arestare preventiva 29 zile

Arestare preventiva 29 zile

de

Arestare preventiva 29 zile

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4R3n7VGhMt8

Concediere pentru arest preventiv

a) notificarea primita de la organul de urmarire penala, privind arestul preventiv al salariatului si durata acestei dispozitii, care, justifica in fapt masura concedierii;

a) notificarea primita de la organul de urmarire penala, privind arestul preventiv al salariatului si durata acestei dispozitii, care, justifica in fapt masura concedierii;

b) motivarea in drept, constand in art. 61 lit. b) din Codul muncii;

c) precipitate instantei competente sa judece o eventuala contestare a concedierii si termenul in care aceasta contestatie trebuie depusa.

     Termenul de contestare este de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii deciziei de concediere. Instanta competenta sa judece un astfel de litigiu este tribunalul de la domiciliul reclamantului.

     Unele instante au considerat abuziva concedierea chiar la implinirea termenului de 60 de zile daca unitatea avea cunostinta despre iminenta eliberarii persoanei, iar interesele serviciului ar fi permis asteptarea revenirii la lucru.

     Socotim ca o asemenea solutie este nelegala. Daca legiuitorul a apreciat ca 60 de zile este un termen peste care nu se mai poate prelungi suspendarea contractului de munca, nu ar putea instanta sa aprecieze ca”interesele serviciului” ar permite o suspendare mai indelungata. Prevederea unui asemenea termen inlatura orice discutii in legatura cu momentul din care este posibila desfacerea contractului de munca in temeiul art. 61 lit. b) din Codul muncii.


Sase luni arest preventiv

de

Sase luni arest preventiv

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/5CzeFXefLcQ

Sase luni arest preventivTermenul de 30 de zile incepe sa curga de la data arestarii, nu de la data la care salariatul nu s-a mai prezentat la locul de munca. Asadar, contractul sau de munca ar putea fi desfacut disciplinar daca cele doua momente nu coincid, iar prima parte a absentelor s-a datorat unui alt motiv decat arestarea.

Pe parcursul celor 30 de zile, contractul de munca al salariatului este suspendat de drept si poate fi desfacut pe un alt temei (spre exemplu, pentru motive economice), caci faptul arestarii nu ii poate crea salariatului o situatie mai avantajoasa decat a celorlalti angajati.

Contractul de munca nu inceteaza automat la implinirea celor 30 de zile, daca nu exista o manifestare de vointa expresa a angajatorului printr-o decizie de concediere.

Decizia de concediere a salariatului arestat preventiv mai mult de 30 de zile trebuie emisa de angajator in termen de 30 de zile calendaristice de la data constatarii cauzei de concediere – art. 62 alin. (1) din Codul muncii. Termenul de 30 de zile in care trebuie emisa decizia de concediere a salariatului arestat preventiv incepe sa curga la implinirea celei de a 30-a zi de arest preventiv care rezulta din notificarea primita de la organul de urmarire penala.

Angajatorul nu ar putea dispune concedierea mai inainte de implinirea termenului de 30 de zile, chiar daca are convingerea ca salariatul nu va reveni la lucru, ca arestul va continua, sau ca hotararea instantei penale va fi de condamnare.

La implinirea termenului de 30 de zile, contractul de munca poate fi desfacut.

Concedierea nu este obligatorie, chiar daca termenul de 30 de zile s-a implinit. Angajatorul este liber sa opteze pentru mentinerea angajatului si dupa acest interval.

Nu se pretinde efectuarea vreunei cercetari prealabile, deoarece angajatorul nu este in situatia de a cerceta (si sanctiona) fapta savarsita de catre salariat, ci simplul fapt ca acesta lipseste de la serviciu o perioada mai indelungata ca urmare a arestului.

 

 


Cum se calculeaza arestul preventiv

de

Cum se calculeaza arestul preventiv

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/eP8seG9SZk9

Cum se calculeaza arestul preventiv Potrivit art. 146 din Codul de procedura penala, arestarea invinuitului se poate dispune pentru o durata de maximum 5 zile, dupa care se dispune fie punerea actiunii penale in miscare, fie eliberarea persoanei. Aceasta inseamna ca nu risca sa fie concediate persoanele pentru care nu s-a desfasurat o ancheta penala si nu s-au administrat suficiente probe pentru a fi pusa in miscare actiunea penala.

      Masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata numai in unele din urmatoarele cazuri:

a) daca identitatea sau domiciliul inculpatului nu pot fi stabilite din lipsa datelor necesare;

b) daca infractiunea este flagranta, iar pedeapsa inchisorii prevazuta de lege este mai mare de 3 luni;

c) daca inculpatul a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori a facut pregatiri pentru asemenea acte;

d) daca sunt date suficiente ca inculpatul a incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului;

e) daca inculpatul a comis din nou o infractiune ori exista date care justifica temerea ca va savarsi si alte infractiuni;

f) daca inculpatul este recidivist;

g) daca exista una din circumstantele agravante;

h) daca inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani, iar lasarea sa in libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publica.

     „Liberarea provizorie”, notiune introdusa prin art. 1601 din Codul de procedura penala, da dreptul inculpatului arestat preventiv de a cere punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.

      In cazul revocarii „liberarii provizorii”, procurorul sau instanta dispune arestarea preventiva a inculpatului si emite un nou mandat de arestare (art. 16010 alin. (3) din Codul de procedura penala).

       Angajatorul nu ii poate interzice revenirea la locul de munca salariatului „liberat provizoriu”, dupa mai putin de 30 de zile de arest. Daca insa acesta nu revine, contractul sau de munca va putea fi desfacut disciplinar, pentru absente nemotivate.


Cerere arest preventiv

de

Cerere arest preventiv

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/S9qCr5fwz5W

Cerere arest preventiv(1) Masura arestarii inculpatului poate fi luata numai dupa ascultarea acestuia de catre procuror si de catre judecator, afara de cazul cand inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire sau de la judecata ori se afla in una dintre situatiile prevazute in art. 1491 alin. 6.

(2) In cazul in care inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire sau de la judecata,  cand mandatul a fost emis fara ascultarea inculpatului, acesta va fi ascultat imediat ce a fost prins ori s -a prezentat.


Se poate prelungi arestul preventiv

de

Se poate prelungi arestul preventiv

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/NhFzMfuVz9F

Se poate prelungi arestul preventiv(1) Durata arestarii inculpatului  in cursul urmaririi penale nu poate depasi 30 de zile, afara  de  cazul  cand  ea  este  prelungita  in  conditiile  legii.  Termenul  curge  de  la  data emiterii mandatului, cand arestarea a fost dispusa dupa ascultarea inculpatului, iar  in cazul cand arestarea a fost dispusa in lipsa acestuia, termenul curge de la data punerii in executare a mandatului de arestare.

(2) Cand o cauza este trecuta pentru continuarea urmaririi penale de la un organ de urmarire la altul, mandatul de arestare emis anterior ramane valabil. Durata arestarii
se calculeaza potrivit dispozitiilor alineatului precedent.

Art. 1491:  Arestarea inculpatului in cursul urmaririi penale

(1) Procurorul,  din  oficiu  sau  la  sesizarea  organului  de  cercetare  penala,  daca  sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143  si exista vreunul dintre cazurile prevazute in art.  148,  cand  considera  ca  in  interesul  urmaririi  penale  este  necesara  arestarea inculpatului,  numai  dupa  ascultarea  acestuia  in  prezenta  aparatorului,  intocmeste propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive a inculpatului.

(2) Dosarul, impreuna cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive, intocmita de  procurorul  care  supravegheaza  sau  efectueaza  urmarirea  penala,  se  prezinta presedintelui  ori  judecatorului  delegat  de  acesta  de  la  instanta  careia  i-ar  reveni competenta  sa  judece  cauza  in  fond  sau  de  la  instanta  corespunzatoare  in  grad acesteia  in  a  carei  circumscriptie  se  afla  locul  de  detinere,  locul  unde  s-a  constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.

 (3) Cu  ocazia  prezentarii  dosarului  de  catre  procuror,  presedintele  instantei  sau judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua si ora de solutionare a propunerii de arestare preventiva, pana la expirarea mandatului de arestare preventiva a invinuitului devenit inculpat sau, daca acesta este retinut, pana la expirarea celor 24 de ore de retinere. Ziua si ora se comunica atat aparatorului ales sau numit din oficiu cat si procurorului, acesta din urma  fiind  obligat sa  asigure  prezenta  in  fata judecatorului a  inculpatului arestat sau retinut.

(4) Propunerea  de  arestare  preventiva  se  solutioneaza  in  camera  de  consiliu  de  un singur judecator, indiferent de natura infractiunii.

(5) Inculpatul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator.

(6) In cazul in care inculpatul se afla in stare de retinere sau de arestare potrivit art. 146 si din cauza starii sanatatii ori din cauza de forta majora sau stare de necesitate nu poate  fi  adus  in  fata  judecatorului,  propunerea  de  arestare  va  fi  examinata  in  lipsa inculpatului,  in  prezenta  aparatorului,  caruia  i  se  da  cuvantul  pentru  a  formula concluzii.

