Amprentă

amprentă, urmă lăsată prin presare pe o suprafaţă. 1. A. digitală, urmă lăsată de deget pe o suprafaţă şi care reproduce forma crestelor şi şanţurilor de pe faţa interioară a degetului.

2. A. palmară, urma lăsată de palmă.

3. A. plantară, urma lăsată de talpa piciorului desculţ. 4. A. papilară, termen generic prin care se defineşte orice urmă care este creată de crestele (papilare) şi şanţurile ce se găsesc pe faţa interioară a degetelor, palmei şi tălpii piciorului. A. poate fi: a) latent A (invizibilă), cînd este produsă prin depunerea transpiraţiei şi gră-simei de pe creste; b) vizibilă sau colorată, cînd este creată prin depunerea unei substanţe colorate aflată pe creste: praf, murdărie, sînge, vopsea etc.; c) mulată, cînd a fost creată în adîncime într-o materie plastică ca chit, plastilină, ciocolată, ceară moale, unsoare sau grăsime solidificată ş.a.

amprenta de comparaţie, urmă creată experimental pentru a servi la compararea cu cea în litigiu. A. de c. se obţine de la fiecare din obiectele sau persoanele bănuite că ar fi putut lăsa urma în litigiu.

amprentă sonoră, amprentă purtătoare caracteristicilor generale şi  individuale ale persoanelor sau obiectului creator şi a cărei examinare poate duce la identificarea criminalistică.

amprentă, urmă lăsată prin presare de un obiect sau parte a corpului pe o suprafaţă netedă. A. digitală, urmă lăsată de deget pe o suprafaţă netedă şi care reproduce forma crestelor şi şanţurilor de pe faţa interioară a degetului. Constatînd că această urmă diferă de la individ la individ, datorită particularităţilor desenului papilar, Galton (1822 — 1911), şi mai tirziu Vucetich (1858 — 1925), au conceput şi perfecţionat pe această bază o metodă de identificare a infractorilor. Această metodă s-a generalizat în activitatea organelor de urmărire penală. Fişele individuale cu antecedente penale cuprind şi a. d. A. palmară, urma lăsată pe palmă. A. plantară, urma lăsată de talpa piciorului desculţ. A. papilară, termen generic prin care se denumeşte orice urmă lăsată de crestele (papilare) şi şanţurile ce se găsesc pe faţa interioară a degetelor, palmei şi tălpii piciorului. A.p. poate fi: latentă, cînd este produsă prin depunerea transpiraţiei şi grăsimii de pe creastă: vizibilă sau colorată, cînd este produsă prin depunerea unei substanţe colorate aflată pe creste (praf, murdărie, sînge, vopsea etc.); mulată, cînd a fost creată în adîncime într-o materie plastică (chit, plastilină, ceară moale, unsoare sau grăsime solidificată, ciocolată ş.a.). A. de comparaţie (a. model), urină care se compară cu cea din litigiu. Ea este luată de organul judiciar de la persoanele bănuite că ar fi putut lăsa a. în litigiu.