Conform legii, instituţiile bancare ar fi trebuit să modifice contractele în mod voluntar, fără a fi nevoie de iniţierea a mii de procese
Av. Coltuc: Autorităţile şi ONG-urile bancare preferă perpetuarea unui abuz, pentru că a face dreptate în acest domeniu ar însemna falimentul unor bănci
După mai bine de patru ani de la intrarea în vigoare a ordonanţei 50 şi unul de la aplicarea modificărilor aduse Legii 193, băncile continuă să menţină clauzele abuzive în contractele de împrumut, în ciuda miilor de procese câştigate de clienţi, în urma cărora au fost obligate să elimine clauzele abuzive şi să plătească, în unele cauze, daune materiale împrumutaţilor.
Şi lucrurile nu par să se schimbe în viitorul apropiat, după cum susţin avocaţii contactaţi de Curierul Naţional.
„În principiu, lucrurile nu par să se schimbe prea mult în viitorul apropiat, pentru că este necesar ca persoanele care au observat că au în contractele de împrumut cu băncile clauze abuzive trebuie să dea în judecată aceste instituţii pentru a rezolva o situaţie care ar trebui rezolvată de bănci, pe cale amiabilă. Băncile ar trebui să modifice contractele care conţin credite abuzive în mod voluntar, în conformitate cu legislaţia în vigoare încă de anul trecut, care transpune Directiva europeană. Dar băncile probabil au gândit că e mai comod aşa, că n-or să fie date în judecată de toţi clienţii şi atunci vor avea de câştigat, chiar dacă plătesc în câteva dosare daune”, a declarat pentru Curierul Naţional av. Alexandru Dimitriu, partener al Casei de Avocatură „Piperea şi Asociaţii”.
Potrivit acestuia, săptămâna viitoare, pe 11 – 12 noiembrie, Curtea de Apel Bucureşti se va pronunţa într-unul dintre procesele colective, un al doilea având termen pe 18 noiembrie. „În aceste două procese reprezentăm peste 600 de clienţi care au dat în judecată o bancă din cauza clauzelor abuzive descoperite în contracte”, a mai spus Dimitriu.
Întrebat de ce nu modifică băncile toate contractele-tip, astfel încât să elimine clauzele abuzive din toate contractele, inclusiv cele aflate în derulare, av. Dimitriu a amintit că această obligativitate este în vigoare încă de anul trecut, conform unei directive europene, dar băncile tergiversează aplicarea acesteia, în ciuda celor 10 – 11 procese iniţiate de ANPC.
Războiul cu băncile continuă pe denominare
Întrebat cum vede viitorul relaţiilor dintre bănci şi clienţi, avocatul a spus că „războiul continuă”. „Războiul continuă. Mai nou, şi pe denominare. Avem deja zeci de procese cu toate băncile care au acordat credite în franci elveţieni, în care reprezentăm peste 3.000 de clienţi. Aşteptăm deja hotărârile, care vor fi emise cel mai probabil la sfârşitul acestui an, începutul anului viitor”, a spus av. Dimitriu.
Dacă s-ar aplica jurisprudenţa CJUE, băncile ar pierde
La rândul său, av. Marius Coltuc, fondatorul Casei de avocatură cu acelaşi nume, notează pe site-ul său că „există situaţii, câştigate deja în dreptul românesc, când o hotărâre judecătorească are efecte fie faţă de o colectivitate, fie faţă de toată lumea”. „Exemplele cele mai la îndemână sunt din contenciosul administrativ.
Nu înţeleg de ce se refuză acest efect în domeniul clauzelor abuzive, unde există şi texte exprese şi jurisprudenţa CJUE care obligă la extinderea erga omnes a efectului constatării caracterului abuziv al unor clauze din contractele-tip. Singurele explicaţii sunt conjuncturale: dacă s-ar accepta acest efect, băncile vizate ar pierde. Autorităţile şi ONG-urile bancare preferă perpetuarea unui abuz, pentru că a face dreptate în acest domeniu ar însemna falimentul unor bănci. Şi, nu-i aşa, aceste corporaţii sunt prea mari pentru a fi lăsate să falimenteze”, notează av. Coltuc.
CJUE: Instanţele naţionale sunt obligate să respecte decizia Curţii
Curtea Europeană s-a pronunţat recent într-un caz în care instanţelor maghiare li s-a semnalat o clauză care permitea băncii calcularea ratelor lunare exigibile pe baza cursului de schimb la vânzarea CHF.
În acţiunea în instanţă, soţii Kasler s-au prevalat de natura abuzivă a acestei clauze, în măsura în care prevede, pentru rambursarea împrumutului, aplicarea unui curs diferit de cel utilizat la punerea la dispoziţie a împrumutului.
Ca atare, instanţa maghiară a cerut CJUE să se pronunţe dacă, în ipoteza în care contractul nu poate continua să existe după suprimarea unei clauze abuzive, instanţa naţională este abilitată să îl modifice sau să îl completeze.
„Clauzele care prevăd, pentru deblocarea unui împrumut în monedă străină, aplicarea unui curs de schimb diferit de cel aplicabil rambursării împrumutului nu sunt excluse în mod obligatoriu de la aprecierea caracterului lor abuziv. Deşi astfel de clauze pot fi considerate a priori că se înscriu în obiectul principal al unui contract de împrumut încheiat în monedă străină, este totuşi de competenţa instanţei naţionale să determine dacă consumatorii au fost în măsură să înţeleagă că s-au expus la o cheltuială suplimentară din cauza diferenţei dintre cele două cursuri de schimb”, a decis CJUE.
Curtea Europeană nu soluţionează litigiul naţional, instanţele naţionale fiind însă obligate să se pronunţe în mod asemănător în cazul în care sunt sesizate cu probleme similare. „Instanţa naţională are obligaţia de a soluţiona cauza conform deciziei Curţii. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanţe naţionale care sunt sesizate cu o problemă similară”, se arată în toate anunţurile CJUE.
Legea 193/2000 impune profesioniştilor să ia măsuri înainte ca instanţa să îi oblige ca sub sancţiunea amenzii să realizeze acest lucru
Prin Legea 214/2013 pentru aprobarea OUG 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă se precizează că „prevederile art. 13 alin. (3) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în procesele începute în perioada 15 februarie 2013 – 30 septembrie 2013”.
„În concluzie, meritul modificărilor Legii 193/2000 este de necontestat, fiind evidentă preocuparea permanentă a legiuitorului de a-i proteja pe consumatori împotriva eventualelor abuzuri din partea profesioniştilor. Totodată, Legea 193/2000 în varianta actuală manifestă un dublu rol, preventiv şi de constrângere. Un rol preventiv întrucât existând o hotărâre judecătorească prin care se constată caracterul abuziv al unor clauze, toţi profesioniştii vor fi nevoiţi să ia măsuri înainte ca instanţa să îi oblige ca sub sancţiunea amenzii să realizeze acest lucru. Totodată, legea are şi un rol constrângător căci, în ipoteza în care profesioniştii nu se conformează hotărârilor judecătoreşti astfel pronunţate, vor trebui să suporte sancţiunile aplicate de către instanţa de judecată”, notează avocat Coltuc
Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.
Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.
Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:
– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;
– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;
– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;
– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;
– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:
in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.
Avocat Coltuc Marius Vicentiu | Coltuc Marius Law Firm
In ultimele zile,desi este perioada concediilor se mediatizeaza foarte mult decizia in dosarul Voiculescu.
Nu vreau sa comentez aceasta decizie insa imi pun intrebarea:ce se va intampla cu dosarele de coruptie aflate in instanta?
Sau confiscarea extinsa va deveni o practica la instanta in 2014?
In justitie,pentru crearea jurisprudentei este destul de periculos sa ai un etalon,un dosar de comparatie
De ce spun acest lucru?
Domnul Voiculescu a fost condamnat pentru o singura infractiune,fara alte antecedente,cu incadrarea de 3-10 ani.
Atunci celelalte dosare de coruptie care au infractiuni in concurs(mai multe infractiuni comise) si incadrari mai mar ice pedepse vor primi?
Se va lua in calcul numai mediatizarea si prejudiciul sau se va lua in calcul si celelalte elemente de individualizare?
Elementele de individualizare sunt :
Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;
b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;
d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;
e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;
g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
La dosarul Voiculescu credem ca s-a avut in vedere litera a din acest articol si poate b
PRACTICA PE DOSARE DE CORUPTIE AVAND ACEEASI INCADRARE CA SI DOSARUL VOICULESCU
Dosar de trafic de influență
Vasile Duta
3458
ZILE de la data savarsirii5 mai 2010 – 5 ani de închisoare cu executareDosar de luare de mităNicolae Mischie334118 martie 2013 – 4 ani de închisoare cu executare”Romsilva”Ion Dumitru308028 septembrie 2009 – achitare definitivă”Armele de vânătoare”Șerban Mihăilescu301011 iunie 2012 – achitare definitivă”Mită la Primărie”Mircia Gutău293127 ianuarie 2010 – 3 ani și jumătate de închisoare cu executare”Strămutați de lux”Ionel Manțog28919 iulie 2012 – 5 ani de închisoare cu executare”Bunuri din China (Zambaccian I)”Adrian Năstase28236 ianuarie 2014 – 4 ani de închisoare cu executare”Mătușa Tamara”Adrian Năstase26243 septembrie 2012 – achitare definitivă“Horea 46”Cristian Anghel25052 ani și șase luni de închisoare cu executare„Fabrica de zahăr”Gheorghe Falcă247717 iunie 2013 – achitare definitivă„Mită la LPF”Dumitru Dragomir228422 octombrie 2012 – achitare definitivă”Valiza”George Becali22804 iunie 2013 – 3 ani de închisoare cu executare”Palincă și caltaboși”Decebal Traian Remeș
Ioan Mureșan224925 februarie 2013 – 3 ani de închisoare cu executare”ICA”Dan Voiculescu21458 august 2014 – 10 ani de închisoare cu executare”Spagă în numele fiului”Paul Păcuraru205219 decembrie 2011 – achitare definitivă”Trofeul calității”Adrian Năstase202820 iunie 2012 – 2 ani de închisoare cu executare”Mita de la PIC”Antonie Solomon160120 septembrie 2013 – 3 ani de închisoare cu executare”Voicu”Cătălin Voicu153822 aprilie 2013 – 7 ani de închisoare cu executare“Poșta Română”Tudor Chiuariu șiZsolt Nagy133024 ianuarie 2014 – 3 ani și șase luni de închisoare cu suspendare respectiv 4 ani de închisoare cu suspendareDosar de șantajDan Pasat121612 decembrie 2013 – 3 ani de închisoare cu executare”Mita de la Cluj”Sorin Apostu9517 iulie 2014 – 4 ani și 6 luni de închisoare cu executare”Transformatorul”Relu Fenechiu76930 ianuarie 2014 – 5 ani de închisoare cu executare”Mita la Primărie II”Emilian Francu44326 martie 2014 – 4 ani de închisoare cu executare”Mită la Hidroelectrica 1″Eugen Bradean26631 ianuarie 2014 – 3 ani de închisoare cu executare
CATE ASPECTE DIN RECHIZITORII PENTRU DOSARELE DE MAI SUS
333 de zile de la inceperea urmaririi penale
Dosarul „Trafic de influenta la Transporturi” – Ovidiu Silaghi
Ovidiu Silaghi este acuzat de procurorii DNA ca, in calitate de ministru al Transporturilor, i-a cerut lui Nelu Iordache sa deschida prin Blue Air, compania de transport aerian din grupul de firme controlate de Iordache, noi rute care sa lege aeroportul Satu Mare de alte destinatii din Europa, pentru ca, in schimb, sa isi exercite influenta asupra unor functionari din cadrul CNADNR (structura aflata sub autoritatea Ministerului Transporturilor). Deschiderea acestor curse a fost solicitata pentru sustinerea campaniei electorale a unei persoane apropiate ministrului, iar pentru a-si exercita influenta asupra CNADNR Silaghi a primit de la Iordache 200.000 de euro, sustin procurorii. UPDATE: Timp de 6 luni, cererea DNA adresata Parlamentului European pentru ridicarea imunitatii lui Silaghi s-a pierdut pe drumul birocratic de la Bruxelles. Din iunie, insa, Silaghi a devenit deputat in Parlamentul Romaniei, pe listele PSD si beneficiaza de imunitatea parlamentara din tara.
419 de zile de la inceperea urmaririi penale
Dosarul „Mita si trafic de influenta la Baia Mare” – Catalin Chereches
Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare, este urmarit penal pentru luare de mita, trafic de influenta si operatiuni financiare incompatibile cu functia sa, a anuntat Directia Nationala Anticoruptie. Procurorii sustin ca edilul din Baia Mare a cerut si a primit bani de la 5 firme pentru a le favoriza in procedurile de achizitie publica organizate de primaria Baia Mare, la atribuirea contractelor si pe parcursul derularii lor.
950 de zile de la inceperea urmaririi penale
Dosarul „Gaze ieftine pentru Niculae” – Ioan Niculae, Varujan Vosganian, Adrian Videanu
DOSAR SUSPENDAT: Pana la incuviintarea cererii procurorilor de urmarire penala pentru Vosganian (parlamentar), dar Senatul a respins cererea procurorilor // Urmarirea penala a lui Niculae continua in acest timp
Adrian Videanu si Varujan Vosganian, in calitatea lor de ministri Economiei, sunt acuzati de procurorii DIICOT pentru o serie de decizii care ar fi favorizat firma Interagro controlata de Ioan Niculae oferind gaze naturale la preturi mai mici. Practic, DIICOT a instrumentat un dosar de „complot si subminarea economiei nationale” in care sunt acuzati zeci de directori (peste 40) din cadrul Ministerului Economiei, ANRE si Romgaz pentru ca ar fi favorizat firma miliardarului Niculae. Ioan Niculae este sub urmarire penala inca din ianuarie 2012, dar abia in septembrie procurorii au cerut incuviintarea urmaririi penale pentru Vosganian (parlamentar) si Videanu.
UPDATE In februarie 2014, procurorii DIICOT au decis, in conformitate cu intrarea in vigoare a noului cod penal, schimbarea incadrarii juridice a infractiunilor din „complot” si „subminare a economiei nationale” in infractiunile de „constituire a unui grup infractional organizat ” si „abuz in serviciu” // Pe 23 iunie, procurorii au decis extinderea cercetarilor si punerea sub urmarie penala in cazul lui Ioan Niculae, sotia sa si a alti sase inculpati pentru infractiuni de sustragere de sub sechestru, instigare la abuz in serviciu si spalare a banilor.
287 de zile de la inceperea urmaririi penale
Dosarul „Evaziunea fiscala de 50 de milioane de euro” – senatorul Nicolae Badalau
Senatorul PSD Nicolae Badalau este acuzat de trafic de influenta pentru ca ar fi aparat interesele unei retele infractionale care viza monopolizarea producţiei şi desfacerii produselor din carne, printr-un amplu mecanism de evaziune. În 2 ani de zile statul a fost prejudiciat cu 50 de milioane de euro, sustin procurorii DNA. In dosarul care vizeaza zeci de persoane si un procuror de pe langa Inalta Curte, procurorii mai arata ca Badalau ar fi primit, cu titlu gratuit, pulpe, piept si ficat de pui de la una din firmele implicate.
753 de zile de la inceperea urmaririi penale
Dosarul „Frauda cu fonduri ale Parlamentului European” – Anne-Rose-Marie Juganaru
Anne-Rose-Marie Juganaru este urmarita penal de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie din iulie 2012 in cazul fraudei cu fonduri ale Parlamentului European in care este acuzat si Adrian Severin. Anne-Rose-Marie Juganaru este acuzata de complicitate la folosirea de documente false in urma carora au fost obtinute pe nedrept fonduri din bugetul general al Comunitatilor europene, in calitate de asistenta a europarlamentarului Adrian Severin. In martie 2013, Juganaru a fost numita in functia de secretar de stat la Ministerul Mediului printr-o decizie a premierului Victor Ponta.
333 de zile de la inceperea urmaririi penale
Dosarul „Folosirea influentei si favorizarea infractorului” – Ioan Oltean
Ioan Oltean, in calitate de vicepresedinte si fost secretar general al PDL, este acuzat de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie ca a intervenit la conducerea Consiliului Judetean Bistrita Nasaud, precum si la inalti demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltarii si Ministerul Economiei pentru ca anumite firme sa castige licitatii sau pentru ca primari PDL sa primeasca fonduri publice pe anumite proiecte. Oltean este acuzat si de favorizarea infractorului; procurorii sustin ca el a informat doua persoane ca DNA urma sa faca a doua zi perchezitii la domiciliile acestora.
2076 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul „I.C.A.” – Dan Voiculescu
TERMEN DE JUDECATA | 8 AUGUST 2014
3,6 hectare de teren si un hectar de constructii in Baneasa au fost cumparate de Dan Voiculescu la un pret de 75 de ori mai mic decat cel real, sustin procurorii. O urmarire penala in timp record (cateva luni) a dus la trimiterea in judecata a 13 persoane. Dupa trei termene la Tribunalul Bucuresti, procesul s-a mutat la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde a debutat cu sapte amanari. Timp de aproape 9 luni de zile (iunie 2012 – februarie 2013), Voiculescu a jucat „alba-neagra” cu functia sa de parlamentar dupa ce a demisionat din Senat, a fost reales si apoi a demisionat din nou. In acest timp, dosarul sau a fost plimbat de mai multe ori de la Inalta Curte la Tribunal si inapoi.
8 august 2014 SENTINTA FINALA: Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de inchisoare cu executare
2988 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul „Loteria I” – George Copos
TERMEN DE JUDECATA | 13 AUGUST 2014
Ana Electronic, compania in care Copos este actionar majoritar, a vandut, in 2004, mai multe spatii comerciale catre Loteria Romana. Anchetatorii sustin ca suma incasata oficial a fost mult mai mica decat cea primita in mod real, statul fiind tras pe sfoara cu circa un milion de euro. In 20 mai 2011, instanta a decis restituirea dosarului la DNA. In 28 iulie 2011, recursul DNA impotriva acestei decizii a fost admis si judecata a continuat la Judecatoria Sectorului 2.
– Prima decizie: George Copos a fost condamnat la 4 ani de inchisoare cu executare. Decizia nu este definitiva.
2989 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul „Caprioara” – Marian Oprisan
TERMEN DE JUDECATA | 21 AUGUST 2014
Modul in care a achizitionat, in numele Consiliului Judetean Vrancea, un complex turistice, felul in care a cheltuit banii CJ pentru anumite actiuni de protocol, dar si unele nereguli privind reabilitarea drumurilor comunale l-au adus pe celebrul politician PSD in fata judecatorilor. De mai bine de 5 ani, procesul lui Marian Oprisan treneaza si a fost mutat de mai multe ori de la instantele din Vrancea la din Cluj si invers. In prezent, dosarul se judeca la Judecatoria Cluj-Napoca.
264 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul „Mita la judecator” – Veronica Cirstoiu
TERMEN DE JUDECATA | 21 AUGUST 2014
Judecatoarea Veronica Cirstoiu, de la Curtea de Apel Bucuresti, si fiul sau Florin Cergan au fost arestati preventiv pe 9 august, fiind acuzati de luare de mita si complicitate la trafic de influenta pentru solutii favorabile in mai multe dosare, printre care si cel al lui Dinel Staicu. Procurorii DNA sustin ca Veronica Cirstoiu a primit peste 1.000.000 euro pentru obtinerea unor solutii favorabile in cauze penale. Scopul mitei, spun surse judiciare citate de Mediafax, ar fi fost si anularea condamnarii la 7 ani de inchisoare a lui Dinel Staicu, decizie care chiar s-a luat in februarie 2012, in dosarul fraudarii Bancii Religiilor.
UPDATE 20 noiembrie 2013: Judecatoarea Veronica Cirstoiu a fost trimisa in judecata
66 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul „Informatii confidentiale la Transporturi” – Valentin Preda, secretar de stat
TERMEN DE JUDECATA | 21 AUGUST 2014
Pe 19 ianuarie 2013, secretarul de stat in Transporturi, Valentin Preda a fost saltat din fata ministerului Dezvoltarii Regionale (minister condus de Liviu Dragnea) de procurorii DNA, fiind suspectat de acte de coruptie. Preda, un apropiat al edilului constantean Radu Mazare, secretar de stat in repetate randuri la Transporturi, este acuzat de detinere de documente confidentiale si secrete de stat. Alaturi de Preda s-a inceput urmarirea penala si pe numele unui ofiter de politie judiciara in cadrul DNA. In presa au aparut speculatii cum ca informatiile confidentiale ce le-ar fi obtinut Preda urmau sa ajunga la Liviu Dragnea, insa aceste zvonuri nu au fost confirmate.
284 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul “Voluntari” – Miron Mitrea
TERMEN DE JUDECATA | 28 AUGUST 2014
Miron Mitrea este acuzat ca, pe vremea in care era ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei in guvernul Adrian Nastase, a primit drept mita circa 300.000 de euro, sub forma de lucrari de constructie la o casa apartinand mamei sale. Foloasele necuvenite ar fi provenit de la Irina Jianu, sefa Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), in schimbul numirii si mentinerii ei in functiile de inspector general adjunct, respectiv inspector general in cadrul ISC. In 16 mai 2011, Inalta Curte a decis ca dosarul sa fie trimis inapoi la DNA. Dupa mai bine de 2 ani, pe 31 octombrie 2013, DNA a retrimis dosarul in instanta, insa cu un prejudiciu retinut diminuat.
1960 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul “Privatizarile strategice” – Codrut Seres si Zsolt Nagy
TERMEN DE JUDECATA | 1 SEPTEMBRIE 2014
Fostul ministru PC al Economiei si Comertului, Codrut Seres, si fostul ministru UDMR al Telecomunicatiilor, Zsolt Nagy, au fost acuzati de procurori ca ar fi utilizat pozitiile pe care le ocupau in Guvern pentru a favoriza anumiti concurenti intr-o serie de dosare de privatizare de mare importanta. Anchetatorii sustin ca faptele celor doi demnitari trebuie catalogate drept tradare. Procesul a debutat in mai 2009 si continua in prezent la Inalta Curte (ICCJ).
UPDATE 3 decembrie 2013: Codrut Seres a fost condamnat la 6 ani de inchisoare cu executare pentru tradare. Zsolt Nagy – cinci ani de inchisoare. Sentinta nu e definitiva
314 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul „Santaj la Antene” – Sorin Alexandrescu, Dan si Camelia Voiculescu
TERMEN DE JUDECATA | 1 SEPTEMBRIE 2014
Sorin Alexandrescu, directorul Antena Grup, este acuzat de procurorii anticoruptie ca l-ar fi santajat si constrans pe administratorul RCS-RDS sa semneze reintroducerea in grila Digi a unor programe ale trustului Intact, sub amenintarea ca altfel va publica o serie de anchete compromitatoare despre relatia RCS-RDS si Dumitru Dragomir, seful Ligii Profesioniste de Fotbal. In acest dosar au fost trimisi in judecata si Dan Voiculescu si fiica sa Camelia, procurorii sustinand ca cei doi erau la curent cu „stadiul actiunilor infractionale”. Presiunile asupra sistemului judiciar prin intermediul media sunt invocate in premiera de catre procurori in acest dosar.
349 de zile de la trimiterea in judecata
Dosar de coruptie „Lucrari fictive la Beius” – deputatul liberal Costin Gheorghe
TERMEN DE JUDECATA | 2 SEPTEMBRIE 2014
Fostul viceprimar al localitatii Beius, actualmente deputat PNL, Costin Gheorghe este acuzat de procurorii anticoruptie de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals in declaratii, fals intelectual si fals in inscrisuri sub semnatura privata. Costin Gheorghe, fostul primar si un alt fost viceprimar sunt acuzati ca, in calitate de lideri ai administratiei locale, ar fi favorizat firma Top Construct Group si ar fi semnat plati pentru lucrari fictive realizate de compania in cauza.
2894 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul „Rompetrol” – Dinu Patriciu
TERMEN DE JUDECATA | 2 SEPTEMBRIE 2014
Unul dintre cei mai importanti oameni de afaceri autohtoni, politician important, chiar daca nu detine nicio functie importanta in PNL, patron al unuia dintre cele mai importante grupuri media, Dinu Patriciu a fost trimis in judecata in 2006 pentru sapte capete de acuzare, printre care delapidare, spalare de bani, asociere pentru savarsirea de infractiuni si manipularea pietei de capital.
Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate invocata de avocatii apararii. Procesul s-a reluat in septembrie 2011, dupa un an de pauza. 28 august 2012 – Instanta il achita pe Dinu Patriciu in dosarul Rompetrol. Sentinta nu este definitiva, iar procurorii au facut apel la Curtea de Apel Bucuresti.
2253 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul „Trafic cu terenuri” – Marinica Cazacu
TERMEN DE JUDECATA | 2 SEPTEMBRIE 2014
Fostul prefect PD al judetului Ialomita, Marinica Cazacu, ar fi pus bazele unui mecanism prin care retroceda ilegal terenuri in beneficiul unor apropiati. Dupa cum sustin procurorii, folosindu-se de pozitia sa, demnitarul ar fi pus in posesie cu peste 225 de hectare de teren valoros, cu deschidere la DN2A, unor persoane neindreptatite la acest lucru. In acest mod, Cazacu ar fi produs un prejudiciu de peste sapte milioane de euro Administratiei Domeniilor Statului si unor persoane fizice.
2116 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul „Retrocedarile ilegale” – Radu Mazare si Nicusor Constantinescu
TERMEN DE JUDECATA | 2 SEPTEMBRIE 2014
O retea din care DNA spune ca face parte primarul Constantei, Radu Mazare, actualul presedinte al Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, dar si alte 35 de persoane (angajati ai institutiilor publice, notari, oameni de afaceri, samsari de terenuri etc.) ar fi pagubit statul cu 114 milioane de euro prin retrocedarea ilegala a circa 100 de hectare de teren situat in Constanta.
Procesul a fost suspendat timp de un an si jumatate pentru judecarea unei exceptii de neconstitutionalitate ridicata de avocatii apararii.Judecarea Dosarului s-a reluat in martie 2012 la Curtea de Apel Bucuresti.
341 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul „Locuinta de la MApN” – Corneliu Dobritoiu
TERMEN DE JUDECATA | 2 SEPTEMBRIE 2014
Fostul ministru al Apararii Corneliu Dobritoiu a fost trimis in judecata de catre procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) intr-un dosar privind cumpararea unor locuinte de serviciu in baza unor declaratii false. Potrivit rechizitoriului citat de Mediafax, Dobritoiu a cerut o casa cu patru camere de la MApN pe motiv ca statea cu parintii si are doi copii. Procurorii sustin ca fostul ministru al Apararii a inchiriat si apoi a cumparat, in regim subventionat, o locuinta de serviciu de la Ministerul Apararii Nationale, cu incalcarea prevederilor legale.
308 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul „Fraude la referendum” – Liviu Dragnea
TERMEN DE JUDECATA | 3 SEPTEMBRIE 2014
Liviu Dragnea este acuzat de procurorii DNA ca ar fi pus la punct un sistem national de influenta prin care ar fi fraudat votul la referendumul din 29 iulie 2012 de demitere a presedintelui Traian Basescu. Potrivit procurorilor anticoruptie, Dragnea ar fi folosit zece metode pentru fraudarea votului, printre care votul multiplu, turismul electoral si falsificarea de semnaturi. Scopul acestei actiuni ar fi fost obtinerea unei prezente de minimum 60% la votul de la referendum, care sa garanteze validarea acestuia. Pe 6 septembrie 2012, Directia Nationala Anticoruptie a anuntat ca a inceput urmarirea penala fata de Liviu Dragnea.
