angajez avocat stagiar

angajez avocat stagiar – Munca strainilor in Romania

de

Nu de putine ori, societatile in dezvoltare din Romania, in calitate de angajatori ai cetatenilor straini, dar si insasi cetateanul strain care intentioneaza sa se integreze pe piata muncii din Romania au intampinat dificultati in a identifica pasii si conditiile pe care trebuie sa le parcurga si sa le indeplineasca pentru o cat mai eficienta si mai ales legala integrare in Romania- angajez avocat stagiar

Odata cu integrarea europeana, notiunea de „strain” a cunoscut o alta dimensiune fiind susceptibila de o alta abordare, astfel incat potrivit modificarilor OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, prin OUG 55/2007 privind infiintarea Oficiului Roman pentru Imigrari prin reorganizarea Autoritatii pentru straini si a Oficiului National pentru Refugiati, precum si a altor acte normative in materie, „strain” nu mai este orice persoana care nu are cetatenia romana.

Prin notiunea de strain se are astazi in vedere persoana care nu are cetatenia romana sau cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European.

In aceeasi ordine de idei, OUG 56/2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei defineste strainul ca fiind persoana care nu are cetatenia romana sau cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European.

Revenind la „strainul” care nu este cetatean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European, trebuie stiut faptul ca, in prezent, munca acestora in Romania se presteaza in temeiul unei autorizatii de munca, ca si document oficial eliberat in conditiile legii, care da dreptul titularului sa fie incadrat in munca sau detasat in Romania la un singur angajator.

Cetateanul strain trebuie sa cunosca faptul ca pentru incadrarea sa in munca, pe teritoriul Romaniei este necesar ca, in conformitate cu dispozitiile Articolul 3 din OUG 56/2007, sa i) aibe pregatirea profesionala, autorizarea si experienta in activitate conform cerintelor angajatorului roman, ii) sa faca dovada ca este apt din punct de vedere medical sa desfasoare activitatea respectiva si nu are antecedente penale care sa fie incompatibile cu activitatea pe care urmeaza sa o defasoare pe teritoriul Romaniei, iii) se incadreaza in contingentul anual aprobat prin hotarare a Guvernului.

Cetateanul strain aspirant la un loc de munca in Romania trebuie sa stie ca nu va putea indeplini conditiile de eligibilitate daca incadrarea sa in munca vizeaza un post care ar fi putut fi ocupat de catre un cetatean roman, un cetatean al altui stat membru al Uniunii Europene, cetatean al vreunui stat semnatar al Acordului privind Spatiul Economic European, precum si de rezidentii permanenti pe teritoriul Romaniei.

Cu toate acestea, o atare conditie nu constituie o piedica la angajare pentru i) cetateanul strain care indeplineste functia de administrator intr-o societate comerciala cu participare straina si este singura persoana numita in aceasta functie, ii) daca desfasoara activitate in calitate de sportiv profesionist si face dovada ca a desfasurat activitate similara in alta tara, iii) daca este vorba despre un solicitant al autorizatiei pentru munca nominala sau este solicitant de autorizatie ca si transfrontalier, precum si iv) strainii posesori ai unui permis de sedere in scop de studii.

Desi nu este o conditie ce il vizeaza direct pe cetateanul strain care doreste sa fie angajat in Romania, acesta trebuie sa stie ca angajatorul roman la care va fi integrat, este obligat sa isi dovedeasca „bonitatea” in fata autoritatior de imigrare, respectiv sa dovedeasca ca are achitate la zi obligatiile catre bugetul de stat si ca desfasoara activitatea pentru care hotaraste sa angajeze cetateanul strain.

Un detaliu important invocat la Articolul 4 din aceeasi OUG 56/2007 este faptul ca, obtinerea autorizatiei de munca este o procedura care se lanseaza in baza unei cereri a anagajatorului la care cetateanul strain urmeaza sa fie integrat, insa avand in vedere documentatia care sa ateste indeplinirea conditiilor deja enumerate mai sus.

Desi autorizatia de munca se elibereaza pentru o perioada de un an, in mod exceptional, potrivit dispozitiilor Articolului 6 lit. c) si f) din OUG 56/2007, modificata, autorizatia de munca va fi eliberata doar pentru o perioada de 6 luni pentru lucratorii sezonieri, mai precis pentru posesorii autorizatiilor de munca nominale.

