PASUL 1 – Aveți obligații de plată către statul român?

Sunteți considerat contribuabil (art. 58 Cod Fiscal) și subiect de taxe și impozite în România dacă:

•    sunteți persoană fizică rezidentă;
•    sunteți persoană fizică nerezidentă dar desfășurați o activitate în România într-o anume locație fixă (prin intermediul unui sediu permanent în România);
•    sunteți persoană fizică nerezidentă dar sunteți salariat în România;
•    sunteți persoană fizică nerezidentă și obțineți alte venituri din România.

Dacă vă încadrați la unul din punctele de mai sus, datorați impozite și contribuții statului român. Marea problemă este să stabiliți dacă sunteți considerat din punct de vedere legal rezident fiscal pe teritoriul României. În această situație se găsesc marea majoritate a celor ce vor citi acest articol.

Dacă sunteți persoane fizice rezidente în România, datorați impozit pentru veniturile realizate din orice sursă, fie ele realizate în România sau din afara României.

Ca să stabiliți dacă sunteti considerat rezident în România, mergeți la pasul următor.

PASUL 2 – Stabilirea rezidenței fiscale

Conform ANAF, elementele care determină dacă aveți rezidență fiscală în România sunt următoarele:

• domiciliul în România;
• locuinţa permanentă din România a persoanei fizice, locuinţă care poate fi în proprietate sau închiriată, dar care rămâne oricând la dispoziţia acestuia şi a familiei sale;
• centrul intereselor vitale amplasat în România;
• persoana fizică este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

După cum se observă, condiția celor 183 de zile petrecute sau nu pe teritoriul României cu care majoritatea sunteți familiarizați, este doar una din condițiile care duc la stabilirea rezidenței fiscale, mai mulți factori fiind  luați în calcul când se face această analiză. Acest lucru este deseori trecut cu vederea, poate și din cauză că celelalte condiții pot părea vagi.

Ca de exemplu, condiția referitoare la centrul intereselor în România. Cu toate acestea ele au substanță și produc efecte. Conform art. 7 din Codul Fiscal, centrul intereselor vitaleeste locul de care relaţiile personale şi economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate.

În analiza relaţiilor personale se va acorda atenţie familiei soţului/soţiei, copilului/copiilor, persoanelor aflate în întreţinerea persoanei fizice şi care sosesc în România împreună cu aceasta, calitatea de membru într-o organizaţie caritabilă, religioasă, participarea la activităţi culturale sau de altă natură.

În analiza relaţiilor economice se va acorda atenţie dacă persoana este angajat al unui angajator român, dacă este implicată într-o activitate de afaceri în România, dacă deţine proprietăţi imobiliare în România, conturi la bănci în România, carduri de credit/debit la bănci în România.

Stabilirea rezidenţei fiscale la momentul plecării persoanelor fizice din România

Să presupunem că sunteți o persoană fizică română care a plecat din România sau doriți să plecați din România și nu sunteți sigur dacă mai sunteți sau nu considerat rezident fiscal român. Aceasta este procedura de urmat:

“În vederea scoaterii în evidenţă de către autoritatea fiscală, persoana fizică rezidentă în România şi persoana nerezidentă au obligaţia să înregistreze, cu 30 de zile înaintea plecării din România, formularul „Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România” la autoritatea fiscală competentă.”

În termen de 15 zile de la depunerea formularului, autoritatea fiscală va notifica persoanei fizice dacă aceasta are în continuare obligaţie fiscală integrală în România sau va fi scoasă/menţinută din/în evidenţele fiscale. În cazul obligaţiei fiscale integrale, persoana fizică rezidentă este supusă în continuare impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României.

Dacă ulterior înregistrării formularului persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, aceasta va anexa la formularul mai sus menţionat certificatul de rezidentă fiscală emis de autoritatea competentă a statului care îl consideră rezident fiscal sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei fiscale, în vederea aplicării prevederilor convenţiei.

Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, va continua să fie considerată rezidentă în România, având obligaţie fiscală integrală până la sfârşitul anului calendaristic în care a făcut dovada schimbării rezidenţei fiscale în alt stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri.

Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care pleacă într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, completează formularul „Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România” şi este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, pentru anul calendaristic în care persoana fizică părăseşte ţara noastră, precum şi în următorii 3 ani calendaristici.

Dacă ați stabilit faptul că sunteți sau încă veți rămâne pentru anul în curs rezident fiscal în România, mergeți mai departe la pasul următor.

PASUL 3 – Venitul este impozabil sau neimpozabil?

Conform art. 60 din CF, următorii contribuabili sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit:

• 1. persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:
  • activităţi independente, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere;
  • salarii şi asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3);
  • pensii;
  • activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică;
• 2. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din venituri din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator. Încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, al ministrului pentru societatea informaţională, al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice şi al ministrului finanţelor publice.