1181 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul „Zeus 1 (Bani europeni pentru scoli)” – Constantin Nicolescu
TERMEN DE JUDECATA | 3 SEPTEMBRIE 2014
Seful CJ Arges, baronul PSD Constantin Nicolescu este acuzat ca a luat mita 60 de mii de euro de la omul de afaceri Cornel Penescu din Pitesti si ca ar fi luat ilegal alte 900 de mii de euro din fonduri europene pentru reabilitarea a patru scoli in judet, lucrarile fiind realizate de compania Zeus SA, o firma de casa a PSD. Nicolescu a si fost arestat preventiv in ianuarie 2011, iar la aflarea deciziei de arest, Nicolescu a lesinat si a fost dus de urgenta la Bucuresti unde a fost operat pe cord deschis. Dosarul s-a judecat timp de aproape doi ani la tribunalul Arges, dar in februarie 2013 a fost mutat la Tribunalul Bucuresti. 28 mai 2013 – Prima decizie: Nicolescu este condamnat la 1 an de inchisoare cu suspendare
11 noiembrie 2013 – Nicolescu este condamnat la 3 ani si 4 luni de inchisoare cu executare / Decizia poate fi atacata cu recurs la ICCJ
2383 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul “Achizitii de lux 1” – Mihai Necolaiciuc
TERMEN DE JUDECATA | 10 SEPTEMBRIE 2014
In perioada in care era director general al CFR, Mihai Necolaiciuc ar fi ordonat achizitii ilegale in valoare de peste 18 milioane de euro, sustin procurorii DNA. Fostul sef al Cailor Ferate Romane a fugit din tara in 2005 si a fost prins de autoritati patru ani mai tarziu, pe teritoriul Statelor Unite. Procedura de extradare a demarat imediat si pe 20 aprilie 2011 Necolaiciuc a ajuns in Romania. De aproape 5 ani, procesul sau se judeca la Judecatoria Sector 1 – Bucuresti.
citeşte tot articolul
494 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul „Mita in flagrant” – Alin Trasculescu
TERMEN DE JUDECATA | 11 SEPTEMBRIE 2014
Fostul deputat PDL Alin Trasculescu este acuzat de procurorii DNA ca, in perioada noiembrie 2010 – noiembrie 2012, in calitate de deputat si presedinte al Organizatiei PDLVrancea, a pretins de la Mircea Vintilescu, reprezentantul unei societati comerciale, denuntator in cauza, initial suma de 50.000 de euro, care ulterior a fost majorata la 150.000 euro, pretinzand ca poate sa intermedieze aprobarea unor proiecte de investitii prin PNDI, program gestionat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. Pe 4 aprilie 2013, Alin Trasculescu a fost trimis in judecata de procurorii anticoruptie pentru trafic de influenta, instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata, instigare la spalare a banilor, delapidare si uz de fals.
2699 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul „Aparatura medicala pentru penitenciare” – Serban Bradisteanu
TERMEN DE JUDECATA | 12 SEPTEMBRIE 2014
Fost senator PSD, dar mult mai celebru pentru abilitatile de chirurg, Serban Bradisteanu este acuzat ca a primit mita patru milioane de euro in conturile unei firme offshore pe care o detine in Insulele Virgine Britanice in schimbul achizitionarii de aparatura medicala supraevaluata si inutila. Prima faza a procesului s-a incheiat, dupa doi ani si jumatate, cu achitarea medicului. Apelul DNA a fost admis de judecatori in decembrie 2010, cand s-a decis rejudecarea procesului. Recursul lui Bradisteanu a fost respins de Inalta Curte. Procesul se rejudeca la TMB.
Tribunalul Bucuresti – 7 ianuarie 2014: Serban Bradisteanu este ACHITAT. Decizia nu este definitiva
703 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul „Motorina” – Sorin Blejnar
TERMEN DE JUDECATA | 15 SEPTEMBRIE 2014
Fostul presedinte ANAF Sorin Blejnar este judecat in dosarul „Motorina” pentru sprijinire de grup infractional organizat. Potrivit procurorilor DIICOT, Blejnar ar fi blocat orice control sau inspectie fiscala la firmele folosite de membrii acestei grupari, care a initiat un mecanism evazionist pentru a nu plati accize pentru peste 5.000 de tone de motorina cumparata in regim suspensiv si comercializata pe piata interna. Prin aceasta modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu 22.000.000 lei, reprezentand TVA si accize, sustin procurorii.
399 de zile de la trimiterea in judecata
Dosarul „Judecatoarele de la Tribunalul Bucuresti” – Antonela Costache si Viorica Dinu
TERMEN DE JUDECATA | 15 SEPTEMBRIE 2014
Judecatoarele Antonela Costache si Viorica Dinu de la Tribunalul Bucuresti sunt acuzate de procurorii anticoruptie de trafic de influenta si luare de mita, pentru a pune in libertate inculpati acuzati de trafic de droguri, trafic de persoane si coruptie. In cursul lunii ianuarie 2013, grefierul Vasilescu Sorin de la Tribunalul Bucuresti ar fi primit 5.000 de euro de la doi avocati pentru a manipula sistemul informatic de inregistrare a cauzelor penale astfel incat recursul declarat de Dinel Nutu (fost Staicu) impotriva deciziei de mentinere a arestului preventiv sa fie repartizat completului din care faceau parte Viorica Dinu si Antonela Anemary Costache.
Care vor fi pedepsele in dosarele care nu sunt definitive?
Putem sa ne uitam pe datele publice de pe portal.just.ro si www.scj.ro
Instantele in cauza sunt TMB,CAB si ICCJ
Haideti sa le luam pe rand
Practica dosarelor de coruptie aflate pe rolul TMB
Sunt 365 de dosare aflate pe rol .Peste 95% din aceste dosare primesc pedepse cu executare indreptate spre minimul special
„Ce trebuie sa stim cu privire la perchezitia domiciliara.Cand vin „mascatii”peste noi”
In fiecare zi auzim in presa sau media ca au loc perchezitii imobiliare in diverse locatii?
Vezi si Craiova: 112 percheziţii ale DIICOT pentru infracţiuni informatice
„Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (D.I.I.C.O.T.) – Serviciul Teritorial Craiova, împreună cu polițiștii specializați în combaterea criminalității organizate, având suportul de specialitate al Serviciului Român de Informații și Departamentului de Informații și Protecție Internă, au documentat activitatea infracțională a unei grupări criminale cu caracter transfrontalier, axată pe trei direcții de acțiune: trafic de substanțe cu caracter psihoactiv, skimming și fraudarea firmelor de transferuri monetare situate, de regulă, în state din centrul și vestul Europei.
Față de membrii grupului infracţional organizat există suspiciunea rezonabilă că au instalat fraudulos un program informatic (malware) în sistemul informatic folosit şi pentru servicii copy-shop de un agent/subagent de transferuri monetare, aflat de regulă în ţări din centrul şi vestul Europei (de ex. Marea Britanie, Germania, Austria, Belgia, Norvegia, etc.), sistem informatic pe care au ajuns astfel să-l controleze de la distanţă.
Conform unui comunicat al DIICOT, astăzi, a fost declanșată o operațiune de mare amploare, pentru anihilarea grupului infracțional organizat fiind efectuate 112 percheziții domiciliare în România la care au participat polițiști din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalității Organizate Craiova, București, Pitești, precum și lucrători de la Inspectoratul Județean de Poliție Dolj, de la Inspectoratul Județean al Jandarmeriei Dolj, Gruparea de Jandarmi Mobilă Craiova.
Cu sprijinul autorităților judiciare franceze, au fost efectuate simultan percheziții și în Franța, unde unii dintre membrii grupării desfășurau acțiuni de skimming, în aria metropolitană Paris, iar întreaga acţiune a beneficiat de sprijinul EUROPOL.”
Ne punem intrebarea:ce se intampla daca vin la domiciliul meu-legal sau din greseala?
Ce drepturi am?
Ce fac in concret?
In urmatorul articol voi incerca sa raspund ,ca avocat penalist, la aceste intrebari
Cand se poate dispune o perchezitie domiciliara?
Codul de procedura penala reglementeaza in dispozitiile art. 157 al. 1 si 2) cazurile si conditiile in care se poate dispune perchezitia domiciliara.
Astfel, perchezitia domiciliara ori a bunurilor aflate in domiciliu poate fi dispusa daca exista o suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o persoana ori la detinerea unor obiecte sau inscrisuri ce au legatura cu o infractiune si se presupune ca perchezitia poate conduce la descoperirea si strangerea probelor cu privire la aceasta infractiune, la conservarea urmelor savarsirii infractiunii sau la prinderea suspectului ori inculpatului.
Cine incuviinteaza o perchezitie domiciliara, procurorul sau judecatorul?
Perchezitia domiciliara este dispusa de judecatorul de drepturi si libertati iar la baza incuviintarii unei astfel de dispozitii trebuie sa existe o suspiciune rezonabila de savarsire a unei infractiuni. Cu alte cuvinte procurorul care instrumenteaza dosarul trebuie sa aiba un minim de probe care sa demonstreze si sa convinga o persoana neutra ca persoana perchezitionata (suspectul/inculpatul) ar fi savarsit o infractiune.
Cand chem avocatul?
Se contacteaza un avocat specializat in dreptul penal dupa ce organele insarcinate sa efectueze perchezitia patrund in incapere.
Ce drepturi am la perchezitia domiciliara?
In practica, odata cu emiterea mandatului de efectuare a perchezitiei domiciliare pe numele persoanei perchezitionate se dispune si un mandat de aducere la sediul Parchetului pentru declaratii.
Persoana perchezitionata trebuie sa-si cunoasca drepturile ce deriva dintr-o astfel de masura a judecatorului de drepturi si obligatii, in caz contar, este de recomandat ca acesta sa contacteze un avocat, pentru ca acesta din urma sa vegheze la respectarea intrutotul a drepturilor sale.
Sa luam un exemplu din practica in care persoana perchezitionata trebuie fie foarte atenta si sa demonstreze organelor de politie insarcinate cu efectuarea perchezitiei ca anumite inscrisuri/sume de bani provin din relatii comerciale legale. Intr-o perchezitie domiciliara relativ recenta, organul de politie a dorit sa ridice o suma insemnata de bani, considerand ca aceasta suma provine din savarsirea unei infractiuni, incalcandu-se astfel prezumtia de nevinovatie a persoanei perchezitionate.
Trebuie sa demonstrezi prin inscrisuri sumele de bani gasite in domiciliul persoanei perchezitionate (de exemplu, un extras de cont ce demonstreaza o suma de bani primita ca urmare a unei despagubiri), in caz contrar aceste sume sunt indisponibilizate si restituite, daca e cazul, la momentul finalizarii procesului.
Mentiunile persoanei perchezitionate cu privire la provenienta sumelor de bani sunt consemnate in procesul-verbal ce se va intocmi la momentul finalizarii perchezitiei.
Cine poate afla motivele pentru care s-a dispus perchezitia domiciliara?
Un alt aspect destul de important ce trebuie retinut de catre persoana perchezitionata este faptul ca acesta poate obtine informatii cu privire la motivele pentru care judecatorul de drepturi si libertati a dispus efectuarea unei perchezitii domiciliare. Potrivit dispozitiilor art. 94 al 1 C.proc.pen. „Avocatul partilor si al subiectilor procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrans in mod abuziv” Asadar , suspectul/inculpatul cu ajutorul avocatului ales poate lua la cunostinta de probele ce-l incrimineaza, urmand sa-si pregateasca apararea in functie de incriminarile concrete aduse.
Ce trebuie sa cuprinda procesul-verbal de perchezitie?
Activitatile desfasurate cu ocazia efectuarii perchezitiei sunt consemnate intr-un proces-verbal, iar acest proces verbal trebuie sa cuprinda:
– numele, prenumele si calitatea celui care il incheie;
– numarul si data mandatului de perchezitie;
– locul unde este incheiat;
– data si ora la care a inceput si ora la care s-a terminat efectuarea perchezitiei, cu mentionarea oricarei intreruperi intervenite;
– numele, prenumele, ocupatia si adresa persoanelor ce au fost prezente la efectuarea perchezitiei, cu mentionarea calitatii acestora;
– efectuarea informarii persoanei la care se va efectua perchezitia cu privire la dreptul de a contacta un avocat care sa participe la perchezitie;
– descrierea amanuntita a locului si conditiilor in care inscrisurile, obiectele sau urmele infractiunii au fost descoperite si ridicate, enumerarea si descrierea lor amanuntita, pentru a putea fi recunoscute; mentiuni cu privire la locul si conditiile in care suspectul sau inculpatul a fost prins;
– obiectiile si explicatiile persoanelor care au participat la efectuarea parchezitiei, precum si mentiunile referitoare la inregistrarea audiovideo sau fotografiile efectuate;
– mentiuni despre obiectele care nu au fost ridicate, dar au fost lasate in pastrare;
– mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale.
Care este sanctiunea pentru incalcarea dispozitiilor legale ce reglementeaza procedura perchezitiei domiciliare si unde se poate contesta?
Raspunsul il avem in dispozitiile art. 280-282 C.pr.pen. ce reglementeaza „Nulitatile”. In functie de norma legala incalcata, persoana perchezitionata trebuie sa invoce neregularitatile in procesul-verbal de perchezitie, trebuie sa aduca la cunostinta procurorului de caz si cel mai tarziu in procedura de camera preliminara trebuie sa invoce nelegalitatea administrarii probei . Un aspect foarte important de remarcat este faptul ca neregularitatile sanctionate cu nulitatea relativa se acopera daca nu sunt invocate.
In ce interval se poate efectua perchezitia?
Potrivit art. 27 al 4 din Constitutie, perchezitiile in timpul noptii sunt interzise, in afara de cazul infractiunii flagrante. Deoarece textul din Constitutie nu defineste expresia „in timpul noptii”, in legea procesual penalase arata ca ridicarea de obiecte si inscrisuri, precum si perchezitia domiciliara se pot face intre orele 06:00-20:00, iar in celelalte ore numai in caz de infractiune flagranta sau cand perchezitia urmeaza sa se efectueze intr-un local public. Perchezitia inceputa intre orele 06:00-20:00 poate continua si in timpul noptii.
Consideram ca interdictia efectuarii perchezitiei in timpul noptii este motivata de faptul ca o actiune a autoritatii publice, efectuata in conditii de legalitate, nu trebuie sa produca efecte nedorite cat priveste nu numai persoana celui vizat, dar si a membrilor familiei sale. Totodata, o perchezitie efectuata pe timpul zilei ofera mai multe garantii in ceea ce priveste corectitudinea, dar si posibilitatea de depistare, gasire a bunurilor cautate.
Cum ma comport la audieri dupa perchezitie?
Daca am hotarat sa nu dau nicio declaratie decat dupa ce imi sunt aduse la cunostinta acuzatiile, atunci, ma prezint in fata procurorului de caz/organului de cercetare penala si precizez acest lucru.
Daca doresc sa dau o declaratie, atunci trebuie sa spun tot ce stiu despre aceea fapta.
Articol scris de avocat specializat in drept penal Bogdan Palade,membru C.A.COLTUC
Raspunderea juridica a proprietarului cainelui – ucidere copil Ionut
Raspunderea este civila si penala
Raspunderea civila
Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale este consacrată într-o reglementare proprie, expresă şi neîndoielnică cuprinsă în art. 1375 Noul Cod Civil, unde se prevede: „Proprietarul unui animal sau cel care se serveşte de el răspunde, independent de orice culpă, de prejudiciul cauzat de animal, chiar dacă acesta a scăpat de sub paza sa”. Această dispoziţie se completează cu textul art. 1377 care defineşte noţiunea de pază a lucrului sau animalului şi cu prevederile art. 1380 unde se dispune că nu există obligaţie de reparare a prejudiciului, atunci când acesta este cauzat exclusiv de fapta victimei, de fapta unui terţ ori este unnarea unui caz de forţă majoră.
Reglementarea acestei răspunderi este similară cu cea a răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri. De asemenea, textul art. 1375 noul cod civil este aproape identic cu dispoziţia art. 1001 din vechiul noul Cod Civil, cu o singură deosebire; astfel, se precizează clar şi expres faptul că răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale se angajează în sarcina persoanei răspunzătoare „independent de orice culpă”.
Persoanele care raspund civil/penal
La fel ca în cazul răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri, răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale revine întotdeauna, confonn art. 1375 coroborat cu art. 1377 noul Cod Civil, persoanei care are paza juridică a animalului în momentul cauzării prejudiciului. Din economia dispoziţiilor legale, la care facem trimitere, rezultă că paza juridică se prezumă că aparţine proprietarului animalului care a cauzat prejudiciul, până la proba contrară. Determinarea sferei persoanelor care au sau pot avea paza juridică a animalelor se face după aceleaşi coordonate şi în funcţie de reperele de la răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri.
Totuşi o subliniere este necesară: nu pot fi obligate să răspundă în baza art. 1375 noul Cod Civil acele persoane care au şi exercită doar paza materială a animalului, cum este prepusul păzitorului juridic, indiferent că, în îndeplinirea atribuţiilor şi exercitarea funcţiilor sale, are obligaţia de a îngriji animalul sau dreptul de a-1 folosi în interesul comitentului. Tot astfel, păstorul animalelor este un simplu păzitor material.
Animalele pentru care se răspunde.
Răspunderea reglementată de art. 1375 noul Cod Civil se aplică numai în cazul prejudiciilor cauzate de animalele care se află în paza juridică a unei persoane fizice sau juridice, asupra lor putând fi exercitată, în mod independent, o putere de direcţie, control şi supraveghere. Fac parte din această categorie animalele domestice, indiferent de specie. De asemenea, fac parte şi animalele sălbatice din ariile protejate de tip faunistic, din grădinile zoologice, din centrele de reabilitare, din sanctuare, din circuri, menajerii şi folosite legal în scopuri artistice, precum şi acelea din crescătoriile de vânat autorizate şi din complexurile de vânătoare; asemenea animale sălbatice se găsesc în stare de captivitate ori semicaptivitate, asupra lor putând fi exercitată în mod independent o putere de direcţie, control şi supraveghere. Pentru prejudiciile cauzate de aceste animale va răspunde păzitorul juridic în condiţiile art. 1375 C. civ.
în ce priveşte răspunderea civilă pentru prejudiciile cauzate de animalele sălbatice care trăiesc în libertate, ea se va angaja sau se poate angaja numai în condiţiile prevăzute de art. 1357-1371 noul Cod Civil care reglementează răspunderea pentru fapta proprie, coroborate cu dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic’. Astfel, în cazul prejudiciilor produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către animalele sălbatice din speciile de faună de interes cinegetic, despăgubirile se vor plăti de către gestionarul fondului de vânătoare; modalitatea de acordare a despăgubirilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Răspunderea civilă pentru prejudiciile cauzate de vânatul din speciile strict protejate, cuprinse în anexa nr. 2 la Legea nr. 407/2006, revine autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului; procedura de stabilire a răspunderii civile se reglementează prin hotărâre a Guvernului (art. 13 din Legea nr. 407/2006).
După cum se poate observa din economia dispoziţiilor Legii nr. 407/2006 rezultă că prejudiciile cauzate de animalele sălbatice care trăiesc în libertate, adică în parcuri de vânătoare, trebuie să fie clasificate în: prejudicii cauzate prin distrugerea sau avarierea bunurilor aparţinând persoanelor fizice şi juridice şi prejudicii cauzate direct persoanei umane constând în vătămări ale sănătăţii, integrităţii corporale sau în moartea victimei.
în opinia noastră, răspunderea reglementată de art. 13 din Legea nr. 407/2006 se referă exclusiv la prejudiciile cauzate avutului persoanelor, constând în special în distrugerea culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice. Textul face o trimitere implicită la răspunderea pentru fapta proprie, de natură subiectivă, întemeiată pe vinovăţia dovedită a persoanei răspunzătoare, evident atunci când prejudiciul suferit de victimă constă în distrugerea sau avarierea bunurilor sale prin acţiunea animalelor sălbatice aflate în libertate, adică în parcuri de vânătoare. Prin urmare, trebuie să fie prezente toate condiţiile prevăzute de art. 1357-1371 noul Cod Civil Numai că modalitatea de acordare a despăgubirilor este stabilită prin hotărâre a Guvernului, la care legea face trimitere.
în ce priveşte prejudiciile cauzate de animalele sălbatice direct fiinţei umane, adică prejudiciile corporale, apreciem că răspunderea civilă este obiectivă şi rămâne întemeiată pe dispoziţia art. 1375 noul Cod Civil Aceasta deoarece repararea unor asemenea daune trebuie şi este garantată obiectiv, fară a fi necesară dovada vinovăţiei persoanei răspunzătoare. Concluzia se impune şi pentru motivul că Legea nr. 407/2006 nu cuprinde dispoziţii speciale, derogatorii aplicabile răspunderii civile pentru prejudiciile corporale; textul art. 13 se referă expres doar la prejudiciile cauzate avutului victimei.
Fundamentarea răspunderii pentru prejudiciile cauzate de animale.
Problema comportă aceeaşi rezolvare pe care am expus-o atunci când am abordat fundamentul răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucrurile ce le avem sub pază. Totuşi trebuie să subliniem din nou că şi în cazul răspunderii pentru prejudiciile cauzate de animalele ce le avem sub pază, art. 1375 noul Cod Civil dispune că proprietarul sau cel care se serveşte de animal răspunde „independent de orice culpă” de prejudiciul cauzat de acel animal, chiar dacă acesta a scăpat de sub pază. Mai mult, art. 1380 noul Cod Civil prevede, aşa cum am mai arătat, că şi în acest caz de răspundere înlăturarea ei poate avea loc numai dacă se face dovada că prejudiciul a fost cauzat exclusiv de fapta victimei, fapta unui terţ sau de un caz de forţă majoră. Aşadar, putem afirma cu tărie că răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale este obiectivă, fără vinovăţie, fiind fundamentată pe obligaţia de garanţie a aşa-zisului „comportament” al animalului, care are ca suport riscul de activitate introdus în societate prin aproprierea şi folosirea de animale. Aşa se explică şi faptul că, la fel ca în cazul răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri, dovada cazului fortuit nu este de natură a o exclude; dimpotrivă, această răspundere este şi ea, prin excelenţă, o răspundere pentru caz fortuit, animalul cauzând prejudiciul, în cele mai frecvente ipoteze, atunci când a scăpat de sub supravegherea şi controlul păzitorului său juridic, adică „a scăpat de sub paza sa”.
Condiţiile răspunderii.
Victima prejudiciată trebuie să facă dovada a două condiţii: existenţa prejudiciului şi existenţa raportului de cauzalitate dintre „comportamentul” animalului şi prejudiciu. în ce priveşte dovada existenţei raportului de cauzalitate, aceasta este relativ facilă. Victima este necesar să probeze doar că animalul a participat la producerea prejudiciului; imediat ce această probă facilă s-a făcut, în temeiul art. 1375 noul Cod Civil, se declanşează o prezumţie a existenţei raportului de cauzalitate exclusiv între participarea animalului şi prejudiciu, indiferent că această participare a avut loc sau nu sub forma unui contact material. La aceste două condiţii, se mai adaugă şi aceea ca animalul să se afle în paza juridică a unei persoane; or, calitatea de păzitor juridic se prezumă că aparţine proprietarului sau celui care se serveşte de animal (art. 1375 noul Cod Civil). Aşa fiind, victima nu este necesar să dovedească faptul că animalul se afla în paza juridică a unei alte persoane; dovada contrară poate şi trebuie făcută de către cel în sarcina căruia operează prezumţia de pază juridică a animalului.
Efectele răspunderii
Efectele acestei răspunderi sunt identice cu efectele răspunderii pentru lucruri. Cel care a suferit prejudiciul are dreptul să ceară în baza art. 1375 noul Cod Civil repararea lui de la păzitorul juridic al animalului. După ce păzitorul juridic a reparat prejudiciul, el are dreptul la o acţiune în regres împotriva celui care a avut paza materială a animalului în momentul cauzării prejudiciului. în cadrul acţiunii în regres, păzitorul juridic este ţinut să dovedească prezenţa tuturor condiţiilor răspunderii pentru fapta proprie a păzitorului material al animalului (art. 1357-1375 noul Cod Civil)1. Nimic nu o împiedică pe victimă să-l urmărească direct, dacă este cazul, în aceleaşi condiţii, pe acela care a avut paza materială a animalului în momentul în care a provocat prejudiciul, dacă o astfel de urmărire îi este preferabilă
Raspunderea penala pentru animale
Încă de la început trebuie subliniat faptul că dreptul penal este guvernat de principiul răspunderii personale, principiu conform căruia o persoană este ţinută responsabilă numai pentru faptele pe care le săvârşeşte. Cu toate acestea, în măsura în care un animal pentru care o persoană deţine fie dreptul de supraveghere, fie dreptul de proprietate, produce un prejudiciu care se subscrie unei fapte prevăzute de Codul penal, proprietarul sau persoana care deţine dreptul de supraveghere asupra animalului va fi tras la răspundere nu doar din perspectivă civilă (să acopere cheltuielile necesare pentru restabilirea situaţiei anterioare), ci va răspunde şi din perspectiva dreptului penal (fie prin aplicarea unei amenzi penale, fie prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea). Una dintre faptele incriminate de Codul penal şi care ar putea să fie săvârşită şi prin intermediul animalului deţinut în proprietate sau asupra căruia se deţine un drept de supraveghere este infracţiunea prevăzută de articolul 184 aliniatul 3 şi 4 Cod penal – vătămarea corporală din culpă sau chiar uciderea din culpa. Mai precis, vorbim despre situaţia ipotetică în care un animal fie prin lovire, fie prin muşcătură produce victimei vătămări corporale care pentru vindecare necesită un număr de peste 10 zile de îngrijiri medicale. În această situaţie, proprietarul sau persoana care deţine dreptul de supraveghere asupra animalului va putea fi trasă la răspundere penală, deoarece articolul 184 stabileşte faptul că nerespectarea unor măsuri de prevedere pentru îndeplinirea unei anumite activităţi care produce o vătămare corporală victimei reprezintă o infracţiune. Măsura de prevedere presupune activitatea proprietarului sau a persoanei care deţine dreptul de supraveghere asupra animalului de a conştientiza rezultatul activităţii sale de neîndeplinire corectă a atribuţiilor de proprietar sau de supraveghere a unui animal. Trebuie să fim conştienţi de faptul că un animal va produce un prejudiciu numai în măsura în care proprietarul sau persoana care deţine dreptul de supraveghere nu îşi îndeplineşte corect atribuţiile pe care le deţine
Aceste principii se aplica si la uciderea din culpa.Uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activităţi, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
În cazul partajului dintre doi soţi asociaţi doar părţile sociale pot fi împărţite, nu şi bunurile firmei
Excepţie face cazul în care unul dintre soţi dovedeşte în instanţă că societatea a fost înfiinţată doar în scopul achiziţiei acestor bunuri, nu a activităţilor economice
În cazul în care doar unul dintre soţi este asociat, celălalt poate pretinde o sultă care să compenseze aportul pe care soţul asociat l-a adus firmei, în detrimentul familiei
Divorţul poate fi de două ori mai traumatizant pentru soţii care şi-au clădit împreună nu numai căminul familial, ci şi afacerea. Pe lângă împărţirea averii domestice şi a cererii custodiei copilului, în cazul în care acesta există, instanţa poate dispune, dacă i se cere şi partajul acţiunilor societăţii.
Situaţiile sunt diferite, de la caz la caz, în funcţie de aportul fiecăruia în societate, dar şi a formei pe care a îmbrăcat-o firma şi a posibilităţii ca un singur soţ să fie asociat.