Stadiu dosar Euro P.E.C. insolventa

de

Din 2009, Euro P.E.C, a tot intarziat cu platile catre Hidolectrica. Mai mult, de la inceput  acestui an, firma galateana nu a mai achitat nicio factura catre Hidroelectrica, acesta fiind si  motivul invocat in cererea de insolventa. Se pare

ca, in contractul incheiat in 2004, era prevazut faptul ca, daca facturile nu sunt achitate mai multe de 90 de zile, firma furnizoare poate  denunta contractul unilateral. Ceea ce altfel s-a si intamplat. In acelasi contract erau prevazute si  penalitatile, in cuantum de 0,1 la suta pe zi de intarziere.

 In momentul cererii de intrare in insolventa, firma galateana avea datorii de aproape 14 milioane  de euro de lei, din care 2,7 milioane de euro catre creditori garantati, 10,7 milioane de euro catre  furnizori si  cei asimilati furnizorilor, 100.000 de euro catre diversi furnizori, 13.600 de euro catre  salariati, 31.500 de euro catre bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale si 256.000 de euro  drept dividende catre asociati.

Firma Euro PEC a inregistrat profit pana in 2011, cand a incheiat anul cu pierderi de 50 la suta  din valoarea cifrei de afaceri pe 2011. Conducerea firmei motiveaza ca facturile nu au fost platite  din cauza ca au fost achitate o parte din creditele contractate de la banci, credite care insumeaza  aproximativ 12,7 milioane de euro.

Societatea galateana furnizeaza energie electrica unor consumatori importanti din Romania:  fabricile de ciment Alesd, Campulung, Turda (aferente S.C. HOLCIM ROMANIA S.A.),  combinatele metalurgice MECHEL Targoviste si MECHEL Campia Turzii, la o parte dintre  acestia avand implementate propriile grupuri de masura, prin intermediul carora realizeaza  masurarea, teletransmisia si gestionarea consumurilor de energie, conform „Codului de masurare  a energiei electrice„.

Proces de jumatate de milion de euro intre Delphi Packard Romania si Administratia Fondului pentru Mediu anunta CASA DE AVOCATURA COLTUC

de

Cel mai mare angajator din Timis, Delphi Packard Romania (6.000 de angajati), se judeca in instante cu Administratia Fondului pentru Mediu, din cauza unei amenzi de peste 2.000.000 de lei (aproximativ 500.000 de euro) pe care reprezentantii companiei o considera ilegala

Administratia Fondului de Mediu (AFM) a verificat in2009 (intre 24 septembrie si 19 octombrie) activitatea Delphi Packard Romania. Controlul a vizat activitatea firmei pe o perioada mai mare de timp – din iunie 2002 pana in decembrie 2008. In urma verificarilor, inspectorii au stabilit ca sunt diferente intre obligatiile de plata calculate de firma si cele stabilite de organele de control, diferente ce provin din faptul ca reprezentantii societatii au considerat ca reciclate cantitatile de deseuri livrate catre societatile SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA.

Inspectorii Administratiei Fondului pentru Mediu au considerat, insa, ca prin contractul dintre Delphi si cele doua firme, scopul reciclarii nu a fost atins si au aplicat o amenda de peste 1,2 milioane lei ( peste 275 de mii de euro), la care se aduaga penalitati de aproape 731.000 de lei (aproximativ 170 de mii de euro). Compania a contestat amenda, dar cererea a fost respinsa, astfel ca firma a atacat decizia in instanta, proces care se judeca la Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de Apel Timisoara.

„Am procedat la reciclare conform legii”

In actiunea deschisa in instanta, avocatii celor de la Delphi Packard au cerut anularea amenzii, sustinand ca au indeplinit toate cerintele de mediu.

„Ne-am indeplinit intocmai obligatiile de reciclare si valorificare conform legii. Ca atare, se impune exonerarea noastra de la plata sumelor retinute si a majorarilor de intarziere aferente, ca nefondate. Am procedat la reciclarea conform legii a deseurilor de ambalaje, retinandu-se in mod eronat de catre autoritatea de control ca subscrisa societate nu am reciclat niciun kilogram de ambalaje in tot intervalul mentionat. Toate deseurile au fost preluate in vederea reciclarii”, se arata in cererea de chemare in judecata.

La dosar au fost depuse si mai multe inscrisuri prin care reprezentantii Delphi incearca sa demonstreze ca au respectat legislatia.

