013, de 4,4847 lei/euro.