Conform explicaţiilor pe care ni le-a oferit avocat Carmen Creţu, reprezentant al Casei de Avocatură Coltuc şi Asociaţii, „partajul bunurilor comune presupune o serie de probleme care apar mai ales când soţii au de împărţit şi bunuri ale unei societăţi sau dividendele, ori părţile sociale”.
„Situaţiile care apar sunt următoarele: doar unul dintre soţi deţine părţi sociale într-o anumită societate comercială, ambii soţi deţin acţiuni la o firmă. De asemenea, cazurile sunt diferite în funcţie de forma firmei care poate fi societate pe acţiuni sau cu răspundere limitată sau societate în nume colectiv sau în comandită simplă”, a precizat av. Carmen Creţu.
Astfel, în cazul în care doar unul dintre soţi deţine părţi sociale/acţiuni într-o anumită societate comercială, „aceste părţi sociale vor fi evaluate în cadrul procesului de partaj pentru a se stabili valoarea lor reală, urmând ca părţile sociale/acţiunile să-i fie atribuite soţului titular, cu obligarea acestuia la plata unei sulte către soţul celălalt, conform cotei de contribuţie stabilite, sau atribuirea către soţul celălalt a altor bunuri comune în compensaţie”.
Sulta se referă la suma de bani care reprezintă diferenţa de valoare dintre două lucruri care se schimbă între ele ori dintre valoarea părţii ce i se cuvine unei persoane în urma căsniciei şi valoarea lucrurilor ce i se atribuie cu ocazia împărţelii.
Bunurile aflate în patrimoniul firmei nu pot fi împărţite decât în cazuri excepţionale
În cea de-a doua situaţie, în care ambii soţi deţin părţi sociale/acţiuni în aceeaşi societate comercială, instanţa sau părţile pot decide ca amândoi să îşi păstreze calitatea de asociat sau acţionar, instanţa verificând doar dacă valoarea părţilor sociale deţinute de fiecare corespunde cotei de contribuţie a fiecărui soţ la dobândirea bunurilor comune.
„Doar părţile sociale pot fi supuse partajului şi atribuite unuia dintre soţi. Bunurile efective aflate în patrimoniul firmei nu pot fi împărţite la divorţ. Sunt multe situaţii în care soţii îşi cumpără maşini sau chiar imobile pe firmă. Bunurile care se află în proprietatea unei societăţi comerciale deţinute de soţi nu sunt supuse partajului, acestea nefiind proprietatea soţilor, ci a societăţii. Nu excludem însă posibilitatea ca oricare dintre părţi să introducă o acţiune în simulaţie încercând să dovedească faptul că societatea comercială a fost înfiinţată nu pentru a desfăşura activităţi economice, ci doar în scopul achiziţionării bunurilor respective de către soţi”, a declarat pentru Curierul Naţional av. Carmen Creţu.
Altfel spus, în cazul în care unul dintre soţi dovedeşte în instanţă că firma a fost înfiinţată, în mod special, pentru achiziţia bunurilor (maşini, imobile, terenuri etc.), nu pentru desfăşurarea unor activităţi economice, soţul care se consideră păgubit poate cere plata unei sulte.
În cazul societăţilor pe acţiuni, titlurile sunt supuse partajului ca orice alt bun comun
Referindu-se la art. 65 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, av. Carmen Creţu a amintit că bunurile constituite ca aport la capitalul social al unei societăţi comerciale devin, în lipsa unei dispoziţii contrare, proprietatea societăţii din momentul înmatriculării acesteia în Registrul Comerţului.
„Aportul poate fi constituit din numerar, bunuri mobile sau imobile, creanţe, etc., ieşind din patrimoniul asociatului şi intrând în cel al societăţii comerciale, reprezentând astfel un act de dispoziţie. (…) De altfel, participarea cu un aport la capitalul social al unei societăţi, aport constituit din bunuri comune, poate fi o importantă sursă de venituri cu care soţul respectiv să contribuie la cheltuielile căsătoriei. (…) Titlurile de valoare dobândite în schimbul aportului la capitalul social al unei societăţi comerciale, constând în bunuri comune, sunt, de asemenea, bunuri comune. În cazul societăţilor pe acţiuni (care sunt societăţi de capitaluri în care contează aportul social, şi nu persoana asociatului), acţiunile sunt supuse partajului ca orice alt bun comun, intrând în masa bunurilor devălmaşe, dar cu respectarea dispoziţiilor din materia societăţilor comerciale”, a explicat reprezentantul Cab.avocat Coltuc
Cazul SRL-urilor şi al societăţilor în comandită simplă
În ceea ce priveşte părţile sociale deţinute în cazul societăţilor comerciale cu răspundere limitată şi părţile de interes deţinute în societăţile în nume colectiv şi cele în comandită simplă, acestea sunt drepturi de creanţă şi nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.
„Aceste societăţi sunt asocieri de persoane (intuitu personae), în care persoana asociatului contează şi primează aportul său la capitalul social, soţul neasociat nu poate deveni în nici un caz asociat în societate, luând locul celuilalt soţ, fără acordul celorlalţi asociati. (art. 87 si art. 197 din Legea nr. 31/1990). De aceea, părţile sociale sau părţile de interes, deşi bunuri comune, nu pot fi atribuite soţului neasociat, urmând ca acesta să primească sultă, pornind de la valoarea reală stabilită, luându-se în calcul valoarea patrimoniului societăţii comerciale respective şi rezultatele economico-financiare ale acesteia, prin expertiza de specialitate”, a explicat av. Carmen Creţu.
„În toate cazurile, indiferent de forma societăţii, dividendele şi părţile ce se cuvin soţului asociat, din activul rămas după lichidare, sunt bunuri comune. Justificat, astfel, în speţă, valoarea bunurilor aport social adus de soţ la societatea comercială cu răspundere limitată s-a reflectat în comunitatea de bunuri şi s-a atribuit acestuia, fiind obligat la sultă”, a încheiat specialistul.
In ultima vreme avem un nou scandal in Romania si anume:timbru de mediu 2013.Romanii nu stiu ce sa mai faca .Daca anul trecut in Campania electorala Guvernul preciza ca vor elimina taxa de mediu acum situatia este un pic schimbata- taxa ramane,se schimba denumirea si principiile raman acelasi.
La data de 09.01.2013 s-a amanat publicarea formei finale a legii privind timbru de mediu 2013.Pana atunci romanii vor plati exact ca anul trecut si chiar mai mult pentru autoturismele inmatriculate inainte de 2007.
Tendiinta in Europa-vezi,Franta,Belgia etc de a mentine taxa si chiar de a o mari-de ex Franta de la 01.01.2013 de 3 ori.
Romania care aproape 95% din sistemul francez de drept si drept urmare nu poate avea o alta pozitie.
Dispozitii legale: Statul francez a decis modificarea baremului Bonus/Malus privind taxele pentru vehiculele noi, in functie de emisiile de carbon. Cea mai semnificativa crestere se va inregistra la vehiculele care emit peste 191 grame de CO2 pe kilometru. Astfel, pentru cele care se situeaza intre 191-200 grame CO2 pe kilometru, taxa creste de la 2300 euro la 5000 euro, iar pentru cele care emit peste 201 grame CO2 pe kilometru, taxe creste de la 3600 la 6000 de euro. Bonusurile primite de cei care opteaza pentru masini nepoluante se mentin la baremurile din 2012 (7000 de euro pentru masinile full-electrice si 4000 de euro pentru masinile hibrid care emit sub 110 grame CO2 pe kilometru).
Conform noului barem, procentual vorbind cel mai afectat model va fi Lada Niva 1.7 i – motorul acesteia emite 224 grame de CO2/km si din aceasta cauza la pretul ei de 11.990 euro se va adauga taxa de 6000 de euro, ajungand la 17.990 euro!
Si modelul 4×4 de la Dacia va fi afectat: pentru Duster 1.6 L taxa de mediu va ajunge la 1500 euro.
Conform unui studiu realizat de Euroglasstax, taxa de 5000 de euro va afecta 410 de modele din gamele producatorilor auto prezenti pe piata din Franta. Procentual, taxa se situeaza intre 4% din valoarea masinii (in cazul unui BMW seria 7 – 750Li Exclusive Individual, care costa 127.500 euro) si 18% (Mercedes Vito). Pentru mai mult de jumatate dintre versiunile afectate, penalizarea reprezinta mai mult de 10% din valoarea masinii. Printre modelele puternic afectate se numara Nissan Qashqai 2.0i 140 CP, Ford Transit Kombi, Volkswagen Caravelle 2.0 TDI, Mercedes-Benz Vito 110 CDI BlueEfficiency, Honda CR-V (generatia precedenta), Mazda5, Skoda Superb Combi 1.8 TSI.
Conform Eurotaxglass insa, putine modele frantuzesti sunt afectate aceasta noua versiune a legii Bonus/Malus. Astfel, modele precum Citroen Jumper Combi, Peugeot Boxer Combi, Peugeot Expert si Renault Master Combi sunt afectate de aceasta taxa, penalizarea reprezentand pana la 15% din valoarea de achizitie a acestui modele.
Se pune intrebarea este legal sau nu acest timbre de mediu?
Daca luam declaratii guvernului si anume:poluatorul plateste daca are masina veche si capacitate cilindrica mare am spune ca nu vor schimba nimic fata de legea 9/2012,decat denumirea.Principiile raman si caracterul ilicit al acesteia ramane.
Ar fi de acord cu variant Germaniei : nu exista taxa de mediu,dar exista impozit mai mare. Daca timbre de mediu care va fi calculata in functie de cantitatea de noxe emisa de autoturism si va fi platita de absolut toata lumea care are masina, anual, impreuna cu impozitul pe vehicul ar fi rezonabil.Ideal ar fi sa fie eliminate,dar Romania nu isi va permite niciodata sa scoata aceasta taxa.
Se mai poate ataca pentru evitare sau recuperare timbrul de mediu?
Raspunsul nu poate fi decat unul :DA
Se mizeaza pe faptul ca romanii nu vor ataca aceste decizii ca si in 2012 intr-un numar mare,ca dureaza si asa statul va fi invingator.
Procedura de recuperare a asa numitului timbru de mediu:
Temeiul ramane acelasi: Potrivit art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunitatii Europene (T.C.E.), nici un stat nu poate aplica, direct sau indirect, produsele altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele ce se aplica direct sau indirect, produselor nationale.
Aceste dispozitii din T.C.E. au rolul de a asigura libera circulatie a marfurilor in spatiul comunitar prin interzicerea oricaror taxe interne discriminatorii fata de produsele similare din alte state comunitare.
In contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana acesteia ii revenea obligatia confirmarii dispozitiilor art. 90 din T.C.E. Cu toate acestea taxa de prima inmatriculare prevazuta prin art. 214 alin. 1-214 alin. 3 Cod Fiscal si aplicabila autoturismelor ai autovehiculelor comerciale second-hand la prima inmatriculare a acestora în Romania constituie o masur? discriminatorie a Statului Roman fata de autoturismele second-hand din alte state comunitare in raport cu cele similare din Romania carora nu le este impusa o astfel de taxa. In consecinta taxa de prima inmatriculare impusa autoturismelor si autovehiculelor second-hand constituie o incalcare a dispozitiilor art. 90 din T.C.E.
Asteptam cu nerabdare o forma a legii care se anunta ilegala de acum.
La cererea expresa a ziare.com incercam in acesta articol sa explicam cum se va imparti averea regretatului Sergiu Nicolaescu.Moştenirea legală, adică trecerea patrimoniului defunctului către persoanele menţionate în lege, se aplică în cazul în care:
a) cel ce a lăsat moştenirea nu a lăsat nici un testament;
b) a fost declarată nulitatea testamentului;
c) succesorul testamentar este codecedat sau comorient cu testatorul;
d) succesorul testamentar este nedemn.
Din datele care exista la momentul de fata exista doar o sotie supravietuitoare si niciun copil,dar cu o sora.Deci sotia acestuia imparte cu sora dupa cum urmeaza:
1/3 ca sotie supravietuitoare si 1/2 din comunitatea de bunuri
sora 2/3 din cota disponibila
Sotiile anterioare nu am niciun drept decat daca s-a lasat un testament in care sa se prevada expres predarea anumitor bunuri catre acestea.
Atentie:daca fiul/fiii nelegitimi vor obtine o hotarare judecatoreasca de paternitate atunci vor inlatura sora defunctului si cota sotiei supravietuitoare va fi de 1/4 din mostenire
Ce impartim?
Sergiu Nicolaescu a lăsat în urma sa o colecţie impresionantă de filme (peste 50), dar şi o avere formată din bani (circa 415.000 de euro bani-gheaţă) şi proprietăţi în Bucureşti şi în provincie. În lipsa unui testament, toată averea sa ar reveni astfel soţiei regizorului, producătorul de film Dana Nicolaescu (35 de ani), femeia care i-a fost alături lui Nicolaescu în ultimii 16 ani.
Conform declaraţiei de avere, Sergiu Nicolaescu mai deţine două terenuri intravilane în Bucureşti şi în comuna Limanu, judeţul Constanţa. În plus, pe numele său sunt deschise 13 conturi bancare în lei şi valută, care însumează 415.000 de euro.
Anul trecut a încasat de la Ministerul Culturii o indemnizaţie de merit în valoare de 4.780 de euro, 8.400 de euro pensie şi venituri de 12.000 de euro din activitatea parlamentară. Pe lângă aceşti bani, Nicolaescu a încasat anul trecut 83.000 de euro din drepturi de autor şi de proprietate intelectuală pentru filmele realizate. În plus, de acum încolo, drepturile de autor pentru toate producţiile maestrului vor reveni moştenitorilor.
Actiunea in stabilirea paternitatii
Interesul stabilirii paternitatii
Interesul stabilirii paternitatii
Ce avantaje aduce stabilirea paternitatii:
copilul va avea trecut numele tatalui pe actele de stare civila, in locul unei liniute
copilul poate beneficia de pensie de intretinere de la parintele fata de care s-a stabilit paternitatea daca se solicita acest lucru in instanta
tatal poate beneficia de prezenta copilului, de program de vizitare in cazul in care mama ii refuza contactul cu acest copil
in anumite situatii, tatal fata de care s-a stabilit paternitatea poate solicita si obtine incredintarea copilului
Stabilirea paternitatii aduce astfel nu numai obligatii dar si drepturi ale tatalui, drepturi de care nu s-ar bucura in lipsa stabilirii acesteia.
Pe de o parte pentru ca o mama care da nastere unui copil nerecunoscut de catre tata, sau fata de care nu s-a stabilit recunoasterea, este considerata a avea “in exclusivitate” drepturile si responsabilitatile parintesti, in timp ce tatal apare ca si un strain fata de acest copil.
Pe de alta parte, din momentul stabilirii paternitatii copilului din afara casatoriei, drepturile si responsabilitatile revin in mod egal atat tatalui cat si mamei.
1. Actiunea de stabilire a paternitatii din afara casatoriei este o actiune ce apartine copilului, iar instanta de judecata trebuie sa stabileasca, prin toate mijloacele de proba admise de lege, daca cel chemat in judecata este sau nu tatal. In sensul respectarii interesului superior al copilului, scopul unei hotarari judecatoresti nu este stabilirea unui tata pentru copilul din afara casatoriei, ci stabilirea unei paternitati reale. Asadar, o actiune in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei nu are un alt scop(sicanator, razbunator), ci respectarea dreptului copilului la stabilirea relatiei de filiatie cu adevaratul tata.
2. Legiuitorul nu a legat dovada paternitatii de obligativitatea unor probe stiintifice, intrucat paternitatea porneste de la o stare de fapt si aceste probe au confirmat existenta relatiilor intime dintre parat si reclamanta in perioada conceptiei.
3. Admiterea actiunii in stabilirea paternitatii nu poate duce decat la rectificarea actului de nastere al minorului, in sensul inscrierii la rubrica „tata” a numelui si prenumelui acelui fata de care paternitatea s-a stabilit prin hotarare judecatoreasca, dar copilul va pastra numele pe care mama l-a avut in momentul nasterii sale.
Mostenirea drepturilor de autor
Dupa moartea autorului, exercitiul drepturilor prevazute la art. 10 lit. a), b) si d) se transmite prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe durata nelimitata. Daca nu exista mostenitori, exercitiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectiva care a administrat drepturile autorului sau, dupa caz, organismului cu cel mai mare numar de membri, din domeniul respectiv de creatie.
Speram ca din acest nefericit si iremediabil eveniment sa nu iasa la iveala lucruri neplacute .
Retragerea unui asociat dintr-o societate comerciala de persoane se poate realiza in conformitate cu prevederile art. 226 din legea 31/1990(cu modificarile si completarile ulterioare), fiind unilaterala, conventionala sau judecatoreasca:
a) in cazurile prevazute in actul constitutiv;
b) cu acordul tuturor celorlalti asociati;
c) in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului.
Retragerea face parte dintre modalitatile de incetare a raporturilor de asociere si consta in parasirea voluntara a societatii cu consecinta incetarii calitatii de asociat si a rascumpararii de catre societate a partilor sociale ale asociatului retras.
Drepturile asociatului retras, care se cuvin pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor. In cazul in care asociatii nu se inteleg cu privire la drepturile mentionate mai sus, acestea vor fi stabilite de catre instanta judecatoreasca. In toate cazurile, asociatul retras nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul societatii, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.
Mentionez ca nu exista identitate intre retragerea conventional a asociatului prin acordul celorlalti asociati si cesiunea tuturor partilor sociale detinute de un asociat catre ceilalti asociati ramasi in societate.
In cazul retragerii, societatea este cea obligata la plata drepturilor cuvenite asociatului retras. In cazul cesiunii de parti sociale, asociatii cesionari au obligatia de plata a pretului partilor sociale achizitionate, pret care se stabileste prin negociere libera intre parti.
Operatiuni care se efectueaza cu ocazia retragerii unor asociati
Evaluarea elementelor de activ si de pasiv prin folosirea ori de cate ori este posibil a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de standardele internationale de evaluare. Nefolosirea unor metode recunoscute trebuie fundamentata, potrivit legii 31/1990.
Determinarea capitalului propriu (activului net) pe baza bilantului sau pe baza balantei de verificare.
Efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, in vederea stabilirii partii ce se cuvine asociatilor care se retrag, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, in functie de
a) prevederile statutului sau ale contracului de societate;
b) hotararea adunarii generale a asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii generale;
c) cota de participare la capitalul social, dupa caz.
Numãr unic dosar: 61406/2/2012
Înregistrat în data de: 10.02.2012
Obiect dosar: contestaţie act administrativ fiscal taxa de poluare
Materia juridicã: Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual: Fond
Părţi: xxxxxxxxxxxxx-DOM ALES LA CA COLTUC MARIUS : Contestator
ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE : Intimat
TERMENE DE JUDECATÃ:
Data Detalii
28/02/2012 Admite in parte cererea
Solutie: Admite exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privind anularea chitantei seria x, nr. xxxxxxxx/2012 invocata de parata.Respinge capatul de cerere anterior mentionat ca fiind inadmisibil.Respinge exceptia tardivitatii capatului de cerere privind anularea Deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule emisa de parata, precum si exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privind obligarea paratei la restituirea sumei de 15609 lei reprezentand contravaloare taxa de poluare, cu dobanda legala, exceptii invocate de parata.Admite, in parte, cererea introductiva.Anuleaza Decizia de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule emisa de parata. Obliga parata sa restituie reclamantului suma de 15609 lei reprezentand contravaloare taxa de poluare, cu dobanda legala. Definitiva.
Iata dovada ca se poate!
Este a 5 hotarare hotarare obtinuta in Romania pe noua taxa de poluare(legea 9/2012)
__________________
––––––
Ne-am propus ca fiecare caz in parte sa fie o reusita, astfel ca ne canalizam toata energia in a invata continuu si a oferi clientului servicii profesioniste, prompte si eficiente.
Speram ca raspunsurile noastre sa va fie de ajutor!
In sfarsit a intervenit o modificare a legii in sprijinul romanilor care se afla in situatia de a le fi incalcate drepturile ca urmare a clauzelor contractuale abuzive din contractile de credit.
La data de 3 august 2012 a fost publicata Legea 193 /2000 care creeaza institutii noi in sprijinul consumatorilor ce ar putea sa se afle in situatia de a fi incheiat un contract preformulat ce contine clauze abuzive sau care le incalca drepturile. Astfel noua forma a legii contine modificari favorabile luptei impotriva abuzurilor create de contracteler de adeziune si preformulate ale profesionistilor.
Cea mai importata schimvare este data de art. 12 din legea modificata, ce prevede ca in cazul in care constata utilizarea unor contracte de adeziune care contin clauze abuzive, organele de control vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, dupa caz, sediul profesionistului, solicitand obligarea acestuia sa modifice contractele aflate in curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.
La cererea de chemare in judecata va fi anexat procesul-verbal intocmit potrivit art.11.
Asociatiile pentru protectia consumatorului care indeplinesc conditiile prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pot chema in judecata pe profesionistul care utilizeaza contracte de adeziune care contin clauze abuzive, pentru ca aceasta sa dispuna incetarea folosirii acestora, precum si modificarea contractelor aflate in curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.
Dispozitiile alin. (1)-(3) din lege nu aduc atingere dreptului consumatorului caruia i se opune un contract de adeziune ce contine clauze abuzive de a invoca nulitatea clauzei pe cale de actiune ori pe cale de exceptie, in conditiile legii.”
Astfel daca ANPC sau daca instant de judecata constata ca in contractile de credit ( sau alte contracte incheiate cu profesionisti, de regula contractile de adeziune ) se poate solicita excluderea acestor clauze din toate contractile de credit de aceeasi natura, si ceea ce este nou, chiar daca sunt in curs de executare.
Conform opiniei majoritare a doctrine, prin constatarea de catre instanta a clauzei ca fiind abuziva se va dispune nulitatea hotararii si modificarea contractului, efectul hotararii va fi erga omnes, avand efect obligatoriu pentru toti profesionisti cu care s-au incheiat contracte de aceeasi natura. Acest lucru inseamna ca apare reglementat si in legislatia nationala efectul precedentului judiciar. In aceasta situatie daca tribunalul a constatat ca o clauza este abuziva , atunci toate contractile trebuie sa fie aliniate la cele stabilite in hotararea judecatoreasca.
Hotararea pronuntata are efect de lege , fiind obligatorie fata de toti profesionistii.
O alta modificare de impact este si modificarea competentei functionale a instantei, rolul judecatoriei fiind preluat de catre Tribunal. Insa in cazul litigiilor introduse de catre consumatori , ca persoane fizice, in mod individual, competenta apartine fie judecatoriei , ori tribunalului in functie de valoarea obiectului cererii de chemare in judecata, in cazul acesta hotararile nu vor avea efect erga omnes.
In plus hotararile pronuntate de catre tribunal sunt supuse numai apelului, spre deosebire de dreptul comun cand de regula lipsea apelul si se ataca direct cu recurs.
Modificarile au impact atat din punct de vedere tehnic cat si economic, instantele vor fi scutite astfel de numarul mare de litigii cu care sunt investite din acest motiv. Speram ca masurile sa fie luate de cate profesionisti inainte de a fi sanctionati.
Av. Carmen Cretu
Casa de Avocatura Coltuc
www.coltuc.ro
0745150894
Consultanta juridica cu privire la modalitatile de recuperare a debitelor; analiza debitului, evaluarea sanselor de recuperare, alegerea strategiei de abordare a recuperarii, evaluarea costurilor de recuperare;
Asistenta juridica si reprezentare in fata instantelor in actiunile de drept comun ori speciale pentru recuperarea debitelor din domenii variate de drept (bancar, telecomunicatii, privatizare, infrastructura);
Redactarea tuturor inscrisurilor si actelor necesare procedurilor actiunilor in instanta, participarea la administrarea de expertize judiciare si extrajudiciare necesare recuperarii debitului;
Servicii de negociere si tranzactionare in procedurile de recuperare a debitelor, reprezentarea clientilor in proceduri de conciliere directa;
Desfasurarea de proiecte de recuperari a unui volum mare de debite;
Asistenta juridica si reprezentare in toate procedurile de executare silita, asistenta juridica in alegerea executorilor judecatoresti, reprezentarea in vederea efectuarii formalitatilor necesare in fata birourilor de executori judecatoresti, negocierea onorariilor, participarea alaturi de executor la desfasurarea procedurilor de executare silita mobiliara ori imobiliara;
Asistenta juridica si reprezentare in contestatii la executare, validare poprire si in orice actiune judiciara in legatura cu executarea silita;
Asistenta juridica in executari silite internationale, asistenta juridica si reprezentare in fata instantelor pentru recunoasterea hotararilor judecatoresti pronuntate in strainatate;
Asistenta juridica si reprezentare in procedura de insolventa, atat pentru creditori cat si pentru debitori, intocmirea actelor necesare, declansarea procedurii de atragere a raspunderii pentru insolventa societatii, reprezentarea clientului in adunarea ori in comitetul creditorilor, prezentarea de opinii juridice pertinente, precum si elaborarea unor strategii optime de recuperare a creantelor in cadrul acestei proceduri.
Asistenta Juridica in Solutionarea Diferendelor
Consultanta juridica cu privire la strategiile de abordare a diferendelor, posibile ori existente, evaluari castig/riscuri, asistenta clientului in deciziile de pornire a unui proces, evaluari costuri, alegere proceduri de actionare;
Servicii de mediere, negociere si asistenta in incheierea contractelor de tranzactie;
Asistenta juridica in faza prelitigioasa, evalaurea probelor, asistenta juridica in proceduri de asigurare de dovezi, administrarea de expertize extrajudiciare;
Asigurarea de servicii juridice in concilieri directe ori in adjudecari;
Evaluarea juridica a proceselor unei entitati juridice;
Reprezentare in fata instantelor judecatoresti de toate gradele si in fata tribunalelor arbitrale interne si internationale, in toate domeniile de drept;
Asistenta juridica si reprezentare in administrarea expertizelor judiciare ori a altor probatorii;
Redactarea tuturor inscrisurilor si actelor pe care le implica diferendul. Intocmire de strategii pentru evitarea celor mai des intalnite litigii in activitatea clientului.
Cereti o oferta completa Casei de avocatura Coltuc
Dacă aţi luat pe credit un imobil, asta nu înseamnă că sunteţi legat pe viaţă de el, aşa că, dacă vă hotărâţi să vă schimbaţi locuinţa, aveţi la dispoziţie mai multe soluţii pentru a scăpa de ipotecă. Înstrăinarea unei locuinţe luate prin credit se
poate realiza cu acordul creditorului, în acest caz al băncii, fie prin rambursare anticipată, fie prin găsirea unui client care să preia ipoteca….
AV. COLTUC MARIUS, Fondator Casa de avocatură Coltuc
Faţă de vechea lege, proprietarul nu mai are dreptul de a verifica modul cum arendaşul îşi duce la îndeplinire obligaţiile legale. În actualul Cod Civil acestea rămân la latitudinea părţilor. În cazul apariţiei unor litigii, a unor neînţelegeri intervin proceduri de conciliere, de mediere, astfel amânându-se data la care se poate apela în instanţă.