Rezultatul expertizei

In cauza a fost solicitata si o expertiza tehnica judiciara care sa stabileasca daca Delphi a respectat sau nu legea in privinta reciclarii. „Atat prin legislatia comunitara, cat si prin legislatia nationala sunt acceptate mai multe forme de recuperare a deseurilor de ambalaje, reciclarea fiind o forma superioara de recuperare (valorificare in sens larg). Avand in vedere contractele (n.a. cu firmele SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA), societatea reclamanta (n.a. SC Delphi Packard) a indeplinit obligatiile de valorificare si implicit reciclare”, se arata in raportul de expertiza intocmit de expertul tehnic judiciar, Savu Delia-Adina.

Obiectiile Fondului pentru Mediu

In urma expertizei realizate in dosar, reprezentantii Agentiei Fondului pentru Mediu au depus un document in care prezinta obiectiile referitoare la raport.

„SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA sunt autorizate pentru recuperarea, colectarea si comertul deseurilor si materialelor reciclabile, nefiind autorizate ca si reciclator de deseuri de materiale reciclabile. Prin adresa SC Remat MG SA se arata ca deseurile preluate au fost trimise unor societati care le utilizeaza ca si materii prime secundare. Rezulta indubitabil ca acestea nu au realizat decat activitatea de colectare si transport, nu si cea de reciclare. In concluzie, reclamanta si-a indeplinit doar obiectivul de valorificare si de recuperare, dar nu a fost indeplinit obiectivul de valorificare prin reciclare si obiectivul minim de valorificare prin reciclare de tip material”, se arata in documentul depus la dosar de Administratia Fondului pentru Mediu.

Pe langa problemele cu Agentia Fondului de Mediu, Delphi mai are probleme si cu producatorii VW, Audi si Skoda, carora le furnizeaza cablaje auto. Avocatura.com a relatat luna aceasta ca Delphi Packard ar fi primit scrisori din partea marilor producatori de masini, prin care era avertizat ca produsele realizate de Delphi nu sunt de foarte buna calitate.

Se modifica legislatia pentru transportatorii rutieri

de

Conform actualei forme a modificarilor propuse la OUG 109/2005, o copie conforma a licentei de transport poate fi solicitata pentru o perioada de valabilitate de 10 ani, fara a depasi termenul de valabilitate a licentei respective. Copia conforma a licentei de transport nu este transmisibila si contine numele operatorului de transport si un numar de serie, dar nu si numarul de inmatriculare.

 

 

 

Pentru incalcarea unor norme din domeniul transporturilor rutiere, pe langa sanctiunea contraventionala principala, se aplica si o sanctiune complementara constand in puncte de penalizare, care vor fi evidentiate in baza de date a autoritatii competente: incalcari minore – 1 punct penalizare; incalcari grave – 3 puncte penalizare; incalcari foarte grave – 6 puncte penalizare.

Conditiile minime de varsta pentru obtinerea certificatului de competenta profesionala prin calificare initiala sunt 18 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile C si C+E si 21 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile D si D+E.

In ceea ce priveste calificarea initiala accelerata, conditiile minime de varsta sunt de 18 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile C1 si C1+E, 21 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile de permise C, C+E, D1, D1+E si D, D+E, pentru transport de persoane prin serviciu regulat pe distante de pana la 50 km si 23 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile D si D+E.

Eliberarea documentelor, precum si efectuarea prestatiilor specifice se realizeaza de autoritatea competenta, pe baza tarifelor stabilite de aceasta. Insa, la stabilirea tarifelor, autoritatea competenta va tine cont doar de acoperirea cheltuielilor administrative, in legatura cu eliberarea documentelor.

 

Transport de calatori

Criteriul de vechime pe traseu a fost reintrodus, desi fusese eliminat in varianta initiala.

Astfel, punctajele acordate pentru criteriile de departajare sunt:

a) pentru vechimea neintrerupta pe traseu, ca detinator al licentei de traseu, se acorda cate un punct pentru fiecare an vechime.

b) pentru efortul investitional:

– se acorda cate 20 de puncte pentru fiecare autobuz utilizat pe traseul respectiv detinut in proprietate, cu contract de cumparare in rate sau contract in leasing, din care se scad cate un punct pentru fiecare an vechime, fata de data solicitarii;

– se acorda cate 10 puncte pentru fiecare autobuz detinut cu contract de inchiriere, din care se scade cate un punct pentru fiecare an vechime, fata de data solicitarii;

c) pentru gradul de confort al autobuzelor detinute si utilizate pe traseul respectiv:

– se acorda cate 9 puncte pentru fiecare autobuz clasificat la categoria I;

– se acorda cate 6 puncte pentru fiecare autobuz clasificat la categoria II;

– se acorda cate 5 puncte pentru fiecare autobuz clasificat la categoria III;

– se acorda cate 2 puncte pentru fiecare autobuz clasificat la categoria IV.