(7) Dispozitiile art. 150 se aplica in mod corespunzator.

(8) Participarea procurorului este obligatorie.

(9) Judecatorul admite sau respinge propunerea de arestare preventiva, prin incheiere motivata.

(10) Daca  sunt  intrunite  conditiile  prevazute  in  alin.  1,  judecatorul  dispune,  prin incheiere  motivata,  arestarea  preventiva  a  inculpatului  pe  o  durata  care  nu  poate depasi 30 de zile.

(11) Arestarea inculpatului nu poate fi dispusa decat pentru zilele care au ramas dupa scaderea din 30 de zile a perioadei  in care acesta a fost anterior retinut sau arestat. Arestarea  preventiva  a  inculpatului  se  dispune  inainte  de  expirarea  duratei  arestarii invinuitului.

(12) Dispozitiile  art.  146  alin.  10  si  111   si  ale  art.  152  alin.  1  se  aplica  in  mod corespunzator.

 (13) Impotriva  incheierii  se  poate  face  recurs, in  termen  de  24  de  ore  de  la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.

(14) Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si in cazul in care procurorul pune  in miscare  actiunea  penala  inainte  de  expirarea  duratei  mandatului  de  arestare  a invinuitului. Mandatul de arestare a  invinuitului  inceteaza la data emiterii mandatului de arestare a inculpatului.


Ce se intampla cu arestarea

de

Ce se intampla cu arestarea

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/abndS7iJkoK

Ce se intampla cu arestarea

Autoritățile competente cu efectuarea urmăririi penale (procurorul sau poliția) vor iniția cercetarea penală împotriva dumneavoastră dacă există o suspiciune concretă că ați comis o infracțiune. Scopul procedurii este de a clarifica dacă suspiciunea împotriva dumneavoastră este întemeiată sau nu. De asemenea, sunt investigate și circumstanțele dezincriminatoare. Dacă procurorul consideră suspiciunea ca fiind întemeiată, vă pune sub acuzare (sau solicită o ordonanță penală).

În vederea anchetării cauzei, poliția și procurorul pot recurge la diverse acte procedurale de anchetă. Când și ce fel de măsuri vor fi luate depinde de la caz la caz. De exemplu, puteți fi reținut imediat după comiterea faptei. După reținere poate urma arestarea preventivă.

Puteți contesta măsurile de anchetă care vă aduc prejudicii apelând – chiar și ulterior – în fața unei instanțe judecătorești.

După caz, se analizează și datele privind cercetările penale și condamnările anterioare.


Concediere pentru arest preventiv

de

Concediere pentru arest preventiv

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/EkdDXc9Tees

Concediere pentru arest preventivConcedierea poate interveni, potrivit art. 61 lit. b) din Codul muncii, in cazul in care salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 30 de zile.

   Termenul a fost redus de la 60 de zile la 30 de zile prin efectul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 65/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial nr. 576 din 5 iulie 2005.

   Termenul initial, de 60 de zile, a fost considerat prea indelungat, angajatorului pretinzandu-i-se sa mentina postul rezervat pentru salariatul arestat preventiv, desi erau foarte putine sanse ca acesta sa se intoarca la locul de munca.

    Ca urmare a arestarii, salariatul nu-si poate indeplini principala obligatie contractuala, si anume prestarea muncii. Chiar daca nu se afla nici macar indirect in culpa (adica nu a savarsit fapta de care este acuzat), raportul sau juridic nu poate continua.

     Iata de ce art. 61 lit. b) din Codul muncii nu reprezinta o incalcare a prezumtiei de nevinovatie deoarece unitatea nu este in masura sa anticipeze hotararea instantei penale. Incetarea contractului de munca intervine nu ca sanctiune pentru savarsirea unei infractiuni, ci ca urmare a neindeplinirii obligatiilor contractuale de munca.

      Mai mult decat atat, acest text reprezinta chiar o masura de protectie a salariatului, care ar fi putut fi concediat disciplinar dupa numai cateva zile de absente de la serviciu. Legea il obliga pe angajator sa mentina postul timp de 30 de zile, dar aceasta obligatie nu poate continua la nesfarsit fara prejudicierea intereselor angajatorului.

     Concedierea opereaza in acest caz independent de vinovatia sau nevinovatia salariatului, fiind dictata de absenta indelungata a acestuia de la serviciu.


Arestat preventiv in Germania

de

Arestat preventiv in Germania

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/eRuSJConFGz

Arestat preventiv in Germania

Dreptul de vizita al rudelor celor arestat preventiv in Germania se obtine in general de la procuratura de caz. Procuratura decide daca se acorda drept ul la vizita, pe care il poate si restrictiona. De exemplu, procuratura poate dispune ca vizita rudelor sa fie monitorizata de catre un angajat al penitenciarului sau – in cazurile mai grave – de catre politie.