O altă problemă sensibilă este abrogarea acordului proprietarului faţă de intenţia arendaşului de a efectua investiţii în bunurile agricole pe care le are în exploatare. Păi în cazul acesta, orice arendaş poate face, după capul lui, fără permisiunea arendatorului, investiţii în exploataţiile agricole, mult umflate şi … “notariate”, după care va pretinde despăgubiri proprietarilor pentru “cheltuielile” făcute.În cazul pieirii recoltei, arenda stabilită în bani poate fi în cuantum redus. Atunci când, pe durata arendării, întreaga recoltă a unui an sau cel puţin o jumătate din ea a pierit fortuit, arendaşul poate cere reducerea proporţională a arendei. Aşadar, proprietarul bunurilor agricole este coparticipant la pierderile arendaşului! În caz de calamitate sau de an agricol slab, se poate micşora valoarea arendei, cu toate că există contracte de asigurare a recoltei ce prevăd despăgubiri. Arendarea poate fi făcută pe durată nedeterminată. “Dacă durata nu este determinată, arendarea se consideră a fi făcută pentru toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă în anul agricol în care se încheie contractul”, potrivit textului legii. • Contractul de arendare trebuie încheiat în formă scrisă, în caz contrar este lovit de nulitate absolută. Sub sancţiunea unei amenzi civile stabilite de instanţa de judecată pentru fiecare zi de întârziere, arendaşul trebuie să depună un exemplar al contractului la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile agricole arendate, pentru a fi înregistrat într-un registru special ţinut de secretarul consiliului local
Despre regulile particulare la arendare
Sectiunea I: Arendare pe bani
Art. 1454
Daca, prin contractul de arendare, se arata o intindere mai mica sau mai mare decit are fondul in realitate, arenda nu se va scadea si nu se va spori decit in cazurile si dupa regulile cuprinse la titlul vinderii, articolul 1327.
Art. 1455
Daca arendasul nu inzestreaza mosia cu vitele si instrumentele necesare pentru exploatatiune; daca nu o cultiva la fel, daca nu o cultiva ca un bun proprietar, daca face din mosia arendata o intrebuintare diferita de aceea ce a fost destinata, sau in genere daca nu indeplineste clauzele arendarii, asa incit din aceasta sa derive o dauna pentru locator, acesta poate, dupa imprejurari, sa ceara desfiintarea contractului.
In toate cazurile sus-zise, arendasul este raspunzator de daunele provenite din neindeplinirea contractului.
Art. 1456
Fiece arendas este dator sa-si stringa recolta numai in locurile obisnuite spre acest finit, intrucit nu a urmat o stipulatie diferita.
Art. 1457
Daca arendarea s-a facut pe mai multi ani si daca in cursul ei s-a pierdut prin caz fortuit toata recolta unui an, sau cel putin jumatate din ea, arendasul poate sa ceara un scazamint din arenda, afara numai cind s-a compensat prin precedentele recolte.
Acest scazamint nu se va putea determina decit la finele contractului de arendare; atunci insa se va face compensatia prin recoltele tuturor anilor de arendare.
Pina atunci insa judecatorul poate, dupa arbitorul sau, sa faca un scazamint provizoriu, in proportia daunei suferite.
Art. 1458
Daca arendarea nu s-a facut decit pe un an si toata recolta sau cel putin jumatate din ea s-a pierdut, arendasul va capata un scazamint proportional cu arenda.
Art. 1459
Nu se va face scazamint, cind pierderea fructelor se va fi intimplat dupa culegerea lor.
Art. 1460
Arendasul poate, prin o clauza expresa, sa ia asupra-si cazurile fortuite.
Art. 1461
Sub stipulatia articolului precedent nu se cuprind decit cazurile fortuite ordinare, cum: grindina, bruma, s.c.l.
Nu se cuprind sub dinsa cazurile fortuite extraordinare, cum: devastarile din razboi, inundatie neobisnuita in tara, afara numai cind s-ar fi lepadat de dreptul de scazamint din motivul cazurilor fortuite, prevazute si neprevazute.
Art. 1462
Arendarea fara termen a unei mosii se considera facuta pentru tot timpul necesar ca arendasul sa culeaga toate fructele ei.
Art. 1463
Contractul de arendare fara termen inceteaza de la sine cu expirarea timpului pentru care se considera facut, dupa dispozitia articolului precedent.
Art. 1464
Daca dupa expirarea arendarii facute cu termen, arendasul continua si se lasa in posesiune, atunci se firmeaza o noua arendare, cu efectul aratat la art. 1462.
Art. 1465
Arendasul ce iese trebuie sa dea celui ce vine dupa dinsul incaperile cuviincioase si alte inlesniri pentru muncile anului urmator, si viceversa, arendasul ce vine trebuie sa lase celui ce iese incaperile cuviincioase si alte inlesniri pentru consumarea furajelor si pentru stringerea recoltelor ce ar fi mai ramas a se face.
Sectiunea II: Arendare pe fructe
Art. 1466
Dispozitiile in genere pentru locatiunea lucrurilor si in aprticular pentru arendarea pe bani se aplica si la arendarea pe fructe, cu modificarile urmatoare.
Art. 1467
Daca arendindu-se mosia s-a stipulat ca arenda sa se plateasca in o parte din fructe, orice subarendare este oprita, daca nu s-a permis anume.
Art. 1468
Urmind subarendarea nepermisa, proprietarul are drept de a-si lua indarat folosinta mosiei sale si de a fi satisfacut de daune interese ce ar proveni de la neindelplinirea contractului.
Art. 1469
Pierderea recoltei, prin cazuri fortuite, in tot ori in parte, cade in sarcina ambelor parti, fara a da drept nici uneia din ele a trage la raspundere pe cealalta.
Nu va privi insa pe proprietar pierderea recoltei dupa stringerea ei, daca arendasul s-a fost pus in intirziere cu tradarea (predarea) partii cuvenite acelui.
După cum se ştie, foştii proprietari deposedaţi abuziv de regimul comunist pot fi despăgubiţi în baza legii nr. 9/1998, în baza legii 290/2003 şi în baza legii 10/2001.
Conform legii nr. 9/1998, cetăţenii români prejudiciaţi în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, au dreptul la compensaţiile stabilite potrivit prezentei legi, în măsura în care nu au primit anterior sau au primit numai parţial compensaţii ori despăgubiri pentru bunurile imobile – construcţii şi terenuri – pe care le aveau în proprietate în judeţele Durostor şi Caliacra, cedate Bulgariei, pentru recoltele neculese de porumb, bumbac şi floarea-soarelui, precum şi pentru plantaţii de pomi fructiferi şi/sau pepiniere de pomi fructiferi altoiţi.
De aceste prevederi beneficiază şi cetăţenii români, moştenitori legali ai foştilor proprietari sus menţionaţi. Despăgubirile se acordă celor îndreptăţiţi, sub forma unor compensaţii băneşti.
În cazul în care, anterior, cei îndreptăţiţi au fost despăgubiţi parţial, în bani sau în natură, pentru prejudiciile suferite în urma aplicării tratatului, aceştia au dreptul la compensaţie, proporţional, pentru prejudiciul rămas neacoperit.
În termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi, persoanele îndreptăţite la compensaţii, foştii proprietari sau moştenitorii acestora, au putut depune în acest sens cereri însoţite de acte doveditoare la comisia judeţeană sau a municipiului Bucureşti pentru aplicarea legii.
Dacă moştenitorii foştilor proprietari domiciliază în judeţe diferite, aceştia au depus cererile la comisia municipiului Bucureşti.
Dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor pentru care se solicită compensaţii se face cu înscrisuri.
Conform legii 290/2003, cetăţenii români, deposedaţi ca urmare a părăsirii forţate a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţa, precum şi ca urmare a Celui de al II-lea Război Mondial şi a aplicării Tratatului de Pace între Româ-nia şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, au dreptul la despăgubiri sau compensaţii pentru bunurile imobile avute în proprietatea lor în aceste teritorii, precum şi pentru recoltele neculese din anul 1940, în condiţiile legii mai sus menţionate.
De prevederile legii 290/2003 beneficiază foştii proprietari sau moştenitorii legali ai acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv, dacă au la data formulării cererii cetăţenia romană şi domiciliul în România.
Prevederile legii nu se aplică cu privire la bunurile transmise pe bază de convenţii civile, încheiate prin liber acord de voinţa între fos-tul proprietar sau moştenitorul legal al acestuia şi o terţă persoană.
Pentru construcţiile cu destinaţia de locuinţe, anexe gospodăreşti ori pentru alte utilităţi, se acordă foştilor proprietari despăgubiri băneşti, în sume calculate în raport cu suprafaţa construită, cu materialele folosite şi cu vechimea construcţiei la data pierderii posesiei. În suma totală va fi cuprinsă şi contravaloarea terenului de sub construcţie şi a curţii, pe baza evaluărilor efectuate, după caz, de experţi în cons-trucţii sau evaluatori funciari.
În termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele îndreptăţite au putut depune la comisiile constituite în cadrul prefecturilor, în temeiul art. 6 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, cereri proprii, însoţite de acte doveditoare autentice sau de declaraţia autentică a petentului, însoţită de declaraţiile a cel puţin 2 martori, de asemenea autentificate.
Legea 10/2001 cuprinde o procedură anevoioasă, greoaie.
De asemenea, după cum se ştie, în baza de date a ANRP zac mii de dosare cu acest obiect, încă nerezolvate, iar cele deja finalizate sunt foarte puţine.
Prin Hotărârea pilot pronunţată în luna octombrie 2010, în cauza „Atanasiu şi Poenaru împotriva României”, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declanşat procedura hotărârii pilot, acordând statului român o perioadă de 18 luni de la data la care hotărârea va rămâne definitivă, în care acesta să ia măsurile necesare care să garanteze protecţia efectivă a drepturilor enunţate de articolul 6 din Convenţie şi de articolul 1 din Protocolul 1 al Convenţiei în cauzele privind res-tituirea proprietăţilor.
Conform dispozitivului hotărârii pilot, aceasta devine definitivă la 3 luni de la pronunţare, pronunţare care a avut loc pe data de 12 octombrie 2011.
Este de precizat faptul că termenul de 18 luni pentru implementarea hotărârii pilot CEDO curge de la data rămânerii definitive a aces-teia, respectiv de la data de 12 ianuarie 2011.
În consecinţă, termenul de 18 luni pentru implementarea hotărâ-rii pilot CEDO se va împlini pe data de 12 iulie 2012.
La data de 18 mai 2012, minis-trul Justiţiei, Titus Corlăţean, a făcut o vizită împreună cu co-agentul României, Irina Cambrea, la CEDO pentru a cere Curţii o amâ-nare cu un termen de 9 luni de zile a executării hotărârii pilot mai sus enunţate, motivat de caracterul complex şi sensibil al chestiunii despăgubirilor. Continuarea dezbaterii publice a soluţiilor legislative este necesară în scopul obţinerii unei susţineri mai largi a societăţii româneşti şi a clasei politice, care să ofere stabilitatea şi predictibilitatea noii legislaţii şi a aplicării sale în perspectivă.
Astfel, noul Guvern se vede pus în situaţia de a reîncepe emiterea titlurilor de plată pentru cei care deţin titlul de despăgubire, respectiv decizia galbenă ANRP şi de a începe efectuarea plăţilor pentru numerar şi conversia în acţiuni la Fondul Proprietatea. Motivat de lipsa lichidităţilor, reprezentantul guvernului a cerut la CEDO prelungirea termenului.
Persoanele rămase spre a fi des-păgubite au mai multe posibilităţi. După ce Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti primesc, verifică şi rezolvă cererile de atribuire în natura ori pentru acordare de despăgubiri sau compensaţii, aceste instituţii emit o hotărâre.
În termen de 15 zile de la comunicare, solicitantul nemulţumit de hotărârea comisiei judeţene, res-pectiv a municipiului Bucureşti, poate face contestaţie la comisia centrală.
În termen de cel mult 60 de zile, comisia centrală va analiza contes-taţiile şi le va aproba sau respinge. Hotărârea comisiei centrale se comunică comisiilor judeţene, res-pectiv a municipiului Bucureşti, solicitanţilor şi direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz.
Hotărârile comisiei centrale sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul. Aceste acţiuni au ca obiect obligaţia de a face, iar hotă-rârile pronunţate de tribunal sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.
Pe de altă parte, persoanele care au Decizia de validare de la ANRP Bucureşti, plus originalul hotărârii Comisiei Judeţene sau a Municipiului Bucureşti pot fi ajutate de specialişti în drept astfel încât aces-te documente să fie puse în executare.
Având în vedere aceste alternative, cei care au de recuperat despăgubiri sunt sfătuiţi să acţioneze în justiţie în cazul în care sunt nemulţumiţi de cuprinsul documentelor primite, sau cei care au deja aceste acte, ce reprezintă titluri executorii să le pună în executare.
Agricultura, bunaoara cea mai importanta sursa de venit a tarii noastre, ignorata in prezent cu nonlasanata de autoritati si guvernanti, a devenit sursa unor afaceri cu pamanturi ale celor ce stiu sa profite de pe urma oamenilor simpli de la tara, de cele mai multe ori batrani neputinciosi, care cu buna credinta isi dau pamanturile in arenda.
In multe localitati din tara oamenilor nu doar le sunt exploatate pamanturile dar le sunt exploatate si drepturile de catre persoanele carora le dau pamanturile in arenda. Nu putine sunt cazurile in care arendatorii au cerut bani in locul produselor, iar acestora li s-a oferit in mod abuziv, un pret mult mai mic decat cel practicat pe piata.
Asa se face ca arendasul primeste pamantul, primeste subventia, ridica recolta iar taranul plateste impozitul si primeste „chirie” o cantitate de 500-600kg de grau sau banii aferenti la jumatate de pret. Exista cazuri in care nici aceasta chirie nu se primeste pe motiv ca ” nu s-a facut”. Acest lucru este posibil pentru ca cei mai multi care au semnat, oameni batrani sau fara scoala, nu stiu ce au semnat si nu solicita un exemplar al contractului. Practic este vorba de un abuz, arendasul foloseste un contract ale carui clauze sunt prevazute expres in beneficiul acestuia fara a i se lasa posibilitatea proprietarului de pamant de a-si aparea interesele prin modificarea acestora inainte de a semna. In contract nu sunt prevazuti termeni echilibrati, care sa apere interesele ambelor parti. In plus contractul prevede ca arendatorii nu pot scoate pamantul din „asociatie”, datorita unei clauze de termen pe 10 ani.
Ce pot face arendatorii pentru a se apara de abuzurile arendasilor?
Avocat Coltuc Marius, fondatorul C.A. Coltuc anunta ca in primul rand trebuie negociat contractul si trebuie pastrata o copie cu valoare de original. Pentru a se apara de posibile abuzuri (neplata arendei sau plata echivalentului la un pret mult mai mic decat cel practicat pe piata) este imperios necesar sa se precizeze in contract cantitatea ce urmeaza a fi data ca arenda sau echivalentul in bani, suma exacta. De asemenea arendatorul trebuie sa-si inregistreze contractul la Consiliul Local, pentru ca in cazul in care termenii contractuali nu se respecta(arendasul nu-si achita darile) contractul sa aiba titlu executoriu.Casa de avocatura Coltuc sustine initiativa unor contracte de arenda corecte si sprijina stoparea abuzurilor arendasilor prin infiintarea asociatiei ”Arenda: Responsabilitate si respect” si a petitiei “Stop abuzurilor arendasilor!”
In Tribuna DreptOnline.ro a fost publicat un articol dedicat recuperarii creantelor, scris de avocatul Marius Coltuc. Articolul face o prezentare comparativa a somatiei de plata si a Ordonanta de plata, ca si cai recomandate de recuperare a creantelor.
Noua variantă a taxei de poluare a fost publicată în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare de la finele săptămânii trecute. Conform noii legi, pe lângă maşinile nou înmatriculate, taxa trebuie achitată şi pentru automobilele înmatriculate în România înainte de 1 ianuarie 2007.
Noua taxă de poluare a intrat de vineri în vigoare, la o lună de când legea a fost votată în Parlament de către Camera Deputaţilor. Conform acesteia, cei care doresc să achiziţioneze un automobil la mâna a doua înmatriculat în România înainte de 1 ianuarie 2007 sunt de acum obligaţi prin lege să achite noua taxă la reînmatricularea maşinii pe numele lor.
La finele lunii decembrie mii de români care au cumpărat un autoturism înmatriculat în România înainte de 1 ianuarie 2007 s-au înghesuit în unităţile Direcţiei Regim Permise şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) din întreaga ţară pentru a-şi înscrie automobilul şi a evita practic noua taxă despre care toată lumea credea că va intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2012.
Odată cu intrarea în vigoare a noii taxe au apărut în prim-plan şi cazuri mai puţin obişnuite, cum este cel al maşinilor în leasing pentru care contractul a fost încheiat înainte de 1 ianuarie 2007 sau cel al maşinilor pentru care s-a recuperat în instanţă taxa.
Se plăteşte taxă şi pentru maşinile luate în leasing
„Dacă cineva a încheiat un contract de leasing pentru un automobil în decembrie 2006, iar acum contractul a ajuns la final şi vrea să transcrie maşina pe numele său, va trebui să achite noua taxă de poluare potrivit noii legi”, a declarat avocatul Marius Coltuc, de la casa de avocatură Coltuc. Astfel, dacă cineva îşi va transcrie maşina pe numele său, pe lângă valoarea reziduală a maşinii, în cazul în care aceasta există, se va plăti şi noua taxă de poluare.
Vestea bună vine în cazul celor care şi-au recuperat în instanţă taxa anterioară – aceştia şi-au recuperat banii şi nu sunt obligaţi acum să o achite din nou.
„În cazul în care cineva a obţinut în instanţă returnarea taxei de poluare după iulie 2008, persoana respectivă va putea vinde automobilul fără ca noul proprietar să fie obligat la plata noii taxe de poluare”, a subliniat Coltuc.
La fel ca şi în anii anteriori, casele de avocatură se pregătesc deja să conteste în instanţă şi noua taxă de poluare, mai ales că în condiţiile actuale nu se urmăreşte neapărat reducerea poluării, dar se reuşeşte blocarea tranzacţiilor cu maşinile mai vechi de 2005 şi înmatriculate înainte de 1 ianuarie 2007.
„Noua taxă de poluare poate fi contestată în justiţie ca şi variantele anterioare. Deja avem noi cazuri şi vrem să mergem inclusiv la Curtea Europeană de Justiţie. Ca şi variantele anterioare, această taxă nu respectă principiul «poluatorul plăteşte», funcţionează ca un impozit şi nu reduce deloc poluarea”, a spus avocatul Marius Coltuc.
Potrivit noii legi, obligaţia de plată a taxei intervine acum şi cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul înmatriculat pe teritoriul României anterior datei de 1 ianuarie 2007.
Noile reglementari din Codul Civil privind viata privata intra in conflict cu unele practici jurnalistice, granita dintre dreptul la libera exprimare si dreptul la viata privata in cazul persoanelor publice fiind extrem de ambigua.
Reprezentantii societatii civile sustin ca, pe viitor, ar trebui afisata prudenta din partea massmedia atunci cand dezbat anumite teme ce privesc viata personala a anumitor indivizi. In acelasi timp, se face multa referire la practica CEDO care permite, totusi, satira in media. „Mingea” este in terenul judecatorilor care, incepand cu 1 octombrie, vor interpreta noile norme.Interceptarea fără drept a unei convorbiri private, comisă prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea în cunoştinţă de cauză a unei asemenea interceptări, precum şi ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, potrivit noului Cod civil, constituie atingeri ale vieţii private.
Articolul 70 din noul Cod civil al României reglementează dreptul la libera exprimare. „(1) Orice persoană are dreptul la libera exprimare. (2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restrânsă decât în cazurile şi limitele prevăzute la art. 75”, prevede articolul citat.
Articolul 75 impune limitele: „(1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte. (2) Exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secţiune”.
Potrivit articolului 71 referitor la dreptul la viaţa privată, „(1) orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private”. Alineatul (2) prevede că nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la articolul 75, iar alineatul (3) al articolului 71 stipulează că este, de asemenea, interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondenţei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum şi a informaţiilor din viaţa privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.
Articolul 72 privind dreptul la demnitate prevede că orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale, fiind interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.
Dreptul la propria imagine este reglementat de articolul 73, care arată: „(1) Orice persoană are dreptul la propria imagine. (2) În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispoziţiile art. 75 rămân aplicabile”.
Sub rezerva aplicării dispoziţiilor art. 75, pot fi considerate ca atingeri aduse vieţii private: „a) intrarea sau rămânerea fără drept în locuinţă sau luarea din aceasta a oricărui obiect fără acordul celui care o ocupă în mod legal; b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de cauză, a unei asemenea interceptări; c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spaţiu privat, fără acordul acesteia; d) difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal; e) ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege; f) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză; g) difuzarea de materiale conţinând imagini privind o persoană aflată la tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanţe în legătură cu boala şi cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fără acordul persoanei în cauză, iar în cazul în care aceasta este decedată, fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptăţite; h) utilizarea, cu rea-credinţă, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană; i) difuzarea sau utilizarea corespondenţei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, reşedinţa, precum şi numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi aparţin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele”, stipulează articolul 74 din noul Cod civil.
Articolul 76 privind prezumţia de consimţământ prevede: „Când însuşi cel la care se referă o informaţie sau un material le pune la dispoziţia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunoştinţă că îşi desfăşoară activitatea în domeniul informării publicului, consimţământul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris”.
În continuare, articolul 77 arată că orice prelucrare a datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, se poate face numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de legea specială.
Starletele din Romania vor fi pozate doar cu voia lor, desi se stie ca multe cheama paparazzi chiar si cand se duc la toaleta.
Jurnalistii vor trebui sa se gandeasca de doua ori inainte de a publica un material despre o persoana publica, riscand altfel procese costisitoare.
Ne referim aici la alte sanctiuni complementare cum ar fi chiar retinerea mijlocului de transport ce face obiectul savarsirii contraventiei, cu posibilitatea “deblocarii” acestui bun cu ocazia platii amenzii.
1) In primul caz: atunci cand dumneavoastra ca transportator de buna credinta a statului roman,sau nu numai, a-ti primit o amenda pentru diverse motive, ce au fost presupus constatate de politia rutiera impreuna cu autoritatea vamala si aici vom da cateva exemple concrete :
– De pe disc lipseşte numele, pentru asta – amenda se stabilieste la 300.000 Huf
– De pe disc lipseşte prenumele, pentru asta – amenda se stabilieste la 200.000 Huf
– Lipseşte data începerii utilizării discului, pentru asta – amenda se stabilieste la 100.000 Huf
– Lipseşte data încheierii utilizării discului, pentru asta – amenda se stabilieste la 100.000 Huf
– Lipseşte locul începerii utilizării discului, pentru asta – amenda se stabilieste la 30.000 Huf
– Lipseşte locul încheierii utilizării discului, pentru asta – amenda se stabilieste la 30.000 Huf
– De pe disc lipseşte numărul de înmatriculare, pentru asta – amenda se stabilieste la 30.000 Huf
– De pe disc lipseşte poziţia kilometrajului (înainte de prima plecare), pentru asta – amenda se stabilieste la 100.000 Huf
– De pe disc lipseşte poziţia kilometrajului (după ultima plecare), pentru asta – amenda se stabilieste la 30.000 Huf
Acum ca am luat aproape toate posibilitatile aratam urmatoarele :
Dupa ce dvs. a-ti platit amenda, trebuie sub orice forma, atat electronic cat si postal sau orice alt mijloc de comunicare. sa transmiteti dovada platii catre autoritatea emitenta a amenzii, in acest caz AUTORITATEA NAŢIONALĂ FISCALĂ ŞI VAMALĂ
Direcţia vamală şi de control fiscal a judeţului „ in care va aflati”. Dupa ce s-a procedat la acest transfer de dovada a platii , autoritatea va va elibera un document care atesta acest aspect si daca cumva v-a fost imobilizat autoturismul/camionul/duba prin acest proces verbal intocmit de catre autoriatea Vamala, acestia vi-l pun la dispozitie constantand INCETAREA motivelor de retinere –
Formula hotararii va fi de forma „ Se dispune incetarea Reţinerii dispuse în baza hotărârii nr. xxx-2/2011 a Direcţiei Vamale şi de control fiscal a judeţului xxxx în sarcina transportatorului Sc xxxx Srl , str. xx nr. xx mun. xx, jud. xx, România (VPID: xxxxx) şi restituirea actelor reţinute în cursul procedurii.
Dupa ce dvs. a-ti platit respectiva amenda pasul urmator, dar atentie, aveti 15 zile de la plata acestei amenzi, este sa va adresati autoritatii imediat superioare celei ce v-a amendat, acest aspect ca in orice proces verbal il veti gasi stipulat in procesul verbal de contraventie. Se poate, de exemplu sa introduceti aceasta contestatie impotriva procesului verbal si ONLINE, iar legislatia maghiara prevede ca acest tip de contestatie online comporta o natura suspensiva din termenul legal de 15 zile de contestatie.
Foarte important este de retinut faptul ca aceasta contestatie trebuie facuta in limba procesului verbal, asta inseamna ca in procesul redactarii o sa aveti nevoie atat de un avocat cat si de un traducator autorizat.Dupa ce a-ti trecut de acest pas, trimiteti recomandat plicul cu contestatia si motivele pe care dvs. le credeti veridice in contestarea acestuia urmand sa timbrati cererea la fel ca si in procedura romana, cu % din valoarea pe care o aveti platita sub forma de amenda.
De principiu ca si procedura, prima contestatie se introduce la organul ierarhic superior,celui care v-a amendat initial, insa daca sunteti nemultumit de raspunsul acestia va mai puteti adresa urmatorului organ ierarhic superior, toate aceste elemente urmand sa le gasiti in decizia de respingere/admitere a contestatiei si al treilea pas va putea fi contestarea in fata instantei de judecata din Ungaria.Fara ceilalti doi pasi administrativi nu va puteti adresa instantei de judecata, acestia fiind asimilati unor proceduri prealabile.
Dupa ce se obtine anularea procesului verbal de contraventie, ca si uzanta, banii platiti se vor restitui platitorului acesteia. Motivele pe care trebuie sa se intemeieze actiunea pentru a avea rezultat pozitiv se determina in functie de fiecare speta.
2) In al doilea caz, atunci cand dvs. nu doriti sa platiti amenda iar autoritatile maghiare nu v-au retinut nici actele nici masina, puteti sa va intoarceti in tara si sa redactati contestatia in formele aratate mai sus, mai apoi sa o trimiteti pentru a trece prin cele doua faze administrative si in final in fata instantei de judecata maghiare. Din analiza proceselor pe acest tip de speta, al anularii proceselor verbale, transportatorii romani au avut o rata de succes de peste 75%, motivarile instantelor fiind printre cele mai vaste, incepand de la lipsa datelor de identificare ale agentilor de politie pana la lipsa motivelor in fapt de pe procesul verbal dar si pentru constatarea ca aplicarea amenzii s-a facut pe considerente de nationalitate.
In acest sens, aviz pentru transportatorii romani care doresc sa isi recupereze amenzile foarte mari primite pe teritoriul UNGARIEI, singura solutie este contestarea proceselor verbale de contraventie.
Sa primesti locuinta in stare normala de functionare. In cazul nerespectarii acestei obligatii, instanta il poate obliga pe proprietar sa-ti plateasca daune;
Sa ti se faca o viza de flotant;
Sa nu fii evacuat din locuinta inchiriata in perioada valabilitatii contractului decat in cazul in care incalci prevederile stabilite de comun acord. Iar in aceasta situatie evacuarea se poate face numai printr-o hotarare judecatoreasca;
Sa nu fii silit sa inchei asigurari de daune pentru locuinta inchiriata;
Sa nu ti se modifice cuantumul chiriei decat cu acordul tau. In cazul majorarii sumei, proprietarul trebuie sa-ti adreseze o cerere in scris. Aceasta va fi motivata de efectuarea unor lucrari de reparatii sau de consolidari ale locuintei;
Sa nu fii obligat sa suporti cheltuielile pentru reparatiile diverselor obiecte sau instalatii care se deterioreaza sau nu mai functioneaza corect;
Sa ti se inmaneze o chitanta pentru suma achitata. De asemenea, poti sa-i ceri proprietarului sa-ti justifice orice decont, precum si modul de repartizare intre chiriasi a cheltuielilor comune;
Sa nu fii dat afara din casa. „Unul dintre cele mai importante beneficii este acela ca nu poti fi evacuat din locuinta inchiriata, in perioada valabilitatii contractului, decat in cazul in care incalci prevederile stabilite de comun acord. In aceasta situatie, evacuarea se poate face numai printr-o hotarare judecatoreasca”, spune avocatul Marius Coltuc.