Nu se admit echivalari intre clasificarile pe stele si clasificarile pe categorii ale autobuzelor.

Operatorul de transport, detinator al copiei conforme a licentei de traseu, poate utiliza orice autobuz sau autocar clasificat, care are cel putin numarul de locuri stabilit in licenta de traseu respectiva.

Pe traseele intre municipiul Bucuresti si localitatile din judetul Ilfov operatorii de transport pot utiliza si autobuze urbane neclasificate.

 

Aautogari

Conform modificarilor propuse la OUG 109/2005, pana la 30 iunie 2012, autogarile existente in functiune vor fi clasificate pe categorii.

Autogari categoria a III-a sunt cele care, in afara dotarilor specifice minime obligatorii, detin: spatiu total, delimitat, al autogarii, de minim 200 mp; sala de asteptare pentru calatori de minim 20 mp; imobil pentru celelalte activitati specifice exclusive de minim 20 mp; minim doua peroane pentru plecari/sosiri.

Autogari categoria a II-a sunt cele care detin minim dublul capacitatii activelor impuse autogarilor de categoria a III-a.

Iar autogari categoria a I-a sunt cele care detin minim dublul capacitatii activelor impuse autogarii de categoria a II-a.

 

Cititoare de carduri

Casele de marcat fiscale si cititoarele de card cu posibilitate de a transmite date online raman obligatorii pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate.

In plus, odata cu montarea cititoarelor de carduri, operatorii de transport respectivi nu vor mai emite abonamente de calatorie decat de tip card.

Totusi, actuala forma a amendamentelor aduse la OUG 109/2005 aduce operatorilor de transport un cadou nesperat. Astfel, costurile legate de dotarea autobuzelor si autocarelor cu cititoare de carduri, precum si de transmiterea datelor online, vor fi suportate de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii in exclusivitate.

Conform amendamentelor, noua lege va intra in vigoare la data de 4 decembrie 2011.

 

 

Cum vom incheia contractele in 2012 sau dimpotriva, cum renuntam la acestea

de

Noul Cod Civil a adus modificari fundamentale contractelor. Pe de-o parte, au fost introduse elemente noi, care nu erau reglementate expres pana acum – impreviziunea, anteprecontractul  iar pe de alta parte, anumite concepte – clauza penala, raspunderea contractuala, incetarea contractului – au suferit schimbari substantiale.

Negocierile in vederea incheierii contractului (art. 1183 – 1184 NCC) Partile sunt obligate a respecta principiul bunei-credinte in negocieri.

  • Initierea negocierilor sau intreruperea negocierilor contrar bunei-credinte se va sanctiona prin obligarea partii la plata de daune-interese.
  • Obligatia de confidentialitate : partile sunt obligate a pastra confidentialitate si de a nu se folosi in interes propriu de informatiile confidentiale despre care au aflat in timpul negocierilor, chiar daca acestea nu au rezultat in incheierea unui contract.

Clauzele contractuale

Art 1201 – 1203 reglementeaza in mod expres clauzele la a caror respectare partile sunt obligate, chiar daca aceste clauze nu sunt cuprinse in contract:

  • Clauzele externe: partile sunt tinute a respecta clauzele extrinseci la care contractul face trimitere;
  • Clauzele standard: sunt considerate a fi clauze standard acele conditii stabilite in mod unilateral de catre una dintre parti, care nu sunt negociate si nu sunt supuse aprobarii celeilalte parti (ex. conditii generale, reguli, regulamente). Clauzele standard sunt premise, totusi, in caz de conflict intre o clauza standard si o clauza negociata, aceasta din urma va prevala.

Exista cateva limitari cu privire la clauzele standard (clauzele neuzuale). Astfel, pentru a putea produce efecte, clauzele standard trebuie acceptate in mod expres de cocontractant, in cazul in care cuprind: limitarea raspunderii, dreptul de a denunta unilateral contractual, dreptul de a suspenda executarea obligatiilor, decaderea din drepturi, decaderea din beneficiul termenului, restrangerea dreptului de a contracta cu alte persoane, limitarea dreptului de a opune exceptii, reinnoirea tacita a contractului, legea aplicabila, clauze compromisorii, clauze privind stabilirea compententei instantelor.