Conform art. 62 următoarele tipuri de venituri sunt neimpozabile:

• a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice sau colectate public, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la organizaţii neguvernamentale, potrivit statutelor proprii, sau de la alte persoane;
• b) indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate, potrivit legii, persoanelor fizice, altele decât cele care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor;
• c) indemnizaţiile pentru: risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav, potrivit legii;
• d) recompense acordate conform legii din fonduri publice;
• e) veniturile realizate din valorificarea, prin centrele de colectare, a bunurilor mobile sub forma deşeurilor care fac obiectul programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;
• f) veniturile de orice fel, în bani sau în natură, primite la predarea deşeurilor din patrimoniul personal;
• g) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte drepturi, cu excepţia câştigurilor primite de la societăţile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi.
• h) despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;
• i) sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică, conform legii;
• j) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
• k) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, pensiile acordate în cazurile de invaliditate sau de deces pentru personalul participant, etc.
• l) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat, conform legii;
• m) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile din patrimoniul personal …”
• o) bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în cadru instituţionalizat;
• p) sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare şi aur financiar, primite cu titlu de moştenire ori donaţie.
• q) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice
• r) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, precum şi veniturile în valută primite de personalul încadrat în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, trimis în misiune permanentă în străinătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
• s) veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internaţionale din activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, cu condiţia ca poziţia acestora de oficial să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
• ş) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activitatea de consultanţă desfăşurată în România, în conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaţionale şi organizaţii neguvernamentale;
• t) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi desfăşurate în România, în calitate de corespondenţi de presă, cu condiţia reciprocităţii acordate cetăţenilor români pentru venituri din astfel de activităţi şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
• ţ) sumele reprezentând diferenţa de dobândă subvenţionată pentru creditele primite în conformitate cu legislaţia în vigoare;
• u) subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri, dacă subvenţiile sunt acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare;
• v) veniturile reprezentând avantaje în bani şi/sau în natură, stabilite potrivit legii, primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii, orfanii şi văduvele de război, accidentaţii de război în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice etc.
• w) premiile obţinute de sportivii medaliaţi .
• x) premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi în cadrul competiţiilor desfăşurate în România;
• y) prima de stat acordată pentru economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare;
• z) alte venituri care nu sunt impozabile, astfel cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Dacă venitul vostru nu se încadrează la veniturile scutite sau voi nu vă aflați printre persoanele scutite de impozit, înseamnă ca venitul vostru este impozabil, mergeți mai departe la pasul următor.

PASUL 4: Stabilirea naturii venitului: dependent sau independent

Că să înțelegem ce reprezintă din punct de vedere fiscal activitate dependentă și activitate independentă trebuie să analizăm art. 7 din Codul fiscal:

1. activitate dependentă – orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie de angajare generatoare de venituri;

2. activitate dependentă la funcţia de bază – orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către angajat; în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare numai angajatorului ales că locul respectiv este locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază;

3. activitate independentă – orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele criterii:

• persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;
• persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;
• riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;
• activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;
• activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;
• persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
• persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.

În contextul actual există un mare pericol de reîncadrare a activităților prestate ca activități dependente dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite. Reîncadrarea va presupune considerarea tuturor veniturilor ca și venituri din salarii sau asimilate și recalcularea impozitelor ca și cum acestea ar fi venituri pe salarii, la care se vor adaugă dobânzi și penalități de la data la care ați realizat primul venit și până când achitați sumele noi stabilite prin reîncadrare.

Reîncadrarea ca și operație este prevăzută în Codul Fiscal la art. 11 alin (1), care specifică:

(1) La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contribuţii sociale obligatorii, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei/activităţii.

Bineînțeles că organul fiscal trebuie să motiveze decizia prin indicarea exactă a elementelor care au condus la o asemenea decizie dar apreciez că baza acestei reîncadrări vor fi criteriile de mai sus.

De aceea, este recomandat ca în contractele de prestări servicii încheiate cu terții să se introducă clauze care să arate în mod cert faptul că activitatea nu este una dependentă, adică menționat în mod specific faptul că nu există un program stabilit, că activitatea se desfășoară cu resursele poprii și la sediile proprii cu angajați proprii etc.

În concluzie, dacă ați determinat faptul că realizați venituri dintr-o activitate dependentă (deci nu îndepliniți cel puțin 4 dintre criteriile de mai sus) trebuie să citiți acest articol, referitor la obligațiile declarative și de plată ale unei persoane rezidente în România, care obține venituri din salarii din străinătate.

Dacă ați determinat faptul că realizați venituri dintr-o activitate independentă (deci îndepliniți cel puțin 4 din criteriile de mai sus) mergeți la următorul pas pentru a descoperi categoria de venit pe care îl realizați.