Aplicatia „Istoric vehicul” Rar

Aplicatia „Istoric vehicul” rar. Cum verifici online, pas cu pas, istoricul unei mașini .

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

Solicitare Istoric Vehicul http://pro.rarom.ro:8080/dosar_vehicul.aspx

Registrul Auto Român (R.A.R) este organismul tehnic de specialitate desemnat de Ministerul Transporturilor .Ca autoritate competentă în domeniul vehiculelor rutiere, siguranţei rutiere, protecţiei mediului înconjurător şi asigurării calităţii.

ATRIBUŢII R.A.R – R.A.

În conformitate cu legislaţia în vigoare Registrul Auto Român are următoarele atribuţii principale:

acordarea omologărilor de tip naţionale pentru vehiculele rutiere, sistemele, componentele şi entităţile tehnice separate ale acestora
acordarea certificatelor de conformitate pentru sisteme, componente şi entităţi tehnice separate ale vehiculelor rutiere
acordarea omologărilor individuale pentru vehiculele rutiere
efectuarea inspecţiei tehnice periodice pentru anumite categorii de autovehicule
autorizarea staţiilor de inspecţie tehnică şi controlul activităţii de inspecţii tehnice periodice
transpunerea acquis-ului comunitar referitor la vehicule rutiere (cap.1 – Libera circulaţie a mărfurilor) şi la inspecţiile tehnice periodice (cap.9 – Politici de transport)
autorizarea atelierelor care efectuează lucrările de montaj, reparare şi verificare a vehiculelor şi componentelor acestora
certificarea sistemului de management al calităţii
participarea la lucrările Forumului Mondial pentru Armonizarea Reglementărilor Vehiculelor (WP 29) a Comisiei Economice pentru Europa a ONU

rar (ráră), adj. – 1. Puțin, redus, limitat. – 2. Depărtat, distanțat.

3. Neobișnuit, excepțional. – 4. (Adv.) De puține ori. – 5. (Adv.) Domol, lin. – Mr. area, rar. Lat. rarus (Pușcariu 1437; REW 7067), cf. it., sp., port. raro, fr. rare, prov. rar. – Der. arar, adv. (de puține ori); (a)rareori, adv. (de puține ori); rara, adv. (încet, fără grabă), se folosește mai ales cu reduplicare; rări, vb. (a spația; a frecventa mai puțin; refl., a se împuțina); rărime, s. f. (raritate, singularitate); răriș, s. n. (chelie, loc liber între obiecte); rarefacți(un)e, s. f., din fr. raréfaction; rarisim, adj., din fr. rarissime; raritate, s. f., din lat. raritas (sec. XIX). Rareș, adj., folosit mai ales ca poreclă, azi înv., pare să fi indicat o persoană mică de statură (după Tiktin, o persoană cu păr puțin).adjectiv rar

rar adj. m., pl. rari; f. ráră, pl. ráreadjectiv rar

rar, -ă adj. (lat. rarus, rar, it. raro, rado, pv. rar, sp. pg. raro, ralo). Care nu e des, care nu e nicĭ compact, nicĭ dens, care are spațiĭ goale: o pădure rară, o populațiune rară, o pînză rară, aeru e maĭ rar de cît [!] apa. Care nu se vede, care nu se arată des: ai devenit rar de cînd te-aĭ îmbogățit, cerbiĭ îs rarĭ astăzĭ. Care se întîmplă la intervale depărtate: astăzĭ războaĭele-s maĭ rare de cît în vechime. Neobișnuit, extraordinar, excepțional în merit orĭ în calitate: Dante a fost un om rar, o frumuseță [!] rară. Adv. La intervale: grîŭ răsărit rar, rar viĭ pe la noĭ. A o lua (a o porni, a pleca) rara-rara (Iron.), a te depărta cu pașĭ rarĭ: după ce ĭ-am tras o mustrare, a luat-o rara-rara spre casă.adjectiv rar

rar a. 1. care nu e des sau compact: aerul e mai rar decât apa; 2. ce vine la timpuri depărtate și puține: rare sunt momentele de fericire; 3. care nu e comun sau obișnuit: o frumusețe rară; 4. fig. excepțional, de mare merit: e un om rar. [Lat. RARUS]. ║ adv. nu adesea.

[/column]