Clauza de impreviziune

Este reglementata in mod concret si imperativ prin lege, prin art. 1271 NCC. Anterior intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, nu existau prevederi cu privire la aceasta chestiune

Transferul dreptului de proprietate – riscul pieirii bunului In ceea ce priveste raspunderea pentru pieirea bunului, modificarea este una semnificativa. Astfel, potrivit art. 271 din vechiul Cod Civil,  din momentul perfectarii contractului translativ de proprietate, riscul pieriii bunului era suportat de catre debitorul obligatiei de plata (dobanditorul), indiferent daca bunul ii fusese efectiv predat sau nu.

Insa, conform art. 1274 NCC, riscul pieirii bunului ramane in sarcina debitorului obligatiei de a preda bunul (in general vanzatorul), atata timp cat bunul nu a fost predat, chiar daca contractual a fost perfectat.

Totusi, prin conventie, partile pot deroga de la regula in materie de riscul contractului.

Antecontractul (Promisiunea de a contracta)

Art. 1279 NCC reglementeaza in mod expres conditiile de incheierea ale antecontractului:

  • Antecontractul trebuie sa contina toate clauzele ce se vor regasi in contract;
  • Promisiunea de a negocia nu echivaleaza cu promisiunea de a contracta.

Clauza penala

Este reglementata de art. 1538 – 1543 NCC, fiind definita ca o conventie sau o clauza dintr-un contract, prin care debitorul se obliga sa plateasca creditorului o suma de

bani sau sa indeplineasca o alta prestatie determinata in favoarea acestuia, in cazul neexecutarii ilicite a obligatiilor contractuale.

  • Clauza penala are o natura mixta: reparatorie, sanctionatorie, cominatorie, urmarindu-se simultan repararea prejudiciului cauzat creditorului, precum si pedepsirea comportamentului debitorului, care consta in neexecutarea obligatiilor sale contractuale;
  • Se pastreaza vechile prevederi cu privire la clauza penala: creditorul are dreptul de a solicita fie clauza penala, fie executarea in natura a prestatiei – punerea in executare a clauzei penale nu se cumuleaza cu executarea in natura a obligatiei contractuale originare (Regula), cu exceptia cazului in care clauza penala este prevazuta pentru executarea cu intarziere, situatie in care se deroga de la regula si se cumuleaza clauza penala cu executarea in natura.

Elementele de noutate:

  • Se prevede in mod expres acordarea clauzei penale pentru neexecutarea oligatiei principale, spre deosebire de vechea reglementare, unde clauza penala era raportata la “(ne)executarea unei obligatii….”
  • Debitorul nu are niciun drept de optiune, el are doua obligatii c
Rezilierea/Rezolutiunea contractului (Art. 1549 – 1554 NCC)

  • Rezolutiune/Reziliere unilaterala – prin comunicarea unei declaratii de rezolutiune/reziliere, numai daca:

(i) partile au agreat aceasta posibilitate prin contract;
(ii) debitorul se afla de drept in intarziere;
(iii) debitorul a fost pus in intarziere, insa nu si-a executat obligatia nici inauntrul termenului fixat astfel.

Atentie! Declaratia de rezolutiune produce efecte numai intre parti. Pentru opozabilitate fata de terti, declaratia de rezolutiune trebuie inscrisa in registrele publice.

  • Rezilierea/Rezolutiunea de drept, ca urmare a agrearii in contract a unui pact comisoriu. Potrivit noii legislatii, pactul comisoriu nu mai are grade (pactul comisoriu putea avea gradul I, II, III, IV, in functie de gradul aferent putand opera de rezilierea/rezolutiunea de plin drept – Pact Comisoriu grad IV – sau numai cu interventia instantelor de judecata). Pactul comisoriu trebuie sa mentioneze expres obligatiile a caror neexecutare atrage rezilierea/rezolutiunea contractului. Conditia pentru ca pactul comisoriu sa isi produca efectele: punerea in intaziere a debitorului, in prealabil.

Denuntarea unilaterala

  • Reglementata expres la art. 1276 – 1277 NCC;
  • Regula: incetarea contractului prin denuntare unilaterala nu este permis in virtutea legii ci, numai daca partile au acceptat aceasta modalitate de incetare prin conventie. Exceptie : contractele incheiate pe durata nedeterminata. In acest caz, oricare dintre parti poate denunta unilateral contractul cu acordarea unui termen de preaviz rezonabil.
sursa: Mircea si asociatii
Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!