Actul trebuie inregistrat la fisc
Retine! Aceste drepturi iti revin legal numai daca inchei un contract cu proprietarul. „Contractul se poate incheia la notar, dar are efecte juridice doar daca este inregistrat la Administratia Financiara. Proprietarul, persoana fizica sau juridica privata, nu te poate obliga sa inregistrezi contractul la organul fiscal teritorial, aceasta actiune fiind responsabilitatea sa”, precizeaza avocatul Coltuc.
Alegerea terenului pentru construirea unei case este determinanta, deoarece implica aspecte ce pot afecta serios atat bugetul viitorului proprietar, cat si functionalitatea locuintei. Pentru evitarea complicatiilor, este necesar sa cunoasteti indeaproape aceste aspecte deosebit de importante
Daca in cazul taxei de prima inmatriculare pentru un autoturism din Uniunea Europeana lucrurile s-au clarificat, iar instanta ti-a dat castig de cauza, afla ce poti face si cu restul impozitelor pe care ti le pregateste guvernul. Doar judecatorii te pot ajuta sa scapi de taxa mascata, denumita generic de prima vanzare sau plata anuala a unui impozit suplimentar si discriminatoriu, cu titlu de taxa de poluare pe care le au in atentie autoritatile.Taxa pentru autoturismele deja inmatriculate in Romania si un eventual impozit pentru instrainarea masinii, fie el si cu 30% mai mic decat taxa de poluare pe care guvernul intentioneaza sa le introduca, sunt ilegale. Cel putin asa considera avocatii, care sustin ca intentiile autoritatilor nu au pereche in legislatia europeana. „Aceste taxe sunt discriminatorii fie ca se numesc taxe de prima inmatriculare, fie de prima vanzare. Oricum s-ar numi aceastea, guvernul trebuie sa gaseasca o solutie sa nu piarda bani. Important este faptul ca modificarile nu influenteaza procesele pe rol sau viitoare pentru ca temeiul juridic al acestora era legislatia UE si nu cea interna. In UE nu exista aceasta taxa auto”, spune avocatul Marius Coltuc. De fapt, daca te afli intr-una din aceste situatii, solutia vine chiar de la ministrul Mediului, Laszlo Borbely, care a declarat recent ca „doar cei cu sentinte definitive vor primi banii inapoi”. Altfel spus, doar instanta reprezinta solutia prin care eviti abuzul autoritatilor.
Peste 40.000 de soferi vor sa li se restituie taxa de prima inmatriculare
Ai sanse reale sa castigi procesul cu statul. Potrivit avocatului Marius Coltuc, la momentul actual exista pe rol peste 40.000 de dosare cu privire la restituirea taxei de prima inmatriculare, iar castigul de cauza este in procentaj de peste 90%.
Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei a lansat în dezbatere publică un proiect de modificare a legii 220/2008, referitoare la sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.
Obligaţia trimiterii datelor pentru alocarea certificatelor verzi nu va mai reveni distribuitorilor care preiau energia verde, ci doar producătorilor.
“Producătorii de energie electrică din surse regenerabile transmit lunar operatorului de transport şi sistem informaţiile necesare stabilirii cantităţii de energie electrică produsă din surse regenerabile care beneficiază de certificate verzi în luna precedentă, însoţite de:
a) procesele verbale care confirmă valorile măsurate ale energiei electrice livrate /consumate, semnate împreună cu operatorii de reţea, în cazul producătorilor care livrează energie electrică în reţele electrice; b) date privind cantităţile de energie electrică produse din surse regenerabile şi livrate consumatorilor, în cazul producătorilor care livrează energie electrică direct la consumatori, inclusiv pentru consum
final propriu, altul decât consum propriu tehnologic” scrie în proiectul de modificare al ANRE.
De asemenea, obligaţia de achiziţie de certificate verzi trebuie să revină pentru tot consumul final de energie electrică, nu numai pentru cel asigurat de furnizori. Pentru a mai clarifica unele aspecte din vechea lege, ANRE mai stabileşte că “valorile de tranzacţionare ale certificatelor verzi se indexează anual de ANRE conform indicelui mediu anual de inflaţie pentru anul precedent, calculat la nivelul zonei euro din UE, comunicat oficial de către EUROSTAT”. Anterior, se lua în calcul inflaţia la nivelul întregii UE 27, ceea ce putea asigura o ajustare semnificativ mai mare.
Ce spune legea actuală?
Îndeplinirea cotelor obligatorii de către furnizori ANRE stabileşte, până la data de 15 aprilie a fiecărui an, pentru anul calendaristic precedent şi pentru fiecare furnizor, pe baza numărului de certificate verzi achiziţionate şi a energiei electrice furnizate clienţilor finali, gradul de îndeplinire a cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi.
Furnizorul care nu realizează cota obligatorie anuală este obligat să plătească contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate la valoarea de 110 euro pentru fiecare certificat neachiziţionat, calculată în lei la
valoarea medie a cursului de schimb stabilit de Banca Naţională a României pentru luna decembrie a anului precedent.
Începând cu anul 2011, valoarea prevăzută la alin. (2) se indexează anual de ANRE conform indicelui mediu de inflaţie înregistrat în luna decembrie a anului precedent, calculat la nivelul UE, comunicat oficial de către EUROSTAT.
În termen de 15 zile de la publicarea indicelui mediu de inflaţie calculate la nivelul UE de către EUROSTAT, ANRE publică pe site-ul propriu valoarea determinată potrivit prevederilor alin. (2) şi (3), indexată şi aplicabilă pentru anul în curs.
Suma rezultată din aplicarea prevederilor alin. (2) şi (3) este colectată de operatorul de transport şi system şi se face venit la Fondul pentru Mediu în vederea finanţării producerii de energie din surse regenerabile de către persoanele fizice care investesc în capacităţi energetice cu putere instalată de până la 100 kW.
Producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie vând energia electrică produsă pe piaţa de energie electrică la preţul pieţei. Energia electrică produsă din surse regenerabile de energie în centrale electrice cu puteri instalate de cel mult 1 MW/centrală poate fi vândută la preţuri reglementate furnizorilor impliciţi în ale căror zone delimitate de licenţă sunt situate centralele.
Furnizorii impliciţi sunt obligaţi, la solicitarea producătorilor şi a consumatorilor deţinători de centrale electrice care utilizează surse regenerabile de energie, să achiziţioneze energia electrică produsă conform alin. (2), în condiţiile stabilite de ANRE.
Preţurile reglementate prevăzute la alin. (2) sunt stabilite de ANRE în baza unei metodologii ce va fi aprobată în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în conformitate cu sistemul de promovare prevăzut de aceasta.
Solicitările de vânzare a energiei electrice de către producătorii/consumatorii prevăzuţi la alin. (3) vor fi adresate furnizorilor impliciţi, de regulă, până la sfârşitul lunii octombrie a anului precedent celui de contractare, contractele de vânzare-cumpărare fiind încheiate pe cel puţin un an de zile.
Persoanele fizice ce deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată sub 1 MW pe loc de consum, precum şi autorităţile publice care deţin capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile realizate, parţial sau total, din fonduri structurale pot beneficia din partea furnizorilor cu care au contract de furnizare a energiei electrice, la cerere, de serviciul de regularizare, financiară şi/sau cantitativă, între energia livrată şi energia consumată din reţea, conform unei metodologii elaborate de ANRE, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Aveti un dosar penal solutionat sau in derulare si vi se refuza eliberarea cazierului fiscal fara aceste fapte?Atunci apelati la Casa de avocatura Coltuc
Cum scăpăm de o firmă în România? Autor: Av. Marius COLTUC – Fondator Casa de avocatură Coltuc În cazul în care o societate nu mai merge, asociatul sau asociatii acesteia au posibilitatea de a opta fie pentru desfiintare, fie pentru suspendarea temporară a activitătii. Sunt multe situatii în care comerciantii nu fac nimic si speră că, la un moment dat, vor scăpa de cheltuieli si de bătaie de cap pentru că va interveni radierea din oficiu a firmei, pentru neîndeplinirea diferitelor obligatii cerute de lege. Fiecare solutie are avantajele si dezavantajele ei precizează av. Coltuc Marius, fondator Casa de avocatură Coltuc…
Greva de la metrou a dat peste cap programul multor bucureşteni. Nu doar oamenii care au abonamente şi care folosesc acest mijloc de transport zilnic au fost afectaţi, ci şi comercianţii ale căror mici afaceri se derulează în cadrul
staţiilor de metrou. Dacă vă număraţi printre aceştia, este bine să ştiţi că puteţi cere daune.
Pentru a vă recupera banii pierduţi în timpul grevei, sunt două etape.
Pasul 1: Înştiinţarea Metrorex.Trimiteţi prin poştă, în scrisoare recomandată, sau depuneţi la sediul social al Metrorex o notificare, prin care să încercaţi să rezolvaţi problema pe cale amiabilă. Demersul e obligatoriu, deoarece, dacă nu înştiinţaţi instituţia de intenţia dv., cererea ulterioară de chemare în judecată poate fi respinsă. Dacă nu vă înţelegeţi, după 15 zile, puteţi chema instituţia în judecată.
Pasul 2: Chemarea în judecată. În acest sens, avocatul Marius Vicenţiu Coltuc(foto) (www.coltuc.ro, tel. 0745.150.894) vă va îndruma gratuit. Acţiunea e bazată pe art. 998-999 din Codul Civil: “Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat a-l repara”. Chemarea în judecată trebuie să fie însoţită de: copie după cartea de identitate, după abonamentul de metrou (sau a contractului economic pentru spaţiul de la metrou, în cazul comercianţilor), timbru judiciar de 5 lei (plătit la CEC) şi o taxă judiciară de timbru, de la trezoreria sectorului 3. Actele se depun la Tribunalul Bucureşti.
Membrii Sindicatului Politistilor si Vamesilor “Pro Lex”, filiala Vrancea, au început ieri demersurile necesare pentru executarea silita a Inspectoratului Judetean de Politie.Actiunea e urmare a neacordarii unui spor de 30 la suta pentru lucratorii Politiei Judiciare, spor câstigat în anul 2008, în urma unei hotarâri judecatoresti. Un numar de 50 de
Sunt avocati, juristi, consilieri pe probleme financiare sau sociale. Intr-un cuvant, sunt CONSULTANTI. Pentru multi dintre ei consultanta este pasiune, pentru unii doar o afacere. Din aceasta saptamana invitam consultantii sa ne ne vorbeasca despre lumea lor: despre afaceri si
implicare sociala. Cum se simt ei in postura de avocati si ce ii face consultanti de incredere.Casa de avocatura Coltuc isi calauzeste activitatea dupa principiul: avocatul este confidentul si sfatuitorul clientului.
Casa de Avocatura Coltuc afirma ca se diferentiaza pe piata sufocata de oferte prin tarifele scazute si in special prin profesionalismul echipei. Finalitatea unui proces nu este vazuta de avocatii Casei Coltuc prin multitudinea cailor judiciare parcurse, ci prin imperativul rezolvarii pe cale amiabila, inca din stare incipienta a unui litigiu aparut.
Care este domeniul de activitate in care ati spune oficial ca v-ati specializat?
Casa de avocatura Coltuc este structurata pe 5 departamente: departamentul de recuperari creante, departamentul litigii, departamentul consultanta si departamentul marketing.
Casa de avocatura Coltuc este specializata pe recuperari creante comerciale,care ocupa aproximativ 70 % din activitatea Casei.
Cum vedeti concurenta pe aceasta nisa de clientela?
Pe acest segment este o concurenta acerba. Exista foarte multe pseudocabinete de avocatura si ma refer aici la srl cu obiect de activitate Management si consultanta in afaceri care reprezinta 80% din firmele de recuperari creante din Romania. Clienti sunt foarte multi, si tendinta este de crestere.In momentul de fata am inceput si externalizarea serviciilor noastre si numarul de clienti pe acest sector a crescut simtitor.
Ce cursuri de pregatire profesionala ati urmat?
Facultatea de Drept Bucuresti, master dreptul afacerilor,cursuri de preparator universitar.
Care sunt aspectele cele mai riscante si epuizante ale activitatii dumneavoastra profesionale?
In avocatura se simte cel mai mult nesiguranta zilei de maine. Lucram numai cu oamenii si acestia se pot schimba oricand. Avocatura este o profesie epuizanta si prin volumul de munca si prin neconstanta acesteia
Daca ar trebui sa va specializati intr-o alta ramura de drept, pentru a va completa activitatea, care ar fi ramura de drept?
Dreptul penal cred ca ar fi.
Care este cel mai lung proces in care ati fost implicat?
A fost un proces pe o revendicare celebra, unde miza pecuniara a fost de 20 de milioane de euro pentru clientul meu.
Care este cel mai amuzant caz pe care l-ati consiliat?
Un proces de divort, care in final s-a finalizat cu 4 impacari si tot atatea despartiri( si nu ma refer la Cazul Prigoana).
O lege pe care ati dori sa o inventati. Argumentati.
Legea care ne-ar ajuta cel mai mult ar fi legea creantelor din Romania. Acesta lege ar filtra foarte mult acest sector si mai ales ar creste eficienta serviciilor noastre.
O lege pe care ati dori sa o modificati. Argumentati.
Codul penal si mai ales jurisprudenta referitoare la emiterea cecurilor si biletelor la ordin fara acoperire. Multi adevarati escroci scapa de rigoarea legii din cauza acestei lacune legislative.
Intai sa munceasca mult pentru a asimila cat mai multe cunostiinte si apoi sa nu se gandeasca in primul rand la castigul material imediat. Avocatura este un mod de viata cu regulile ei si cat am vrea sa sarim unii pasi nu putem.
Exista si domenii care nu au fost atinse de criza financiara si, mai mult decat atat, contextul actual le convine de minune, lasand loc de estimari spectaculoase de profit. Astfel, unele dintre agentiile de recuperare a creantelor au inregistrat cifre
de afaceri de pana la 300% in ultimele luni, pe fondul dublarii restantelor la imprumuturile in valuta. Potrivit statisticilor din ultimele luni, restantele la creditele acordate populatiei si firmelor au crescut in primul trimestru cu 56%, la aproape 4,5 miliarde de lei.
Pentru agentiile de colectare, criza este un momentul prielnic, spun reprezentantii firmelor de profil. Astfel, in ultimele sase luni, volumul de activitate pentru acestea a crescut de trei ori, sunt intr-o continua angajare de personal, isi maresc parcul auto si se asteapta la profituri mult mai mari decat in 2008.
Numarul tot mai mare de amanari la plata ratelor de credite in crestere, precum si sumele importante refuzate la plata cu instrumente de debit indica faptul ca blocajul financiar din economia autohtona se pastreaza, ceea ce face ca asteptarile de profit pentru recuperatorii de creante sa fie foarte mari, spune avocatul Marius Vicentiu Coltuc care detine Casa de avocatura Coltuc.
Prin impozitul forfetar firmele vor plati cel putin 1.467 lei la stat in ultimele opt luni din 2009, potrivit noii grile de impozitare convenite de Ministerul Finantelor cu patronate. Astfel, firmele care au o cifra de afaceri cuprinsa intre 0 si 52.000 lei (circa 12.000 euro) vor plati un impozit minim in acest an 1.467 lei (341 euro), sau 183,3 lei lunar, urmand ca in 2010 impozitul minim datorat statului sa fie de 2.200 lei (putin peste 500 euro). In aceasta situatie tot mai multi intreprinzatori mici se vor orienta catre o alta varianta de desfasurare a activitatii, renuntand la SRL in favoarea infiintarii unui PFA.
Sa vedem asadar care ar fi avantajele functionarii unui PFA.
Act normativ: OUG 44/2008 privind desfăsurarea activitătilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale
Avantajele desfasurarii activitatii ca PFA
– persoana fizica care desfasoara activitati economice in mod independent are calitatea de angajat propriu.
– o persoană poate cumula calitatea de persoană fizică autorizată cu cea de salariat al unei terte persoane care functionează atât în acelasi domeniu, cât si într-un alt domeniu de activitate economică decât cel pentru care PFA este autorizată
– are posibilitatea sa presteze servicii in baza calificarii dobandite pentru orice client;
– plateste impozite si contributii mai mici decat IMM:
– contributie la sanatate 6,5%
– impozit pe venit fix de 16% (calculat pe diferenta intre veniturile impozabile si cheltuielile deductibile) sau o suma fixa, determinata pe baza normelor anuale de venit. Nu trebuie justificata utilizarea banilor. În cazul in care persoana care are calitatea de PFA este in continuare si angajat, impozitul se diminueaza cu un procent intre 0 si 50%;
– posibilitatea deducerii cheltuielilor atat cele legate de desfasurarea activitatii cat si cele declarate (întretinerea locuintei unde se desfasoara activitatea, combustibilul daca s-a incheiat un contract de comodat intre persoana fizica si PFA, abonament telefon etc);
– contabilitatea se tine in partida simpla(nu necesita cunostinte deosebite de contabilitate);
– beneficiaza de asigurare sociala de sanatate – conform legii toate persoanle care obtin venituri impozabile au obligatia sa plateasca 6,5 % din veniturile obtinute. În acest caz, fiecare PFA are obligatia de a vira trimestrial contributia aferenta veniturilor obtinute.
– beneficiaza de asigurare sociala in sistemul public de pensii – conform legii orice persoana este obligata sa fie asigurata in sistemul public de pensii. Astfel, in baza unei declaratii de asigurare, PFA se poate asigura la un venit fix lunar care nu poate fi mai mic de 318 lei. La acest venit asigurat se plateste o contributie in cota de 29%, respectiv la un venit de 318 lei o contributie de 92 lei/luna. Valoarea variaza de la an la an si este stabilita de Casa de Pensii la inceputul fiecarui an, in functie de valoarea venitului mediu pe economie.
– beneficiaza de concediu medical. PFA poate beneficia de indemnizatia pentru concediu medical daca se inregistreaza si achita la Casa de Asigurari Sociale de Sanatate o contributie trimestriala in valore de 0,85% din veniturile obtinute. Concediul medical se acorda in baza certificatului medical eliberat de medical de familie (sau institutia abilitatata) iar acest certificat trebuie depus la Casa de Asigurari Sociale de Sanatate.
– beneficiaza de concediu de sarcina si lauzie si de indemnizatia de ingrijire a copilului pana la doi ani.
– în calitate de PFA poate obtine un credit bancar la nivelul veniturilor reale obtinute.
– înfiintarea si desfiintarea PFA se face relativ usor. Persoanele fizice autorizate, intreprinderile familiale si intreprinderile individuale se vor inregistra la oficiile Registrului Comertului.
Dezavantaje
– persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent nu pot angaja persoane cu contract individual de munca pentru desfasurarea activitatilor pentru care s-a obtinut autorizatia.
– este necesara incheierea unui contract cu Casa de Asigurari de Sanatate pentru plata CAS-ului.
– PFA răspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, dacă acesta a fost constituit, si, în completare, cu întreg patrimoniul său, iar în caz de insolventă, va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificările ulterioare, dacă are calitatea de comerciant.
Pot dobandi calitatea de PFA (persoana fizica autorizata):
– persoanele care vor sa realizeze fapte de comert (activitati de productie, activitati de comert, organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive, activitati de intermediere: contractul de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare, vanzarea in regim de consignatie a bunurilor, transport de bunuri si de persoane);
– meseriasii (mecanic auto, tamplar, zidar, electrician etc);
– persoanele care vor sa-si valorifice drepturile industriale (inventii, know-how, marci inregistrate, procedee tehnice) sau din drepturi de autor si drepturi conexe prin orice forma (contracte de cesiune, inchiriere, colaborare, cercetare, franciza).
– reprezentantii profesiilor liberale (avocat, notar, contabil, arhitect, medic, consultant, traducător etc.)
Precizare:
În cazul in care profesia este reglementata prin legi speciale, pentru a profesa independent persoana fizica(PFI)* are nevoie de autorizatie de la institutia care i-a eliberat certificatul de atestare. OUG 44/2008 nu se aplică profesiilor liberale, precum si acelor activităti economice a căror desfăsurare este organizată si reglementată prin legi speciale.
Persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si cele familiale pot desfasura orice obiect de activitate cuprins in codul CAEN, mai putin cele interzise prin legi speciale, cum ar fi medic, avocat, notar, expert contabil, arhitect.
PFI = profesie liberala (medic, avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect, executori judecatoresti, experti tehnici, traducatori, sportivi sau alte profesii reglementate, etc).
Romania a fost tara care a avut de platit cele mai mari daune in 2008, in total 12,2 milioane de euro, ca urmare a condamnarilor la CEDO, figurand printre statele cel mai rau platnice, se arata intr-un raport al Consiliului
Europei.
Consiliul Europei a publicat miercuri cel de-al doilea raport privind executarea deciziilor Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), relateaza NewsIn.
Daca CEDO constata ca exista o incalcare a Conventiei Europene a Drepturilor Omului, isi poate permite sa acorde satisfactie partii lezate. Plata anumitor sume poate fi de asemenea prevazuta printr-o decizie ce ia nota de reglementarea amiabila, care a intervenit intre parti. In ambele cazuri, plata este de obicei asteptata in decurs de trei luni dupa ce decizia judecatoreasca devine finala, iar in cazul unor intarzieri se poate aplica o dobanda.
In ansamblu, la sfarsitul anului 2008, doar 36% din totalul platilor la care au fost condamnate statele se efectuasera la timp, 5% dupa expirarea termenului, iar 59% din cazuri (697 de dosare) inca erau supuse verificarilor in ceea ce priveste efectuarea platilor.
Pentru cei aflati in pragul falimentului, care numai de impozit forfetar nu aveau nevoie, forma de organizare juridica “persoana fizica autorizata” prezinta o serie de avantaje fata de SRL
Onorariu nostru este de 400 lei
Procedurile de inregistrare si documentatia necesara
Procedura este preluata in intregime de Registrul Comertului, prin directorii oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale.
Noua reglementare prevede ca certificatul de inregistrare, continand codul unic de inregistrare, devine documentul care atesta inregistrarea in Registrul Comertului, autorizarea functionarii, precum si luarea in evidenta de catre autoritatea fiscala competenta. Termenul de emitere a acestui document este de 3 zile lucratoare de la primirea documentatiei complete Vechea reglementare Autorizatiile se obtineau de la primarie in aproximativ 10 zile de la depunerea cererii; codul unic de inregistrare de la Registrul Comertului dupa alte 3-5 zile, urmand ca evidentele sa fie inscrise la administratiile financiare.
Cererea de inregistrare in Registrul Comertului si de autorizare a functionarii se depune la registrul comertului de pe langa tribunalul din judetul in care solicitantul isi stabileste sediul profesional.
Inregistrarea persoanei fizice autorizate, a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale se face in baza rezolutiei motivate a directorului oficiului Registrului Comertului de pe langa tribunal.
Daca socoteste indeplinite conditiile, directorul va dispune inregistrarea in Registrul Comertului si autorizarea functionarii persoanei fizice autorizate, a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale.
Termenul de eliberare a certificatului de inregistrare si, dupa caz, a certificatului de inscriere de mentiuni este de 3 zile lucratoare, respectiv 5 zile lucratoare, calculat de la data inregistrarii cererii sau, dupa caz, de la data completarii cererii cu documentele solicitate.
O persoana poate avea cate un singur certificat de inregistrare pentru statutul juridic, respectiv cel de PFA, titular de intreprindere individuala sau membru al unei intreprinderi familiale pentru care a fost autorizata.
Daca documentele depuse in sustinerea cererii sunt incomplete, se acorda un termen de maximum 15 zile pentru completarea acestora.
Termenul va fi comunicat solicitantului pe loc, daca este prezent, sau prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. La cererea motivata a solicitantului, termenul de 15 zile poate fi prelungit.
In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile legale, cererea va fi respinsa, impotriva rezolutiei directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal se poate formula plangere in termen de 15 zile de la pronuntare sau de la comunicare, dupa caz. Plangerea se depune la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional al solicitantului si se judeca in conditiile dreptului comun.
Documentele necesare infiintarii unui PFA
1. Cererea de inregistrare (original(
2. Dovada verificarii disponibilitatii si rezervarii firmei (original); 3. Carte de identitate sau pasaport (fotocopie certificata olograf de catre titular privind conformitatea cu originalul); 4. Documente care atesta drepturile de folosinta asupra sediului profesional/punctelor de lucru (copie legalizata); 5.Daca este cazul, avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original); 6. Specimenul de semnatura al persoanei fizice autorizate (original); 7. Declaratia-tip pe propria raspundere care sa ateste indeplinirea conditiilor legale de functionare prevazute de legislatia speciala din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii (model 1 sau model 2, dupa caz).
8. Daca este cazul:
– precizare din care sa rezulte ca titularul dreptului de proprietate intelege sa afecteze folosinta spatiului in vederea stabilirii sediului profesional al persoanei fizice autorizate (declaratie, etc.);
– documentele doveditoare pentru patrimoniul de afectatiune (declaratie pe proprie raspundere);
– documentele care atesta pregatirea profesionala (fotocopii certificate olograf);
– documentele care atesta experienta profesionala (fotocopii certificate olograf); 9. In cazul persoanelor fizice care desfasoara activitate economica autorizata si recunoscuta intr-un alt stat membru al UE sau al Spatiului Economic European, documentatia care atesta functionarea legala, obtinuta in celalalt stat (fotocopie si traducere in limba romana certificata olograf).
10. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: taxele de registru
Pentru cei aflati in pragul falimentului, care numai de impozit forfetar nu aveau nevoie, forma de organizare juridica “persoana fizica autorizata” prezinta o serie de avantaje fata de SRL, scrie hotnews.ro. Cei care au o
profesie liberala – medic, avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect, executori judecatoresti, experti tehnici, traducatori, sportivi sau alte profesii reglementate, pot obtine cu usurinta statutul de Persoana Fizica Autorizata (P.F.A.). De acelasi statul se pot bucura si cei care vor sa realizeze fapte de comert (activitati de productie, activitati de comert, organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive, activitati de intermediere: contractul de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare, vanzarea in regim de consignatie a bunurilor, transport de bunuri si de persoane); cei care au o meserie (electrician, mecanic auto, tamplar, zidar, economist, inginer, etc); cei care vor sa-si valorifice drepturile industriale (inventii, know-how, marci inregistrate, procedee tehnice) sau din drepturi de autor si drepturi conexe prin orice forma (contracte de cesiune, inchiriere, colaborare, cercetare, franciza).Persoana Fizica Autorizata plateste un impozit pe venit de 16% (calculat pe diferenta intre veniturile impozabile si cheltuielile deductibile) si o contributie la sanatate de 6,5%. In schimb, poate obtine un credit bancar la nivelul veniturilor reale, beneficiaza de asigurare de sanatate si de asigurare sociala in sistemul public de pensii, are dreptul la concediu medical si poate dispune de banii “afacerii” in orice moment.