 Este de recomandat ca cererii pentru obtinerea dreptului de vizita sa fie atasate copii xerox dupa actul de identitate al petentului. Vizitele se permit intr-un interval de 14 zile, la vizita putand intra concomitent trei adulti. Vizita dureaza in general 30 de minute, putand insa fi prelungita la cerere de catre judecator sau procuror.

In timpul vizitei nu sunt permise discutii despre cazul pentru care este cercetat arestatul. Daca nu se tine cont de acest lucru, vizita va fi intrerupta imediat. Nu este permisa predarea de obiecte in timpul vizitei. Anumite penitenciare – mai putin cele din Bavaria – permit predarea de pachete cu imbracaminte . Inainte de vizita trebuie clarificat, daca penitenciarul in care se afla ruda dumneavoastra permite acest lucru.

Majoritatea penitenciarelor permit vizitatori lor sa cumpere si sa predea arestatului doua ciocolate si o bautura racoritoare. Trebuie sa aveti in vedere faptul, ca obtinerea dreptului de vizita poate dura citeva zile. Nu plecati din tara pana cand nu aflati de la avocat ca vi s-a aprobat – si in ce conditii – cererea de vizita. Pentru mai multe detalii va stam oricand la dispozitie.


Arestul preventiv-drepturi

de

Arestul preventiv-drepturi

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/gcr41sux9MW

Arestul preventiv-drepturi

Procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penală, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în art. 143 şi există vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 148, când consideră că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea inculpatului, numai după ascultarea acestuia în prezenţa apărătorului, întocmeşte propunerea motivată de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului.

Dosarul, împreună cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive, întocmită de procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală, se prezintă preşedintelui ori judecătorului delegat de acesta de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, locul unde s-a constatat săvârşirea faptei prevăzute de legea penală ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

Cu ocazia prezentării dosarului de către procuror, preşedintele instanţei sau judecătorul delegat de acesta fixează ziua şi ora de soluţionare a propunerii de arestare preventivă, până la expirarea mandatului de arestare preventivă a învinuitului devenit inculpat sau, dacă acesta este reţinut, până la expirarea celor 24 de ore de reţinere. Ziua şi ora se comunică atât apărătorului ales sau numit din oficiu cât şi procurorului, acesta din urmă fiind obligat să asigure prezenţa în faţa judecătorului a inculpatului arestat sau reţinut.

Propunerea de arestare preventivă se soluţionează în camera de consiliu de un singur judecător, indiferent de natura infracţiunii.

Inculpatul este adus în faţa judecătorului şi va fi asistat de apărător.

În cazul în care inculpatul se află în stare de reţinere sau de arestare potrivit art. 146 şi din cauza stării sănătăţii ori din cauză de forţa majoră sau stare de necesitate nu poate fi adus în faţa judecătorului, propunerea de arestare va fi examinată în lipsa inculpatului, în prezenţa apărătorului, căruia i se dă cuvântul pentru a formula concluzii.

Dispoziţiile art. 150 se aplică în mod corespunzător.

Participarea procurorului este obligatorie.

Judecătorul admite sau respinge propunerea de arestare preventivă, prin încheiere motivată.

Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în alin. 1, judecătorul dispune, prin încheiere motivată, arestarea preventivă a inculpatului pe o durată care nu poate depăşi 30 de zile.

Arestarea inculpatului nu poate fi dispusă decât pentru zilele care au rămas după scăderea din 30 de zile a perioadei în care acesta a fost anterior reţinut sau arestat. Arestarea preventivă a inculpatului se dispune înainte de expirarea duratei arestării învinuitului.

Dispoziţiile art. 146 alin. 10 şi 111 şi ale art. 152 alin. 1 se aplică în mod corespunzător.

Împotriva încheierii se poate face recurs, în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă.

Dispoziţiile alineatelor precedente se aplică şi în cazul în care procurorul pune în mişcare acţiunea penală înainte de expirarea duratei mandatului de arestare a învinuitului. Mandatul de arestare a învinuitului încetează la data emiterii mandatului de arestare a inculpatului.

Codul de procedură penală actualizat prin:

Legea 356/2006 – pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi din 21 iulie 2006, Monitorul Oficial 677/2006;

OUG 109/2003 – privind modificarea Codului de procedură penală din 24 octombrie 2003, Monitorul Oficial 748/2003;

Legea 281/2003 – privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale din 24 iunie 2003, Monitorul Oficial 468/2003;


Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!