Sursa: Ziua
Casa de avocatura Coltuc are un onorariu de 400 lei pentru infiintare PFA
Casa de avocatura Coltuc va ajuta sa radiati firmele pe pierdere sau inactive.Onorariul nostru este unul extraordinar: 550 lei pe dosar.Acest onorariu cuprinde si raportul de lichidare
Andrei Savescu: Am observat in ultima vreme conturarea unei imagini de specialisti in recuperari de creante cu privire la casa de avocatura Coltuc. Concurati Urban si Asociatii?
Marius Coltuc: Casa de avocatura Coltuc a incercat si reusit sa se integreze pe deplin pe piata recuperarilor de creante. Imaginea unei firme de avocatura se contureaza de succesele porfesionale a echipei noastre. Piata concurentiala filtreaza orice tip de societate de avocati. Clientii nostri au reusit sa duca mai departe numele nostru in segmentul recuperarilor de creante si astfel am devenit o echipa de specialisti in acest domeniu special al dreptului. Noi nu concuram pe nimeni, incercam doar sa rezovam toate dosarele pe care le instrumentam. In acest segment sunt foarte multe societati comerciale cu raspundere limitata care se ocupa de recuperari creante, insa noi suntem o casa de avocatura care ofera servicii complete juridice, extrapoland domeniul recuperarilor de creante.
Andrei Savescu: Poti sa ne dai cateva exemple de recuperari speciale reusite?
Marius Coltuc: Ca orice avocat, desigur nu putem da nume. Nu vrem sa ne facem imagine pe spatele firmelor deja consacrate, si mai exista si secretul profesional, care pentru mine este absolut. Putem furniza informatii potrivit carora crentele au fost din domeniul constructiilor, transporturilor, public si diverselor asociatii si fundatii.Recuperarile de la diferite persoane fizice sunt mai reduse la numar decat
cele prezentate anterior, politica Casei de avocatura Coltuc finnd atacarea marilor corporatii ca si personae juridice.
Andrei Savescu: Aveti experienta in recuperarea creantelor de la autoritatile publice?
Marius Coltuc: Asa cum am prezentat chiar in paginile site-ului dumneavoastra, am reusit recuperarea a peste 80% din creantele pe care le au furnizorii de medicamente de la spitalele din toata tara.
Desigur ca nu ne-am limitat la spitale;problemele cu datoriile publice exista pot preciza la toate persoanele care intra in legatura cu institutiile publice. Ne aducem aminte si de o zicala consacrata: „cu statul nu te poti pune”.
Marius Coltuc: In legatura cu dobanzile si daunele interese care sunt reglementate explicit dipozitiile legale sunt laudabile. Exista insa o dispozitie care mi se pare foarte periculoasa: Daca creanta
este contestata de catre debitor, prin intampinare, cererea este respinsa prin incheiere irevocabila, creditorul urmand a introduce cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun. Ce sa intelegem? Daca un dator face intampinare si contesta creanta judecatorul ope legis dispune respingerea cererii de judecata. Eu cred ca fiecare dator va face acest lucru. Care este justificarea: este mai rau decat reglematarile OG 5\2001, care mai judecau ceva fie si necontencios. Justificarea o vad in plata taxelor la valoare si umplerea bugetului public. Legea nu precizeaza de asemenea ce se imtampla daca se depaseste termenul de 90 de zile pentru judecarea cauzei. Esential noua lege speciala comerciala mi se pare un esec.
Andrei Savescu: Site-ul vostru s-a modificat recent. Am observat ca au fost eliminate fotografiile avocatilor din echipa. De ce?
Marius Coltuc: Nu exista decat un motiv de structurare a siteului. Membrii echipei s-a marit cu 5 membri noi.
Andrei Savescu: In mod obisnuit, cate ore pe zi lucrezi tu persoane? Dar membrii echipei tale?
Marius Coltuc: Aproximativ 7 ore. Echipa 6-7 ore.
Andrei Savescu: Crezi ca viitorul apartine caselor de avocatura specializate sau generaliste?
Marius Coltuc: Viitorul il vad in case de avocatura specializate, care sa se axeze pe anumite domenii si nu pe tot dreptul.
Andrei Savescu: Iti multumesc pentru interviu si pentru ca ai acceptat si intrebari incomode.
Marius Coltuc: Si eu multumesc. Oricand cu placere!
Rubrica Omul din Business prezinta, in fiecare saptamana, pe SMARTfinancial, un dialog cu o persoana din mediul de afaceri, din cadrul unei companii de succes. Intrebarile sunt standard, aceleasi in fiecare saptamana, cu accent pe succesul pe plan profesional.
SMARTfinancial.ro: Cum ati ajuns pe actuala pozitie profesionala si in domeniul in care activati in acest moment si de ce ati ales acest domeniu?
Marius Vicentiu Coltuc: Inca din timpul liceului am dorit sa urmez cariera juridical. La inceput am oscilat intre a deveni avocat sau magistrat. Dupa absolvirea facultatii de drept din Bucuresti am inteles ca o cariera se bazeaza foarte mult si pe mentalitatea si spiritul beneficiarului. Asadar, fiind o persoana dinamica, ambitioasa, am ales cariera de avocat, care este pentru mine un mod de viata. Dupa intrarea in Baroul Bucuresti am ales sa lucrez in firmele
deja consacrate in domeniu. Pentru scurt timp, deoarece simteam ca ceva nu se potriveste, dupa care am luat decizia de a merge pe cont propriu si am pus bazele Casei de avocatura Coltuc.
SMARTfinancial.ro: Cate ore munciti pe saptamana si cam cum arata o zi tipica de lucru?
Marius Vicentiu Coltuc: Nu am un program fix. Nu sunt adeptul unui program de extenuare si in consecinta programul tipic este de la orele 9 pana la 17.00. Consider ca sunt suficiente ore pentru a te achita de atributiile de avocat. Nu am insa, ca manager, o zi tipica de munca. Programul este destul de oscilant. Dimineata imi citesc corespondenta, imi consult agenda si imi fixez prioritatile, apoi urmeaza intalnirile. Singurul lucru care nu se schimba este placerea de a lucra in domeniul avocaturii, de a ajuta oamenii.
SMARTfinancial.ro: Cat de mult interactionati cu celelalte departamente din companie in activitatea obisnuita?
Marius Vicentiu Coltuc: Avem cel putin o intalnire cu managerii de litigiu din cele 5 departamente. Analizam ce s-a intamplat in saptamana aceea, aflam ce nu s-a rezolvat si adoptam impreuna decizii de rezolvare a acestora.
SMARTfinancial.ro: Exista pericolul de a va standardiza programul si de a intra in monotonie in pozitia curenta din companie, ca si activitate profesionala?
Marius Vicentiu Coltuc: Niciodata nu cred ca va exista acest pericol. Avocatura este un domeniu dinamic unde nu te plictisesti niciodata.
SMARTfinancial.ro: Aveti timp si pentru viata personala? Cum procedati, delimitati ferm cele doua dimensiuni sau continuati sa va ocupati de partea profesionala si dincolo de programul de lucru?
Marius Vicentiu Coltuc: Bineinteles ca am viata personala. Eu am si un principiu: daca nu ai viata personala incitanta, nu ai nici viata profesionala eficienta.
SMARTfinancial.ro: Ce pasiuni aveti, ce anume va relaxeaza, ce va place sa faceti intr-o zi libera, in week-end sau in concediu?
Marius Vicentiu Coltuc: Plimbari cu prietena in aer liber, deplasari la mare si in general vizite in locuri noi.
SMARTfinancial.ro: Cum interactionati cu mass-media – ce publicatii cititi, cat de mult va informati de pe internet si cat de la TV si radio?
Marius Vicentiu Coltuc: Ca in orice domeniu, si in avocatura trebuie sa fii informat. Colaborand cu Casa de avocatura cu peste 23 de publicatii, trebuie sa le citesc. Mai mult, casa de avocatura interactioneaza si cu televiziunile si cu radiourile.
SMARTfinancial.ro: Continuati sa mai invatati, mai cititi articole si carti de specialitate, mai participati la seminarii de afaceri?
Marius Vicentiu Coltuc: In avocatura trebuie sa inveti mereu. Schimbarile dese de legislatie ne determina sa citim si sa ne informam continuu. Partcipam si la diverse semnarii, mai mult si casa de avocatura Coltuc organizeaza astfel de evenimente.
SMARTfinancial.ro: Cat de mult se schimba lucrurile in domeniul dumneavoastra de activitate de la an la an?
Marius Vicentiu Coltuc: Pot spune ca se schimba in fiecare zi. Fiind si o Casa de avocatura de afaceri, lucrurile se schimba mereu.
SMARTfinancial.ro: Personal, aveti timp si de cultura? Carti, filme, teatru?…
Marius Vicentiu Coltuc: Da, merg la teatru, saptamanal vad un film si zilnic citesc ceva.
SMARTfinancial.ro: Aveti modele pe care le-ati urmat sau oameni de afaceri pe care ii admirati in mod deosebit?
Marius Vicentiu Coltuc: Da. Omul pe care il urmez si l-am admirat a fost Titu Maiorescu.
SMARTfinancial.ro: Unde va place sa calatoriti si in ce tari in care nu ati fost la momentul actual doriti sa mergeti?
Marius Vicentiu Coltuc: Am fost in Germania, Franta, USA si as vrea anul acesta sa merg si in Spania.
SMARTfinancial.ro: Cat de mult tineti cont de branduri in calitate de consumator?
Marius Vicentiu Coltuc: Ma uit si la diferitele marci pentru ca le vad ca si garante ale calitatii.
SMARTfinancial.ro: In afaceri, credeti ca in orice pozitie o persoana trebuie sa stapaneasca tehnici de PR si marketing ?
Marius Vicentiu Coltuc: Nu, nu cred. Fiecare trebuie sa faca ce ii place si pentru ce este specializat.
SMARTfinancial.ro: Cat de importanta este echipa pentru a contoriza in final si succesul personal?
Marius Vicentiu Coltuc: Puterea Casei de avocatura Coltuc sta in echipa din spatele acesteia. Fara ei nu am exista.
SMARTfinancial.ro: Ce ati recomanda unui student, sa termine intai facultatea sau deja sa caute sa se angajeze intr-o companie si sa invete si din experienta? Sunt mai importante studiile sau experienta?
Marius Vicentiu Coltuc: La Casa de avocatura am dat sanse de a lucra si studentilor. Consider ca lucrul din timpul facultatii este foarte benefic.
SMARTfinancial.ro: Cat de mult compania in care lucrati si intreaga dumneavoastra activitate depinde de computer si de internet?
Marius Vicentiu Coltuc: Foarte mult. Avem si consultanta online si internetul ne ajuta foarte mult.
SMARTfinancial.ro: Aveti locuri preferate in categoriile restaurante & baruri?
Marius Vicentiu Coltuc: Il Calcio, Bamboo
Interviu realizat de SMARTfinancial.
SMART financial – www.SMARTfinancial.ro
SC Baneasa Developments SRL, societate romana, cu sediul in CA Rosetti nr. 5, Sector 1, Bucuresti, inregistrata la Registrul Comertului cu numar de inregistrare J40/13637/2002, cod unic de inregistrare RO15108621, avand
contul IBAN RO50 BRDE 450S V167 5872 4500, deschis la Banca BRD, SMCC, reprezentata legal prin Dl. Ali Ergun Ergen, avand functia de Administrator , in calitate Locator
CASA DE AVOCATURA COLTUC- LIDER IN RECUPERARI CREANTE
Pentru noi succesul a devenit o obligatie
De ce sa recurg la serviciile Casei de avocatura Coltuc?
Exista numeroase motive dar cele mai bun motiv este reliefat prin
intrebarea : recuperatorul actual de debite al firmei dvs. il preseaza pe
debitor sa plateasca cat mai urgent? Aceasta este cea mai utila actiune
pentru recuperarea unui debit. Sau pur si simplu sunt neinteresati de dvs.
si avanseaza cazul unui avocat care isi ia un comision. Experienta
acumulata in decursul anilor ne-a adus la urmatoarea concluzie : este mai
preferabil sa va spunem adevarul in orice situatie – de exemplu daca
verificam si realizam faptul ca este o pierdere de timp si de bani pentru
dvs. iar sansele de recuperare sunt mici va comunicam acest lucru imediat.
Multe companii competitoare va vor „asigura” ca exista sanse , chiar daca
in realitate in mod onest ar trebuii sa va spuna realitatea, si astfel vor
incasa bani si in final o sa va anunte de faptul ca debitorul este in
faliment si este imposibil spre a fi fortat sa va plateasca
De ce informatii aveti nevoie pentru a demara actiunea de recuperare a
debitului ?
Numele corect, adresa , telefonul debitorului precum si suma pe care o
datoreaza catre dvs.
Daca aveti puteti trimite copii ale documentelor reprezentand
corespondenta dvs. cu debitorul , carti de vizita sau orice alte documente
justificative ale creantei
Care sunt ONORARIILE dvs.?
Casa de avocatura Coltuc are urmatoarele onorarii:
:: pe segmentul recuperari creante avem Principiul :Clientul nu plateste
nimic daca nu recuperam nimic
Pentru sumele pana in 5000 lei avem un onorariu de 25 % din valoarea
creantei recuperate ; pentru sumele mai mari de 5000 lei pana la 99999 lei
un onorariu succes total de 15%,peste 100000 lei onorariul de 7% din suma
recuperate.
Ce rata de succes aveti?
De peste 85% din numarul de dosare.
Va ocupati si cu altceva decat recuperarile?
Da, Casa de avocatura Coltuc are 5 departamente:
Departamentul recuperari creante:
Departamentul litigii:
Departamentul consultanta:
Departamentul registru comertului:
Departamentul marketing si relatii cu clientii:
Va asteptam cu placere pentru rezolvarea problemelor dvs.
Date de contact:
Adresa: Str. Aleea Arutela, nr.2, sector 6, Bucuresti
Tel/fax: 021/3302376
Mobil : 0745.150.894
Casa de avocatura Coltuc anunta prin departamentul marketing si relatii cu clientii ca in luna aprilie pana la Paste va lansa programul – Consultanta juridica gratuita de Paste Este vorba de preluarea de departamentele Casei
de avocatura a unui numar de 4 dosare pe zi gratuit
REDUCERI DE ONORARII DE PANA LA 75 % PENTRU TOATE DOMENIILE
Cererile dvs. se pot trimite pe adresa www.coltuc.ro la rubrica Cazul dvs.
Titularul Casei de avocatura Coltuc Marius spune ca este o initiativa laudabila intr-o lume in care profitul inseamna foarte mult
CASA DE AVOCATURA COLTUC
:: LIDERI IN DOMENIUL RECUPERARII PROFESIONALE DE CREANTE ::
„Pentru noi succesul a devenit o obligatie”-Coltuc Marius
Prezentarea firmei
Fondata in anul 2005, dupa o indelungata experienta in domeniu,Casa de avocatura Coltuc a incercat si reusit sa se integreze pe deplin in piata juridica din Romania,oferind clientilor sai servicii profesionale prompte si eficiente.Echipa este una tanara, dinamica,eficienta care se bazeaza pe o pregatire juridica temeinica si pe o cultura generala bogata.Casa de avocatura Coltuc ativeaza cu success pe piata recuperarilor legale de creante si s-a impus ca unul dintre principalii actori pe acest sector extrem de dinamic si complex.
Casa este structurata pe 5 departamente:
:: Departamentul recuperari creante::
:: Departamentul litigii::
:: Departamentul consultanta::
:: Departamentul registru comertului::
:: Departamentul marketing si relatii cu clientii::
Domenii principale de activitate
:Dreptul comercial: Dreptul civil: Dreptul arbitrajului intern si international: Dreptul administrative:Dreptul asigurarilor: Dreptul concurentei: Dreptul familiei: Dreptul fiscal si financiar:Dreptul international privat: Dreptul international public: Dreptul muncii: Dreptul penal: Dreptul proprietatii intelectuale: Dreptul succesoral: Dreptul transporturilor: Dreptul vamal: Dreptul omului
Domenii de competenta
Infiintari societati comerciale si modificarea actelor constitutive, atestare acte juridice,asistare in negocieri contracte,editarea acestor, asistare si reprezentare in fata organelor de urmarire penala(politie,parchet,penitenciare), inmatricularea de societati comerciale ,redactarea de acte constitutive si aditionale,redactarea de hotarari ale adunarilor generale ,reprezentarea asociatilor la adunari generale ,inregistrarea de reprezentante ,dizolvarea si lichidarea de societati ,cesiuni si alte operatiuni societare ,listarea si delistarea de pe piata de capital, fuziuni , consultanta juridica in domeniul societatilor comerciale ,verificari ale titlurilor de proprietate , consultanta in domeniul dobandirii si instrainarii de immobile,contracte de vanzare cumparare si inchiriere ,diverse contracte cu privire la imobile ,redactarea diferitelor tipuri de contracte , consultatii cu privire la incheierea si continutul contractelor, asistenta in negocierea si incheierea de contracte, consultatii in domeniul impozitelor si taxelor , consultatii in legatura cu Taxa pe valoarea adaugata , consultatii in legatura cu impozitarea structurilor straine in Romania ,consultatii in legatura cu proprietatea intelectuala in Romania,redactarea de contracte in legatura cu proprietatea,litigii comerciale, civile sau penale , etc.
Date de contact:
Adresa: Str. Aleea Arutela, nr.2, sector 6, Bucuresti
Art. 66 din proiectul Codului civil interzice vanzarea oricarui element sau produs al corpului uman! Este normal sa nu se poata vinde/cumpara corpul uman, in intregime sau in parte, dar e greu de crezut ca nu se vor mai putea
face peruci din par uman, ori ca se va face o lege cu o exceptie explicita in acest sens.
Interzicerea unor acte patrimoniale
Art.66 – Orice acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau produselor sale sunt lovite de nulitate absoluta, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege.
Prelevarea si transplantul de la persoanele in viata
Art.75 – (1) Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana de la donatori in viata se face numai in cazurile si conditiile prevazute de lege.
(2) Se interzice prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine umana de la minori, precum si de la persoanele aflate in viata, lipsite de discernamant din cauza unui handicap mintal, unei tulburari mintale grave sau dintr-un alt motiv similar, in afara cazurilor expres prevazute de lege.
Probabil, urmatoarele:
„infiintare firma… oare cate piedici imi pune legislatia?
infiintare firma… oare cata birocratie am de infruntat?
infiintare firma… cati bani presupune?
infiintare firma… in cat timp?
infiintare firma… cum este mai economic si mai rapid: singur sau cu ajutorul unui avocat?”
O cautare pe Google pe „infiintare firma” iti indica un numar de 508.000 de rezultate. Toate afiseaza posibilitati multiple pentru infiintarea unei firmeUnele te ”invata” ce ai de facut, dar in final te sfatuiesc sa iei legatura, totusi, cu un specialist. Atentie! Aceste site-uri abunda in informatii perimate, din legi abrogate! Ti se flutura prin fata ochilor etape ce trebuiesc parcurse (disparute de mult din lista!), sume ce trebuiesc achitate (ori neactualizate, ori umflate!).
Casa de avocatura Coltuc va ajuta si va infiinteaza firma in maxim 5 zile
Buna ziua, as dori sa stiu care sunt taxele vamale percepute de Romania la importul produselor din Republica Moldova (as vrea sa stiu cotele pentru fiecare produs). De asemenea, as dori sa aflu care sunt etapele de importare a produselor accizabile din Republica Moldova.
In cazul taxelor la import, suprataxa la import este zero, iar TVA-ul este 19% (nu se plateste TVA pentru bunurile din import scutite de taxa vamala). Conform regulamentului codului vamal, este scutit de taxe vamale importul urmatoarelor categorii de bunuri: ajutoare si donatii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizatii sau asociatii non-profit cu caracter umanitar sau cultural, ministere si alte organe ale administratiei publice, sindicate si partide politice, organizatii de cult, federatii, asociatii sau cluburi sportive, institutii de invatamant, bunurile straine ce devin proprietatea statului, mostre fara valoare comerciala, alte bunuri prevazute de legi sau hotarari ale Guvernului, bunuri care se inapoiaza in tara, ca urmare a unei expeditii eronate, bunuri reparate in strainatate, bunuri de origine romana. Bunurile scutite de taxe vamale pot fi folosite numai in scopurile pentru care au fost importate.
Comisionul vamal este zero pentru marfurile importate din UE, CEFTA, Moldova sau Turcia. Pentru importul marfurilor din celelalte tari, comisionul vamal este de 0,5%.
Taxele vamale sunt exprimate in procente si se aplica la valoarea in vama, exprimata in lei, a marfurilor importate. Taxele vamale procentuale ce se aplica pentru a calcula valoarea taxei vamale datorate, pentru fiecare categorie de marfuri si bunuri, se gasesc in Ghidul de Utilizare a Tarifului Vamal de Import al Romaniei. Acesta se aproba anual prin hotarare de Guvern.
In urma semnarii acordului de la Marrakech, taxele vamale in Tariful Vamal de Import al Romaniei sunt mai mici sau cel mult egale cu nivelul celor din anexele la protocol. Taxele vamale procentuale pot fi: taxe vamale in vigoare pentru anul in curs, taxe vamale preferentiale, care constau dintr-o reducere a taxelor vamale cu nivelul preferential ce rezulta din acordurile internationale.
In ceea ce priveste taxele de export, acestea nu se platesc, comisionul vamal este zero pentru marfurile exportate in UE, CEFTA, Moldova si Turcia, iar pentru exportul marfurilor in celelalte tari comisionul vamal este 0,5%.
avoc. Marius Vicentiu Coltuc titular Casa de avocatura Coltuc
Casa de avocatura Coltuc ofera un cadou inedit pentru clientele sale si
anume: dosarele unde titulare sunt femei au o
reducere de onorarii de 90 %
si primesc in plus si o consultanta gratuita in orice domeniu juridic.
Pentru ca…
Pentru ca florile infloresc
In fiecare primavara,
Pentru ca suntem tineri
Si iubim prietenia
In numele ei
Si a tot ce-i frumos,
Eu iti doresc fericirea!
Casa de avocatura Coltuc implineste anul acesta in luna februarie 7 ani de
existenta.
Este un an aniversar si venim cu onorarii aniversare si de criza
Casa este structurata pe 5 departamente:
Departamentul recuperari creante:
Departamentul litigii:
Departamentul consultanta:
Departamentul registru comertului:
Departamentul marketing si relatii cu clientii:
►Domenii principale de activitate
:Dreptul comercial: Dreptul civil: Dreptul arbitrajului intern si
international: Dreptul administrative:Dreptul asigurarilor: Dreptul
concurentei: Dreptul familiei: Dreptul fiscal si financiar:Dreptul
international privat: Dreptul international public: Dreptul muncii:
Dreptul penal: Dreptul proprietatii intelectuale: Dreptul succesoral:
Dreptul transporturilor: Dreptul vamal: Dreptul omului
► Domenii de competenta
Infiintari societati comerciale si modificarea actelor constitutive,
atestare acte juridice,asistare in negocieri contracte,editarea acestor,
asistare si reprezentare in fata organelor de urmarire
penala(politie,parchet,penitenciare), inmatricularea de societati
comerciale ,redactarea de acte constitutive si aditionale,redactarea de
hotarari ale adunarilor generale ,reprezentarea asociatilor la adunari
generale ,inregistrarea de reprezentante ,dizolvarea si lichidarea de
societati ,cesiuni si alte operatiuni societare ,listarea si delistarea
de pe piata de capital, fuziuni , consultanta juridica in domeniul
societatilor comerciale ,verificari ale titlurilor de proprietate ,
consultanta in domeniul dobandirii si instrainarii de imobile,contracte
de vanzare cumparare si inchiriere ,diverse contracte cu privire la
imobile ,redactarea diferitelor tipuri de contracte , consultatii cu
privire la incheierea si continutul contractelor, asistenta in negocierea
si incheierea de contracte, consultatii in domeniul impozitelor si
taxelor , consultatii in legatura cu Taxa pe valoarea adaugata ,
consultatii in legatura cu impozitarea structurilor straine in Romania
,consultatii in legatura cu proprietatea intelectuala in
Romania,redactarea de contracte in legatura cu proprietatea,litigii
comerciale, civile sau penale , etc.
Date de contact:
Adresa: Str. Aleea Arutela, nr.2, sector 6, Bucuresti
Tel/fax: 021/3302376
Mobil : 0745.150.894
Momentul in care incepe sa curga termenul de prescriptie difera in functie de mai multi factori. Mai intai, autoritatea fiscala trebuie sa stabileasca la modul concret obligatiile fiscale ale contribuabililor, respectiv cuantumul
taxelor si impozitelor de platit. Apoi, daca este cazul, trebuie sa ceara executarea silita a obligatiilor fiscale. Prin urmare, prescriptia poate interveni ori asupra dreptului organului fiscal de a stabili obligatiile fiscale, ori asupra dreptului aceluiasi organ de a cere executarea silita a acestora.
Termenul de prescriptie incepe sa curga in mod diferentiat, in functie de dreptul afectat de prescriptie. Astfel, in cazul dreptului de a stabili obligatii fiscale, termenul de prescriptie de 5 ani incepe sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a nascut creanta fiscala (cand s-a format baza de impunere care o genereaza). Deci, daca organul fiscal nu a stabilit obligatiile fiscale ale contribuabilului in acest interval de timp, prin emiterea unei decizii de impunere, nu va mai putea actiona in continuare pentru recuperarea datoriei.
Daca organul fiscal constata implinirea termenului de prescriptie a dreptului de stabilire a obligatiei fiscale, va proceda la incetarea procedurii de emitere a titlului de creanta fiscala, respectiv decizia de impunere.
Daca obligatia fiscala rezulta din savarsirea unei fapte de natura penala, termenul de prescriptie este insa de 10 ani si curge de la data savarsirii faptei, care insa trebuie sa fie sanctionata ca infractiune prin hotarare judecatoreasca definitiva.
In cazul dreptului organului fiscal de a cere executarea silita a creantelor fiscale, termenul curge de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care obligatia fiscala a devenit scadenta. Obligatia fiscala devine scadenta, de regula, la termenul aratat in decizia de impunere.
Termenul general de prescriptie este de 3 ani, insa in materie fiscala acest termen de prescriptie este de 5 ani, cu exceptia cazurilor de infractiuni fiscale, de exemplu evaziunea fiscala, cand termenul este de 10 ani.
Insa termenul de prescriptie incepe sa curga in momente diferite, de la caz la caz. Pe de alta parte, acest termen poate fi suspendat (cand in calculul termenului nu se include o perioada de timp) sau poate fi intrerupt, cand se considera ca termenul incepe sa curga din nou, fara sa se ia in considerare perioada deja implinita din respectivul termen.
Reglementarile referitoare la prescriptia fiscala sunt prevazute in Codul de Procedura Fiscala. Acest act normativ reglementeaza doua capitole distincte, respectiv prescriptia dreptului de a stabili obligatii fiscale si prescriptia dreptului de a cere executarea silita si a dreptului de a cere compensarea sau restituirea Legea prevede si cazurile in care prescriptia se intrerupe, ceea ce inseamna ca, de la momentul intreruperii, incepe sa curga un nou termen de prescriptie integral. O asemenea intrerupere are loc, de exemplu, pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de plata a obligatiei fiscale sau a recunoasterii in orice alt mod a datoriei. Deci, daca datornicul a platit la un moment dat o mica parte din datorie, termenul de prescriptie incepe sa curga de la inceput, din momentul acelei plati. De asemenea, termenul se intrerupe pe data indeplinirii, in cursul executarii silite, a oricarui act de executare silita din partea organului fiscal. Aceasta inseamna orice somatie, notificare de plata etc.
Av.Coltuc Marius Vicentiu
Pentru fiecare dosar fiscal avem un onorariu de 600 de lei
Pe departamentul registrul comertului onorariile sunt:
Infiintari de societati comerciale (SRL; SNC; SA; SCA; SCS) – onorariu 500 ron
Inregistrarea persoanelor fizice autorizate (PFA) – onorariu 400 ron
Prelungirea duratei de functionare a societatii – onorariu 200 ron
Schimbarea sediului social al societatii – onorariu 200 ron
Infiintarea / radierea de puncte de lucru – onorariu 250 ron
Infiintarea / Radierea de Sucursale / Filiale ale societatii – onorariu 300 ron
Autorizarea sediului social si a punctelor de lucru – onorariu 200 ron
Schimbarea activitatii principale a societatii – onorariu 200 ron
Completarea obiectului de activitate al societatii – onorariu 200 ron
Cesiuni de parti sociale / actiuni – onorariu 350 ron
Majorare / diminuare de capital social – onorariu 300 ron
Transformarea statutului juridic al unei societati – onorariu 200 ron
Divizari / Fuziuni de societati comerciale – onorariu 1500 ron
Mentiuni de prelungire de contracte de sediu social / puncte de lucru – onorariu 150 ron
Mentiuni de schimbare date de identificare ale asociatilor / – onorariu 200 ron
administratorilor
Aveti actele in maxim 4 zile.Nu trebuie sa faceti nimic.
Creşterea numărului de dosare privind încălcarea termenilor contractuali de către dezvoltatorii imobiliari a determinat reprezentanţii casei de avocatură „Coltuc” să înfiinţeze o asociaţie pentru respectarea drepturilor persoanelor
păgubite de către aceştia. Asociaţia se va numi „Luptă contra dezvoltatorilor imobiliari” şi va fi înfiinţată, potrivit avocaţilor, luna viitoare. Potrivit casei de avocatură, până în prezent actul constitutiv şi statutul au fost semnate de către 210 persoane, iar aceştia urmează a fi şi membrii fondatori ai asociaţiei care urmează a fi înfiinţată la începutul lunii octombrie 2008. „În ultima vreme se observă o creştere alarmantă a încărcării termenilor contractuali de către dezvoltatorii imobiliari. Numai în Bucureşti se estimează un număr de peste 12.000 de dosare în următoarele şase luni. De ce? Goana după profituri i-a determinat pe dezvoltatori, şi nu numai, să nu respecte obligaţiile contractuale”, au susţinut pentru NewsIn reprezentanţii casei de avocatură. Aceştia mai spun că metodele de lucru sunt cele clasice pentru recuperarea unei creanţe comerciale. „În prima fază vom încerca recuperarea creanţei pe cale amiabilă. Metodele de lucru în cazul procedurii amiabile cuprind: investigaţii ale solvabilităţii debitorului, bunurilor acestuia, investigaţii privind identificarea asociaţilor şi administratorilor societăţii, discuţii telefonice, notificări şi întâlniri directe. În 90% din cazuri, această metodă şi-a dovedit eficienţa”, mai spun avocaţii. Totuşi, aceştia recunosc faptul că în cazul în care, în urma acestor demersuri, debitorul nu reacţionează pozitiv la solicitări, va fi demarată procedura litigioasă de recuperare a datoriei prin chemarea în judecată a datornicului, urmată de executarea silită a acestuia, de asemenea prin formularea de plângeri penale, cereri de declanşare a procedurii falimentului etc.
Casa de avocatura Coltuc, din Bucuresti, a lansat recent un nou site de promovare on line – www.coltuc.ro, ca modalitate de a depasi prin clientii sai granitele tarii.Tinta avocatilor de la Coltuc in acest an este atingerea unui numar de 1000 de clienti straini. Casa este structurata pe 5 departamente
Departamentul recuperari creante:
– Departamentul litigii:
– Departamentul consultanta:
– Departamentul registru comertului:
– Departamentul marketing si relatii cu clientii:
Domenii principale de activitate
Dreptul comercial: Dreptul civil: Dreptul arbitrajului intern si international: Dreptul administrative:Dreptul asigurarilor: Dreptul concurentei: Dreptul familiei: Dreptul fiscal si financiar:Dreptul international privat: Dreptul international public: Dreptul muncii: Dreptul penal: Dreptul proprietatii intelectuale: Dreptul succesoral: Dreptul transporturilor: Dreptul vamal: Dreptul omului.
Domeniile de competenta ale casei de avocatura Coltuc
Infiintari societati comerciale si modificarea actelor constitutive, atestare acte juridice,asistare in negocieri contracte,editarea acestor, asistare si reprezentare in fata organelor de urmarire penala(politie,parchet,penitenciare), inmatricularea de societati comerciale ,redactarea de acte constitutive si aditionale,redactarea de hotarari ale adunarilor generale ,reprezentarea asociatilor la adunari generale ,inregistrarea de reprezentante ,dizolvarea si lichidarea de societati ,cesiuni si alte operatiuni societare ,listarea si delistarea de pe piata de capital, fuziuni , consultanta juridica in domeniul societatilor comerciale ,verificari ale titlurilor de proprietate , consultanta in domeniul dobandirii si instrainarii de imobile,contracte de vanzare cumparare si inchiriere ,diverse contracte cu privire la imobile ,redactarea diferitelor tipuri de contracte , consultatii cu privire la incheierea si continutul contractelor, asistenta in negocierea si incheierea de contracte, consultatii in domeniul impozitelor si taxelor , consultatii in legatura cu Taxa pe valoarea adaugata , consultatii in legatura cu impozitarea structurilor straine in Romania ,consultatii in legatura cu proprietatea intelectuala in Romania,redactarea de contracte in legatura cu proprietatea,litigii comerciale, civile sau penale , etc.
Date de contact:
Adresa: Str. Aleea Arutela, nr.2, sector 6, Bucuresti
Tel/fax: 021/3302376
Mobil : 0745.150.894
La data de 08.12.2008 Casa de avocatura Coltuc a lansat noul site de promovare on line -www.coltuc.ro.Site-ul exprima tendinta casei de avocatura de a depasi prin clientii sai granitele tarii.
Este un proiect maret care are ca finalitate atingerea in acest an a numarul de 1000 de clienti straini
Casa este structurata pe 5 departamente:
• Departamentul recuperari creante:
• Departamentul litigii:
• Departamentul consultanta:
• Departamentul registru comertului:
• Departamentul marketing si relatii cu clientii:
►Domenii principale de activitate
:Dreptul comercial: Dreptul civil: Dreptul arbitrajului intern si international: Dreptul administrative:Dreptul asigurarilor: Dreptul concurentei: Dreptul familiei: Dreptul fiscal si financiar:Dreptul international privat: Dreptul international public: Dreptul muncii: Dreptul penal: Dreptul proprietatii intelectuale: Dreptul succesoral: Dreptul transporturilor: Dreptul vamal: Dreptul omului
► Domenii de competenta
Infiintari societati comerciale si modificarea actelor constitutive, atestare acte juridice,asistare in negocieri contracte,editarea acestor, asistare si reprezentare in fata organelor de urmarire penala(politie,parchet,penitenciare), inmatricularea de societati comerciale ,redactarea de acte constitutive si aditionale,redactarea de hotarari ale adunarilor generale ,reprezentarea asociatilor la adunari generale ,inregistrarea de reprezentante ,dizolvarea si lichidarea de societati ,cesiuni si alte operatiuni societare ,listarea si delistarea de pe piata de capital, fuziuni , consultanta juridica in domeniul societatilor comerciale ,verificari ale titlurilor de proprietate , consultanta in domeniul dobandirii si instrainarii de imobile,contracte de vanzare cumparare si inchiriere ,diverse contracte cu privire la imobile ,redactarea diferitelor tipuri de contracte , consultatii cu privire la incheierea si continutul contractelor, asistenta in negocierea si incheierea de contracte, consultatii in domeniul impozitelor si taxelor , consultatii in legatura cu Taxa pe valoarea adaugata , consultatii in legatura cu impozitarea structurilor straine in Romania ,consultatii in legatura cu proprietatea intelectuala in Romania,redactarea de contracte in legatura cu proprietatea,litigii comerciale, civile sau penale , etc.
Date de contact:
Adresa: Str. Aleea Arutela, nr.2, sector 6, Bucuresti
Tel/fax: 021/3302376
Mobil : 0745.150.894
cerere tip ( Completata de propritarii tabulari ai imobilului )
extras Carte Funciara ( original si copie) nu mai vechi de 30 de zile
schita de dezmembrare sc. 1:500 ( 1:1000)
Nota: In cazul in care se dezmembreaza pe apartamente cladirile existente acestea trebuie sa fie inscrise in extrasul de Carte Funciara prezentat. In caz contrar se va solicita evidentierea acestora prezentandu-se actele necesare evidentierii.
Solicitantii vor avea asupra lor Buletinul de identitate.
In conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. e) si ale art. 7 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul Hotarârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul educatiei, cercetarii si tineretului emite prezentul ordin.
Art. 1 br> Se aproba Regulamentul de organizare si functionare a centrelor de documentare si informare, cuprins in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2 br> Se aproba Fisa-cadru a postului de profesor documentarist, cuprinsa in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 3 br> Se aproba Fisa-cadru de evaluare a profesorului documentarist, cuprinsa in anexa nr. 3, care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 4 br> Directia generala managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, inspectoratele scolare judetene/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, casele corpului didactic si unitatile de invatamânt in care functioneaza centre de documentare si informare vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5 br> Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I.
Anexa nr. 1 – REGULAMENT de organizare si functionare a centrelor de documentare si informare
Sectiunea 1 – Dispozitii generale
Art. 1 br> (1) Centrele de documentare si informare (CDI) se infiinteaza de catre directorul casei corpului didactic, la propunerea directorului unitatii de invatamânt, cu avizul inspectorului scolar general.
(2) CDI se infiinteaza in unitatile de invatamânt preuniversitar cu personalitate juridica, pe baza criteriilor de eligibilitate stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
Art. 2 br> CDI sunt infiintate, coordonate metodologic si evaluate de casele corpului didactic la nivel judetean, iar la nivel central de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, prin Directia generala managementul resurselor umane.
Art. 3 br> CDI se organizeaza unitar pentru intreaga institutie de invatamânt careia ii apartine, prin integrarea fondului documentar, respectiv a bibliotecii scolare.
Art. 4 br> CDI este un centru de resurse pluridisciplinare care ofera elevilor, cadrelor didactice si comunitatii locale un spatiu de formare, comunicare si informare, un laborator de experimentare a noilor tehnologii educationale, un loc de cultura, deschidere, intâlnire si integrare.
Art. 5 br> CDI concentreaza in acelasi spatiu un fond documentar actual, pluridisciplinar, pe suporturi multiple, adaptat nevoilor utilizatorilor si specificului scolii. El deserveste intreaga comunitate educativa a unitatii de invatamânt, punând la dispozitie mijloace de documentare si informare, echipamente si instrumente de exploatare a resurselor, precum si un spatiu adaptat organizarii si desfasurarii de activitati scolare si extrascolare.
Art. 6 br> Activitatile desfasurate in CDI sustin implementarea politicilor educationale pe niveluri de studii, profiluri, specializari, promoveaza inovatia pedagogica si sprijina realizarea obiectivelor prevazute in procesul de reforma a invatamântului românesc, raspunzând nevoilor de informare ale tuturor utilizatorilor.
Art. 7 br> CDI contribuie la asigurarea egalitatii de sanse a elevilor proveniti din medii culturale, economice si sociale diferite prin facilitarea accesului la informatie si servicii specifice destinate elevilor, cadrelor didactice si membrilor comunitatii locale.
Art. 8 br> Prin crearea CDI se urmareste dezvoltarea relatiei scoala-comunitate, asigurarea accesului la resursele necesare unei bune informari si documentari, precum si la pregatirea unui personal calificat in domeniul stiintelor documentarii si informarii.
Art. 9 br> CDI are urmatoarele functii: functia de primire, functia de informare generala, functia pedagogica, functia de orientare scolara si profesionala, functia de comunicare cu exteriorul, functia tehnica si functia recreativa.
Art. 10 br> (1) Baza materiala a CDI este asigurata de comunitatea locala, de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si de alte ministere sau organe centrale, prin inspectoratele scolare ori direct prin unitatile de invatamânt in cadrul carora functioneaza CDI.
(2) CDI poate beneficia de resursele financiare obtinute de unitatea de invatamânt din sponsorizari din partea unor organizatii neguvernamentale, asociatii, societati, fundatii etc., cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
(3) Nu se admite folosirea in alte scopuri a resurselor bugetare alocate pentru achizitionarea de carte, periodice si alte categorii de suporturi informationale, precum si a celor destinate achizitionarii de aparatura, materiale si echipamente necesare bunei desfasurari a activitatii CDI.
Art. 11 br> Conditiile de utilizare a spatiului, fondului documentar si a serviciilor CDI, precum si drepturile si obligatiile utilizatorilor se stabilesc prin regulamentul de ordine interioara al fiecarui CDI, aprobat de conducerea institutiei de invatamânt in care functioneaza.
Art. 12 br> Prezentul regulament se aplica si CDI infiintate in perioada derularii proiectului bilateral româno-francez „Educatie pentru informatie in mediul rural defavorizat”.
Sectiunea 2 – Personalul angajat
Art. 13 br> (1) In CDI va fi normat un post de profesor documentarist, in conformitate cu prevederile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, in baza dispozitiilor ulterioare ale Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
(2) In unitatile de invatamânt cu peste 1.200 de elevi poate fi normat un al doilea post de profesor documentarist.
Art. 14 br> Conditiile de incadrare pe functia de profesor documentarist sunt:
absolvirea cu examen de licenta, examen de diploma ori examen de absolvire a unei institutii de invatamânt superior de lunga sau scurta durata in profilul postului;
absolvirea cu diploma a cursurilor postuniversitare cu durata de cel putin 3 semestre, aprobate in acest scop de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului,
studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare in profilul postului, conform art. 7 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si indeplinirea conditiei prevazute la art. 68 din Legea invatamântului nr. 84/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 15 br> Incadrarea pe functia didactica de profesor documentarist se face conform prevederilor legislatiei in vigoare cu privire la incadrarea personalului didactic.
Art. 16 br> Concursul de ocupare a functiei didactice de profesor documentarist se organizeaza in conformitate cu metodologia de ocupare a posturilor/catedrelor declarate vacante in invatamântul preuniversitar, elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din invatamânt, aprobata anual prin ordin al ministrului.
Art. 17 br> Programa de concurs pentru posturile didactice de profesor documentarist declarate vacante in invatamântul preuniversitar este elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si aprobata prin ordin al ministrului.
Art. 18 br> Profesorul documentarist are urmatoarele competente: pedagogica, culturala, de comunicare si de gestionare a CDI in domeniul proiectarii, planificarii, organizarii activitatii CDI, formarii elevilor si dezvoltarii competentelor specifice, monitorizarii si evaluarii activitatilor CDI, dezvoltarii de parteneriate si dezvoltarii profesionale proprii.
Art. 19 br> Norma profesorului documentarist este de 40 de ore saptamânal, repartizate dupa cum urmeaza:
a) 18 ore/saptamâna de activitate in CDI, desfasurate cu elevii individual sau in parteneriat cu cadrele didactice, care constau in initiere in cercetarea documentara, proiecte didactice, educative si culturale, orientare scolara si profesionala, activitati de recuperare a elevilor cu dificultati de invatare, lectura, animatie culturala;
b) 22 de ore/saptamâna pentru desfasurarea activitatilor de pregatire metodico-stiintifica si complementara, pregatirea si evaluarea materialelor si activitatilor, intocmirea programelor de interventie in scop recuperatoriu, asigurarea accesului liber la fondul documentar si punerea CDI la dispozitia elevilor in cadrul activitatilor libere, gestionarea CDI, culegerea informatiilor in/din interiorul si exteriorul unitatii scolare, activitati pentru parinti si alti membri ai comunitatii locale.
Art. 20 br> Profesorul documentarist incadrat in CDI va fi evaluat anual pe baza fisei-cadru a postului si a fisei-cadru de evaluare elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si particularizate la specificul activitatii din unitatea de invatamânt.
Art. 21 br> (1) Profesorul documentarist este subordonat directorului scolii.
(2) Proiectul CDI, rapoartele semestriale, anuale si situatiile statistice sunt supuse aprobarii consiliului de administratie al scolii.
Art. 22 br> Directorul unitatii de invatamânt va promova si va sustine activitatile desfasurate de profesorul documentarist in colaborare cu comunitatea educativa din unitatea de invatamânt.
Art. 23 br> In situatia in care la nivelul aceleiasi unitati de invatamânt sunt incadrati atât un profesor documentarist, cât si un bibliotecar scolar sau documentarist, amenajarea, organizarea si functionarea CDI sunt asigurate in comun de catre acestia. Domeniile de competenta din fisa-cadru a postului de profesor documentarist, precum si responsabilitatile mentionate in prezentul regulament vor fi indeplinite. Repartizarea sarcinilor se realizeaza prin fisa individuala a postului de catre consiliul de administratie, corespunzator nivelului de competenta detinut.
Art. 24 br> Personalul didactic incadrat in CDI are toate drepturile si obligatiile care decurg din actele normative in vigoare.
Art. 25 br> Constituirea si organizarea activitatii de cerc pedagogic se realizeaza de casa corpului didactic, care va desemna un responsabil la nivel judetean.
Sectiunea 3 – Amenajarea si organizarea centrelor de documentare si informare
Art. 26 br> Amenajarea si dotarea CDI trebuie sa tina cont de specificul activitatilor derulate in cadrul acestuia, de publicul caruia i se adreseaza (vârsta elevilor, nivelul de studiu), de particularitatile si specificul unitatii de invatamânt in care urmeaza sa se infiinteze si sa functioneze.
Art. 27 br> (1) In alocarea spatiului pentru CDI se recomanda respectarea urmatoarelor conditii:
a) suprafata afectata sa fie de minimum 3 m2 x 10% din numarul total al elevilor din unitatea scolara;
b) capacitatea de primire (numarul de locuri) sa fie de minimum 10% din numarul total al elevilor din unitatea scolara.
(2) In CDI spatiul este conceput modular – spatiul de primire, spatiul profesorului documentarist, spatiul informatic, spatiul audiovizualului, spatiul de documentare pedagogica/spatiul pentru profesori, spatiul de orientare scolara si profesionala, spatiul lucrarilor documentare (lucrari cu caracter stiintific), spatiul lucrarilor de fictiune (beletristica), spatiul lecturii de destindere („coltul de lectura”), spatiul de lucru in echipa, spatiul de lucru individual, spatiul de afisaj si expozitii. Acesta va fi organizat flexibil, astfel incât sa se asigure conditiile necesare derularii tuturor activitatilor si indeplinirii functiilor CDI.
(3) In functie de specificul scolii, de numarul elevilor si de spatiul disponibil, alte spatii pot fi amenajate in interiorul sau in exteriorul CDI (de exemplu, spatiu de depozitare, stocare, arhivare).
Art. 28 br> Mobilierul CDI trebuie sa fie modular, solid, modern si practic astfel incât sa permita accesul liber la fondul documentar, reorganizarea spatiului in functie de necesitati si de activitatile proiectate si sa respecte normele de securitate.
Art. 29 br> CDI foloseste sistemul accesului liber la fondul documentar, cu asigurarea conditiilor de spatiu, mobilier si securitate adecvate. Se recomanda ca inaltimea etajerelor sa fie adaptata publicului majoritar (1,60 m-1,80 m in CDI din invatamântul secundar inferior si secundar superior, 1,50 m pentru CDI din unitatile de invatamânt primar si 1,30 pentru CDI din unitatile de invatamânt preprimar).
Art. 30 br> Procurarea echipamentelor si aparaturii in CDI se va face astfel incât sa permita o exploatare eficienta si durabila a resurselor necesare pentru desfasurarea activitatilor specifice.
Art. 31 br> (1) In spatiul CDI va fi pus la dispozitia utilizatorilor fondul activ de publicatii, restul fondului fiind organizat in spatiul de depozitare al CDI.
(2) Completarea fondului documentar pluridisciplinar si multimedia se realizeaza periodic, in functie de urmatoarele criterii:
a) profilul, nivelul de invatamânt si specificul unitatii de invatamânt in care functioneaza CDI;
b) cerintele de informare si documentare ale utilizatorilor;
c) recomandarile programelor scolare ale disciplinelor studiate in scoala; se va urmari constituirea unui fond documentar echilibrat pentru toate clasele, diviziunile si subdiviziunile CZU (clasificarea zecimala universala);
d) componenta fondului existent in CDI sub aspectul suporturilor, titlurilor si al numarului de exemplare din fiecare titlu;
e) activitatile propuse in proiectul anual al CDI.
Art. 32 br> In CDI clasificarea, indexarea si ordonarea documentelor se fac potrivit clasificarii zecimale universale. Se vor utiliza in clasificare clasele principale (de la 0 la 9), extinzând clasificarea, in functie de amploarea colectiilor si profilul unitatii de invatamânt.
Art. 33 br> Toate operatiunile cu privire la gestionarea fondului documentar vor fi efectuate conform reglementarilor biblioteconomice in vigoare.
Art. 34 br> (1) Toate categoriile de documente din fondul documentar al CDI se prelucreaza in sistem informatizat, daca sunt indeplinite conditiile necesare. In caz contrar, se vor prelucra in sistem traditional, pâna la remedierea situatiei.
(2) Pentru facilitarea accesului la resursele CDI pot fi intocmite catalogul tematic, catalogul documentelor audiovizuale, catalogul lucrarilor de referinta, liste (fisiere) de noutati etc.
Art. 35 br> Exploatarea colectiilor se realizeaza prin consultarea in CDI si prin imprumutul la domiciliu.
Art. 36 br> (1) Utilizarea spatiului, a fondului documentar si a serviciilor CDI se realizeaza in mod programat, respectiv in regim de acces liber (neprogramat).
(2) Utilizarea programata presupune:
a) activitati de prezentare a CDI si a organizarii sale specifice realizate de catre profesorul documentarist la inceputul anului scolar, pentru toate clasele nou-intrate in unitatea scolara, si in timpul anului scolar, ori de câte ori este nevoie, la solicitarea unui cadru didactic;
b) activitati de initiere in cercetarea documentara, proiecte in colaborare cu cadrele didactice – disciplinare, pluri-/transdisciplinare -, activitati pedagogice, activitati in colaborare privind orientarea scolara si vocationala, recuperarea elevilor cu dificultati la invatare, animatii lectura, animatii legate de mass-media, de presa, animatii audiovideo, activitati cu caracter cultural si civic organizate de profesorul documentarist si derulate in parteneriat cu echipa pedagogica.
(3) Accesul liber presupune punerea CDI la dispozitia utilizatorilor pentru informare si documentare individuala in interes scolar, profesional sau personal, in prezenta profesorului documentarist, care are rol de indrumator si vegheaza la buna desfasurare a activitatilor si la respectarea regulamentului de ordine interioara.
Art. 37 br> CDI functioneaza pe baza unui orar propus de responsabilul CDI, aprobat de consiliul de administratie al unitatii de invatamânt si adus la cunostinta tuturor utilizatorilor.
Art. 38 br> (1) CDI asigura accesul utilizatorilor atât in timpul programului scolar al elevilor, cât si in afara acestuia.
(2) Accesul cadrelor didactice impreuna cu clasa de elevi se face pe baza unei programari anterioare.
(3) CDI este deschis utilizatorilor in afara activitatilor programate minimum 10 ore pe saptamâna.
Art. 39 br> Amenajarea/reamenajarea CDI va fi efectuata in baza unui proiect de amenajare realizat de catre o echipa de proiect constituita la nivelul unitatii de invatamânt, coordonata de directorul unitatii de invatamânt.
Sectiunea 4 – Activitatea in centrul de documentare si informare
Art. 40 br> Tipurile de activitati care pot fi desfasurate in CDI sunt:
1. pedagogice:
prezentarea CDI si a organizarii sale specifice;
initierea elevilor in cercetarea documentara;
proiecte disciplinare si inter-/transdisciplinare, in colaborare cu echipa pedagogica;
activitati de recuperare a elevilor cu dificultati de invatare sau esec scolar, impreuna cu echipa pedagogica a scolii;
orientare si consiliere educationala si vocationala, in colaborare cu echipa pedagogica;
activitati care presupun integrarea noilor tehnologii ale informarii si comunicarii (TIC) in practicile pedagogice, impreuna cu echipa pedagogica;
parteneriate educative;
activitati extrascolare;
2. culturale:
animatii lectura;
animatii audiovideo;
animatii legate de mass-media;
realizarea de expozitii;
organizarea de vizite si intâlniri tematice;
activitati prilejuite de diverse evenimente;
ateliere de creatie;
activitati de valorizare a patrimoniului si potentialului cultural;
parteneriate si schimburi culturale;
3. comunicare:
colectarea, prelucrarea si difuzarea de informatii din interiorul si din exteriorul unitatii de invatamânt, necesare utilizatorilor;
participarea la promovarea imaginii unitatii de invatamânt in comunitatea educationala si cea locala;
participarea la promovarea activitatii CDI;
corespondenta cu caracter profesional;
4. gestionare:
gestionarea spatiului;
gestionarea functionarii CDI (orar de functionare, planificarea activitatilor);
gestionarea bunurilor materiale (mobilier, materiale si echipamente);
gestionarea financiara a functionarii CDI in functie de nevoile utilizatorilor si a activitatilor planificate;
gestionarea fondului documentar pluridisciplinar si multimedia;
gestionarea formarii profesionale.
Art. 41 br> Activitatea CDI se desfasoara pe baza unui plan managerial structurat pe cele 4 domenii de competenta (anual/semestrial), respectiv a proiectelor de activitate. Acesta va cuprinde intreaga activitate a profesorului documentarist, in functie de cele 4 tipuri de activitati: pedagogice, culturale, de comunicare si de gestionare a CDI.
Art. 42 br> Activitatile din planul managerial al CDI vor viza indeplinirea obiectivelor si prioritatilor definite in proiectul scolii, in functie de publicul caruia i se adreseaza (nivel de pregatire, vârsta, receptivitate, interes), de resursele materiale de care dispune CDI, de resursele umane care pot fi implicate in activitatile CDI, de parteneriatele care pot fi dezvoltate, de oportunitatile existente, de specificul scolii si al comunitatii in care este situata unitatea de invatamânt.
Art. 43 br> Planul managerial al CDI va cuprinde activitati propuse de profesorul documentarist, de alte cadre didactice, de conducerea unitatii de invatamânt sau de alti parteneri, cu conditia respectarii criteriilor generale ale definirii activitatilor CDI.
Art. 44 br> Planul managerial al CDI poate fi completat si adaptat pe parcursul anului scolar in functie de cererea utilizatorilor sau a partenerilor implicati in desfasurarea activitatilor, de realitatea scolii, de conditiile umane si materiale disponibile, de noi oportunitati.
Art. 45 br> Profesorul documentarist stabileste relatii de colaborare cu parteneri din interiorul sau exteriorul unitatii de invatamânt. El planifica, organizeaza si desfasoara, in colaborare cu acestia, activitati care raspund obiectivelor si prioritatilor stabilite in planul managerial al CDI.
Art. 46 br> Colaborarea profesorului documentarist cu cadrele didactice si alti potentiali parteneri are un rol important in organizarea si desfasurarea sistematica de activitati, care vizeaza dezvoltarea competentelor specifice si autonomiei elevilor in invatare, dezvoltarea curiozitatii intelectuale si culturale, o mai buna integrare scolara si sociala a elevilor, dezvoltarea unei atitudini civice prin: abordarea transdisciplinara a continuturilor invatarii, integrarea TIC in practicile pedagogice curente, inovatia pedagogica, respectarea ritmului de invatare al elevilor, prin activitati privind orientarea scolara profesionala si vocationala, prin proiecte educative/culturale europene si internationale, prin proiecte pentru educatia pentru democratie, educatia pentru imagine, educatia pentru sanatate, activitati de promovare a pluralitatii culturale, de promovare a imaginii si activitatii scolii si a CDI, precum si prin activitati care sa implice comunitatea locala in viata scolii.
Art. 47 br> Colaborarea profesor documentarist – echipa pedagogica vizeaza, de asemenea, exploatarea documentelor multisuport in activitatile scolare. In functie de documentele, materialele si echipamentele de care dispune CDI, profesorul documentarist poate propune cadrelor didactice posibile exploatari ale acestora in activitatile desfasurate in CDI.
Art. 48 br> In calitate de responsabil al CDI, profesorul documentarist asigura, in colaborare cu echipa pedagogica, initierea elevilor in domeniul cercetarii documentare si al utilizarii TIC. Activitatile organizate in acest sens vizeaza dobândirea de catre elevi a autonomiei in invatare si dezvoltarea spiritului critic, prin dezvoltarea progresiva a capacitatii de a se orienta in CDI, de a-i cunoaste diferitele tipuri de resurse si documente, de a utiliza instrumentele traditionale si informatizate de cautare a informatiei, de a selectiona, intelege, rezuma, organiza si comunica, intr-o forma data, informatiile gasite.
Art. 49 br> Activitatile de initiere a elevilor in domeniul cercetarii documentare se organizeaza in cadrul unor cursuri distincte desfasurate de catre profesorul documentarist (cursuri optionale) sau in cadrul unor proiecte (inter/trans) disciplinare desfasurate in parteneriat de catre profesorul documentarist si membrii echipei pedagogice.
Art. 50 br> (1) In functie de tipul unitatii de invatamânt si de contextul particular in care functioneaza CDI, vor fi initiate si dezvoltate de catre profesorul documentarist, in colaborare cu echipa pedagogica si cu parteneri din exteriorul unitatii de invatamânt, o serie de proiecte care sa vizeze dezvoltarea gustului pentru lectura prin crearea unor situatii care sa ii motiveze pentru lectura de orice tip, precum si formarea unor cititori activi, capabili de discernamânt si spirit analitic.
(2) In cadrul animatiilor lectura se recomanda a fi realizate si activitati de lectura a imaginii sau activitati care au ca finalitate realizarea unor documente video/audio. Acestea pot fi organizate in colaborare cu specialisti in domeniul audiovizualului, inclusiv tehnicienii audiovideo din casa corpului didactic.
Art. 51 br> CDI reprezinta un element important in prevenirea si combaterea esecului scolar. Pentru elevii in dificultate scolara pot fi organizate la CDI, de catre cadrele didactice in colaborare cu profesorul documentarist, actiuni destinate sprijinirii acestora pentru ameliorarea si rezolvarea problemelor identificate de catre profesorul de disciplina.
Art. 52 br> CDI faciliteaza accesul la informatia privind orientarea scolara si profesionala. Profesorul documentarist initiaza sau participa la diverse actiuni menite sa contribuie la dezvoltarea armonioasa a personalitatii elevilor, sa ofere informatii despre reteaua scolara si profesionala, sa contribuie la o mai buna cunoastere a dinamicii pietei muncii, sa formeze elevii in vederea alegerii carierei.
Art. 53 br> Profesorul documentarist contribuie la promovarea imaginii unitatii scolare pe plan local, regional, national, international si la intarirea legaturii scoala-comunitate, alaturi de membrii echipei pedagogice si de conducerea unitatii de invatamânt.
Sectiunea 5 – Dispozitii finale
Art. 54 br> In termen de 30 de zile de la data aprobarii prezentului regulament, unitatile de invatamânt preuniversitar in care functioneaza CDI au obligatia de a elabora regulamentul intern al CDI.
Anexa nr. 2
ROMANIA
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
FISA-CADRU
a postului de profesor documentarist
Postul …………………………………………………………….
Pozitia (numele) ……………………………………………………
Cerinte:
Studii superioare …………………………………………………..
Specifice postului cunoasterea legislatiei scolare si a celei specifice, a documentelor care descriu si reglementeaza activitatea profesorului documentarist si a centrului de documentare si informare (CDI)
Dificultatile operatiilor specifice postului:
manipulare carte
responsabilitate financiara (gestiune)
solicitare psihica si fizica
Responsabilitatea implicata de post:
de gestiune
morala
intelectuala
Sfera de relatii (comunicare/relationare):
a) de subordonare: directorul unitatii de invatamânt
b) functionale: responsabilii comisiilor metodice
c) de colaborare: cadrele didactice si cadrele didactice auxiliare
relatii cu cititorii, utilizatorii
relatii intrainstitutionale
relatii cu editurile, firmele de presa, cu autorii
relatii cu profesorii documentaristi, bibliotecarii scolari
Aptitudini:
Comunicare eficienta, lucru in echipa, evaluare/autoevaluare critica, capacitate de analiza si sinteza, tact pedagogic, spirit organizatoric
Abilitati:
Se recomanda a avea cunostinte de operare PC (Windows, MS Office, internet, posta electronica), de limbi straine, de utilizare a programelor de gestionare a resurselor CDI.
Atitudini si comportamente: creativitate, dinamism, adaptabilitate, echilibru, amabilitate, disponibilitate, initiativa, rigoare, perseverenta, confidentialitate, onestitate, corectitudine, punctualitate, interrelationare, loialitate
Domnul/Doamna …………………………………………, posesor/posesoare al/a contractului individual de munca inregistrat in registrul de evidenta a contractelor individuale de munca la nr. ………………….., negociaza, in conditiile art. …………. din contractul colectiv de munca, urmatoarele atributii si sarcini, structurate pe urmatoarele capitole:
Capitolul I – Sarcinile de serviciu obligatorii in norma de baza, cu salariul de baza in conformitate cu reglementarile in vigoare
Obiective generale
1. Educarea si formarea copiilor si tinerilor din invatamântul preuniversitar in conformitate cu idealul educational
2. Facilitarea accesului elevilor, cadrelor didactice si membrilor comunitatii locale la informatie si noi tehnologii, in contextul evolutiei societatii
3. Adaptarea practicilor pedagogice la tendintele psihopedagogice si metodice actuale
Obiective specifice
1. Profesorul documentarist formeaza si dezvolta elevilor, prin diferite tipuri de activitati – pedagogice, culturale, de comunicare si informare -, competente specifice, necesare invatarii de-a lungul intregii vieti.
2. Profesorul documentarist se implica in elaborarea si implementarea politicii documentare la nivelul unitatii de invatamânt.
3. Profesorul documentarist gestioneaza resursele CDI, in vederea facilitarii accesului la informatie, asigurarii exploatarii si valorificarii cât mai eficiente a informatiilor si documentelor pluridisciplinare, multimedia si multisuport de catre utilizatori, din perspectiva egalizarii sanselor elevilor din medii culturale si sociale diferite.
4. Profesorul documentarist initiaza si participa la activitati cu caracter cultural, in vederea promovarii culturii românesti si internationale, a recunoasterii valorilor europene, a identificarii modelelor, a acceptarii si valorizarii pluralitatii culturale.
5. Profesorul documentarist participa la demersurile de promovare a activitatilor CDI si a imaginii scolii, din perspectiva deschiderii catre comunitatea educativa si societate.
Domenii de competenta: competente pedagogice, culturale, de comunicare, de gestionare a CDI
+--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
¦Nr. ¦ Unitati de ¦ Atributii ¦ Indicatori de performanta ¦
¦crt.¦ competenta ¦ ¦ ¦
+----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
¦ 1. ¦Proiectarea ¦Identifica si ierahizeaza nevoile utilizatorilor.¦Consecventa si ritmicitate in conceperea, adaptarea, ¦
¦ ¦activitatilor CDI¦Elaboreaza strategii in domeniul "educatiei ¦aplicarea si analiza instrumentelor de analiza a ¦
¦ ¦ ¦pentru informatie". ¦nevoilor beneficiarilor. ¦
¦ ¦ ¦Propune elemente de definire a politicii ¦Participa la elaborarea unei politici documentare la ¦
¦ ¦ ¦documentare a unitatii de invatamânt. ¦nivelul unitatii de invatamânt. ¦
¦ ¦ ¦Defineste prioritatile si obiectivele proiectului¦Obiectivele sunt stabilite pe termen lung, mediu si ¦
¦ ¦ ¦CDI. ¦scurt, in functie de planul managerial al scolii si de ¦
¦ ¦ ¦Proiecteaza activitatea CDI: pedagogica, ¦resurse, in raport cu exigentele la nivel national, cu ¦
¦ ¦ ¦culturala, de comunicare si de gestionare. ¦specificul zonei geografice, cu luarea in considerare ¦
¦ ¦ ¦Proiecteaza curriculum la decizia scolii privind ¦a dinamicilor de modernizare/schimbare la nivel ¦
¦ ¦ ¦tehnici de initiere in cercetarea documentara. ¦institutional si zonal si cu respectarea prevederilor ¦
¦ ¦ ¦Proiecteaza activitati pedagogice inter/ ¦legislatiei. ¦
¦ ¦ ¦transdisciplinare, impreuna cu echipa ¦Activitatea CDI este proiectata in conformitate cu ¦
¦ ¦ ¦pedagogica. ¦obiectivele stabilite pe baza concluziilor diagnozei si¦
¦ ¦ ¦Proiecteaza activitati de initiere si valorizare ¦a prognozei, raspunde functiilor CDI si misiunilor ¦
¦ ¦ ¦a dimensiunii educative a noilor tehnologii ale ¦profesorului documentarist si este adaptata nevoilor ¦
¦ ¦ ¦informarii si comunicarii (TIC). ¦utilizatorilor si specificului scolii. ¦
¦ ¦ ¦ ¦Curriculum la decizia scolii (CDS) privind initierea in¦
¦ ¦ ¦ ¦tehnici de cercetare documentara este elaborat in ¦
¦ ¦ ¦ ¦functie de particularitatile grupului instruit. ¦
¦ ¦ ¦ ¦Proiectul CDI este elaborat in relatie cu echipa ¦
¦ ¦ ¦ ¦pedagogica. ¦
¦ ¦ ¦ ¦Capacitatea de relationare cu echipa pedagogica ¦
¦ ¦ ¦ ¦pentru elaborarea proiectului CDI. ¦
+----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
¦ 2. ¦Planificarea ¦Elaboreaza planul managerial al CDI - anual si ¦In planul managerial al CDI sunt evidentiate clar ¦
¦ ¦activitatilor CDI¦semestrial - al activitatilor CDI. ¦obiectivele, activitatile planificate, orizontul de ¦
¦ ¦ ¦Elaboreaza instrumente de planificare pe tipuri ¦timp, partenerii, indicatorii de eficienta ai ¦
¦ ¦ ¦de activitati: pedagogice, culturale, de ¦activitatii, modalitati de corectie/actualizare a ¦
¦ ¦ ¦comunicare si de gestionare a CDI. ¦obiectivelor, modalitatile de monitorizare si evaluare,¦
¦ ¦ ¦ ¦rezultatele asteptate. ¦
¦ ¦ ¦ ¦Planificarea si organizarea activitatilor scolare si ¦
¦ ¦ ¦ ¦extrascolare sunt in concordanta cu obiectivele ¦
¦ ¦ ¦ ¦educationale si gradul de interes al elevilor si al ¦
¦ ¦ ¦ ¦comunitatii locale. ¦
+----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
¦ 3. ¦Organizarea ¦Organizeaza activitati pedagogice, culturale, de ¦Flexibilitate, adaptabilitate si creativitate in ¦
¦ ¦activitatilor CDI¦comunicare si de gestiune conform planului ¦conceperea activitatilor si a sarcinilor de lucru, ¦
¦ ¦ ¦CDI. ¦astfel incât sa fie valorificate diferitele stiluri de ¦
¦ ¦ ¦Organizeaza resursele CDI in vederea punerii lor ¦invatare, sa tina cont de posibilitatile si ritmul de ¦
¦ ¦ ¦la dispozitia utilizatorilor in cadrul ¦asimilare proprii grupului instruit. ¦
¦ ¦ ¦activitatilor CDI. ¦Activitatile organizate pun in practica strategiile ¦
¦ ¦ ¦Organizeaza activitati de incurajare a lecturii ¦elaborate initial si sunt cuprinse in proiectul CDI. ¦
¦ ¦ ¦si a dezvoltarii gustului pentru lectura in ¦Activitatile desfasurate favorizeaza exploatarea ¦
¦ ¦ ¦parteneriat cu alte cadre didactice, ¦resurselor CDI. ¦
¦ ¦ ¦personalitati din lumea cartii (autori, ¦Varietatea resurselor utilizate in cadrul activitatilor¦
¦ ¦ ¦ilustratori, traducatori, editori etc.) si cu ¦CDI. ¦
¦ ¦ ¦parintii, utilizând metode si mijloace moderne de¦Modul de organizare a cunostintelor de transmis si ¦
¦ ¦ ¦incitare la lectura. ¦forma de transmitere faciliteaza receptarea. ¦
¦ ¦ ¦Organizeaza sau participa la activitati ¦Accesul la noile mijloace de informare si comunicare ¦
¦ ¦ ¦audiovideo, activitati legate de mass-media, la ¦este facilitat. ¦
¦ ¦ ¦expozitii, vizite si intâlniri tematice, ateliere¦Activitatile cu caracter cultural sunt derulate tinând ¦
¦ ¦ ¦de creatie, cercuri tematice, elaborarea de ¦cont de prioritatile scolii, politica unitatii de ¦
¦ ¦ ¦reviste scolare. ¦invatamânt, fiind in conformitate cu documentele ¦
¦ ¦ ¦Valorizeaza potentialul cultural al fondului ¦Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului. ¦
¦ ¦ ¦documentar al CDI. ¦Prin activitatile organizate se pun in valoare ¦
¦ ¦ ¦Asigura primirea utilizatorilor la CDI atât in ¦potentialul cultural al fondului documentar, ¦
¦ ¦ ¦cadrul activitatilor programate, cât si al celor ¦productiile culturale românesti si europene, din ¦
¦ ¦ ¦libere. ¦perspectiva unei identitati culturale comune. ¦
¦ ¦ ¦Asigura accesul la CDI si in afara programului ¦Posibilele cai si modalitati de cooperare intre arii ¦
¦ ¦ ¦scolar, in vederea prelungirii activitatii ¦curriculare si discipline sunt identificate si se ¦
¦ ¦ ¦elevilor in scoala. ¦regasesc in activitatile desfasurate in colaborare. ¦
¦ ¦ ¦Colaboreaza cu profesorii de disciplina in ¦Obiectivele documentare din programele scolare sunt ¦
¦ ¦ ¦vederea identificarii obiectivelor documentare ¦identificate in colaborare cu profesorii de disciplina.¦
¦ ¦ ¦din programele scolare. ¦Identificarea nevoilor temporale ale activitatilor din ¦
¦ ¦ ¦Colaboreaza cu echipa pedagogica a unitatii de ¦CDI (timpul petrecut in CDI). ¦
¦ ¦ ¦invatamânt in planificarea si organizarea de ¦ ¦
¦ ¦ ¦activitati cu caracter educativ (educatie pentru ¦ ¦
¦ ¦ ¦sanatate, educatie rutiera, educatie ecologica ¦ ¦
¦ ¦ ¦etc.). ¦ ¦
¦ ¦ ¦Organizeaza, impreuna cu consilierul sau ¦ ¦
¦ ¦ ¦psihologul scolii, activitati de initiere a ¦ ¦
¦ ¦ ¦elevilor in planificarea si orientarea ¦ ¦
¦ ¦ ¦profesionala/ vocationala. ¦ ¦
¦ ¦ ¦Sprijina psihologul/consilierul scolii si echipa ¦ ¦
¦ ¦ ¦pedagogica in organizarea si desfasurarea ¦ ¦
¦ ¦ ¦activitatilor de motivare spre scoala si ¦ ¦
¦ ¦ ¦recuperare a elevilor cu dificultati in invatare ¦ ¦
¦ ¦ ¦si cu comportamente deviante. ¦ ¦
¦ ¦ ¦Participa si organizeaza in colaborare cu alte ¦ ¦
¦ ¦ ¦cadre didactice activitati extrascolare, ¦ ¦
¦ ¦ ¦inclusiv din sfera activitatilor culturale. ¦ ¦
+----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
¦ 4. ¦Formarea elevilor¦Formeaza elevii in domeniul cercetarii ¦Modalitati variate in care au fost utilizate elemente ¦
¦ ¦si dezvoltarea ¦documentare, prin desfasurarea activitatilor ¦de initiere in cercetarea documentara ¦
¦ ¦competentelor ¦planificate in CDS si alte activitati specifice. ¦Situatiile de invatare alese stimuleaza gândirea ¦
¦ ¦specifice ¦Prezinta noilor utilizatori functiile, ¦elevului si capacitatea de argumentare, formeaza ¦
¦ ¦ ¦organizarea CDI, activitatile care pot fi ¦deprinderile de munca si studiu necesare instruirii pe ¦
¦ ¦ ¦desfasurate in cadrul CDI, regulamentul de ordine¦durata intregii vieti. ¦
¦ ¦ ¦interioara, rolul si misiunile profesorului ¦Gradul de exploatare a noilor TIC in activitatile ¦
¦ ¦ ¦documentarist. ¦desfasurate in CDI ¦
¦ ¦ ¦Educa elevii in vederea dezvoltarii autonomiei ¦Formele de cercetare documentara sunt diversificate, ¦
¦ ¦ ¦in invatare si a unei atitudini civice. ¦in concordanta cu cerintele invatarii interdisciplinare¦
¦ ¦ ¦Integreaza secvente de cercetare documentara ¦Gradul de autonomie al elevilor in utilizarea ¦
¦ ¦ ¦in activitati de invatare disciplinare si ¦resurselor CDI ¦
¦ ¦ ¦inter/transdisciplinare diverse, in parteneriat ¦Realizarea activitatilor desfasurate implica ¦
¦ ¦ ¦cu cadrele didactice. ¦exploatarea resurselor multimedia, favorizeaza ¦
¦ ¦ ¦Propune activitati inovatoare care presupun ¦inovatia pedagogica si utilizarea metodelor activ- ¦
¦ ¦ ¦exploatarea resurselor multisuport. ¦participative. ¦
¦ ¦ ¦Desfasoara proiecte pedagogice inter/ ¦Parteneriatele educative la nivelul unitatii de ¦
¦ ¦ ¦transdisciplinare, impreuna cu echipa ¦invatamânt urmaresc atât obiective disciplinare, cât ¦
¦ ¦ ¦pedagogica. ¦si obiective documentare, de dezvoltare de aptitudini ¦
¦ ¦ ¦Organizeaza activitati de initiere a elevilor in ¦si competente specifice. ¦
¦ ¦ ¦utilizarea si valorizarea dimensiunii educative a¦Temele transdiciplinare raspund nevoilor de formare ¦
¦ ¦ ¦noilor TIC. ¦a elevilor; ¦
¦ ¦ ¦Indruma initiativele de lectura ale elevilor. ¦Activitatile derulate cresc interesul elevilor pentru ¦
¦ ¦ ¦Educa elevii prin diferite tipuri de activitati: ¦studiu; ¦
¦ ¦ ¦pedagogice, culturale si de comunicare, in ¦Activitatile privind animarea CDI implica si ¦
¦ ¦ ¦vederea dezvoltarii competentelor specifice. ¦participarea elevilor. ¦
¦ ¦ ¦Implica elevii in animarea CDI: mediatizarea ¦ ¦
¦ ¦ ¦activitatilor CDI, participarea la elaborarea ¦ ¦
¦ ¦ ¦propunerilor de achizitii, ordonarea ¦ ¦
¦ ¦ ¦documentelor, organizarea activitatilor etc. ¦ ¦
+----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
¦ 5. ¦Monitorizarea si ¦Elaboreaza si aplica instrumentele de feedback ¦Metodele de monitorizare si evaluare a activitatilor ¦
¦ ¦evaluarea ¦si evaluare a activitatilor desfasurate. ¦stabilite pentru realizarea obiectivelor sunt adaptate ¦
¦ ¦activitatii ¦Evalueaza activitatea elevilor desfasurata in ¦specificului aspectelor vizate si al resurselor ¦
¦ ¦ ¦cadrul CDS. ¦disponibile. ¦
¦ ¦ ¦Evalueaza activitatile desfasurate cu elevii. ¦Activitatile organizate in CDI sunt diverse si raspund ¦
¦ ¦ ¦Valorizeaza rezultatele activitatilor desfasurate¦functiilor CDI. ¦
¦ ¦ ¦cu elevii. ¦Numarul de participanti la activitatile organizate in ¦
¦ ¦ ¦Monitorizeaza proiectele si planificarea ¦CDI ¦
¦ ¦ ¦activitatilor CDI. ¦Numarul de utilizatori ¦
¦ ¦ ¦Evalueaza gradul de atingere a obiectivelor si a ¦Numarul de documente consultate in cadrul CDI ¦
¦ ¦ ¦rezultatelor activitatilor planificate. ¦Numarul de volume imprumutate ¦
¦ ¦ ¦Evalueaza gradul de exploatare a resurselor ¦Diversitatea modalitatilor de evaluare si valorizare a ¦
¦ ¦ ¦CDI. ¦muncii elevilor ¦
¦ ¦ ¦Intocmeste periodic rapoarte de monitorizare a ¦Gradul de atingere a obiectivelor si de realizare a ¦
¦ ¦ ¦activitatii si statistici privind activitatea ¦activitatilor planificate ¦
¦ ¦ ¦CDI. ¦Gradul de corectare/actualizare a obiectivelor ¦
¦ ¦ ¦ ¦activitatilor planificate, atunci când este necesar. ¦
+----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
¦ 6. ¦Dezvoltarea de ¦Se implica in realizarea de parteneriate ¦Numarul proiectelor desfasurate in colaborare ¦
¦ ¦parteneriate ¦educative nationale si internationale. ¦Varietatea activitatilor desfasurate in colaborare ¦
¦ ¦ ¦Colaboreaza cu echipa pedagogica in vederea ¦Numarul partenerilor implicati in desfasurarea ¦
¦ ¦ ¦derularii unor activitati pedagogice, culturale, ¦activitatilor propuse ¦
¦ ¦ ¦scolare sau extrascolare. ¦Relevanta parteneriatelor in calitatea desfasurarii si ¦
¦ ¦ ¦Colaboreaza cu institutii de cultura si educatie ¦continutului activitatilor. ¦
¦ ¦ ¦in realizarea unor proiecte cu caracter cultural ¦ ¦
¦ ¦ ¦si educativ. ¦ ¦
¦ ¦ ¦Colaboreaza la organizarea si desfasurarea de ¦ ¦
¦ ¦ ¦intâlniri cu specialisti din diferite domenii. ¦ ¦
+----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
¦ 7. ¦Comunicare ¦Prezinta elevilor, comunitatii educative si ¦Sursele de informare din exteriorul si interiorul ¦
¦ ¦ ¦membrilor comunitatii locale oferta de activitate¦unitatii de invatamânt sunt identificate si utilizate. ¦
¦ ¦ ¦a CDI. ¦Informatia de interes pentru beneficiari este ¦
¦ ¦ ¦Participa la facilitarea circulatiei informatiei ¦actualizata periodic. ¦
¦ ¦ ¦in institutia de invatamânt. ¦Mediatizarea rezultatelor obtinute si multiplicarea ¦
¦ ¦ ¦Dezvolta si exploateaza serviciile de ¦experientelor obtinute la nivelul intregii unitati de ¦
¦ ¦ ¦comunicare (e-mail, forumuri, videoconferinte). ¦invatamânt ¦
¦ ¦ ¦Colecteaza informatiile de la organizatiile de ¦Activitatile de promovare a imaginii si activitatii CDI¦
¦ ¦ ¦profil (centre culturale, muzee, teatre, unitati ¦sunt realizate periodic. ¦
¦ ¦ ¦de invatamânt, biblioteci etc.). ¦Capacitatea de a se implica in activitati organizate si¦
¦ ¦ ¦Realizeaza puncte de afisaj in spatiul CDI si in ¦desfasurate in parteneriat. ¦
¦ ¦ ¦afara acestuia. ¦ ¦
¦ ¦ ¦Participa la promovarea activitatii CDI si a ¦ ¦
¦ ¦ ¦imaginii scolii in comunitatea educationala si ¦ ¦
¦ ¦ ¦cea locala. ¦ ¦
¦ ¦ ¦Promoveaza valorile culturale românesti si ¦ ¦
¦ ¦ ¦europene din perspectiva unei identitati ¦ ¦
¦ ¦ ¦culturale comune. ¦ ¦
¦ ¦ ¦Comunica cu utilizatorii si partenerii. ¦ ¦
¦ ¦ ¦Promoveaza fondul documentar si activitatile ¦ ¦
¦ ¦ ¦desfasurate in CDI in rândul elevilor, ¦ ¦
¦ ¦ ¦comunitatii educative si al comunitatii locale. ¦ ¦
+----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
¦ 8. ¦Gestionarea CDI ¦Utilizeaza spatiul CDI in conformitate cu ¦Organizarea spatiului CDI respecta standardele de ¦
¦ ¦ ¦criteriile de amenajare in vederea organizarii ¦amenajare ale unui CDI. ¦
¦ ¦ ¦optime a activitatii in CDI. ¦In organizarea spatiului CDI sunt respectate criteriile¦
¦ ¦ ¦Gestioneaza resursele (mobilierul, materialele ¦de amenajare. ¦
¦ ¦ ¦si echipamentele) CDI respectând normele in ¦Gradul de functionalitate si respectarea parametrilor ¦
¦ ¦ ¦vigoare. ¦tehnici ai echipamentelor ¦
¦ ¦ ¦Organizeaza resursele CDI in conformitate cu ¦Prin organizarea CDI si prin activitatile propuse ¦
¦ ¦ ¦standardele de functionare. ¦accesul liber la informatie este facilitat si asigurat.¦
¦ ¦ ¦Gestioneaza fondul documentar pluridisciplinar ¦Gradul de autonomie a utilizatorilor in reperarea ¦
¦ ¦ ¦multisuport in conformitate cu regulile ¦resurselor pluridisciplinare si multisuport. ¦
¦ ¦ ¦biblioteconomice in vigoare si reglementarile ¦Practicarea unei politici documentare prospective ¦
¦ ¦ ¦specifice, in vederea facilitarii accesului liber¦Realizarea operatiilor biblioteconomice conform ¦
¦ ¦ ¦la infomatie si organizarii optime a CDI. ¦normelor in vigoare ¦
¦ ¦ ¦Coreleaza nevoile utilizatorilor cu un fond ¦Gradul de respectare a sistemului de clasificare a ¦
¦ ¦ ¦documentar pluridisciplinar si multisuport ¦documentelor ¦
¦ ¦ ¦adecvat vârstei elevilor si profilului unitatii ¦Gradul de respectare a criteriilor de selectie a ¦
¦ ¦ ¦scolare. ¦fondului documentar ¦
¦ ¦ ¦Aplica dispozitiile si procedurile privind ¦Capacitatea de aplicare a normelor de achizitii ¦
¦ ¦ ¦informatia prevazute in reglementarile si ¦documentare ¦
¦ ¦ ¦conventiile legate de activitatea in domeniul ¦Corelarea necesarului de fond documentar cu natura ¦
¦ ¦ ¦informarii si documentarii, in special in materie¦activitatii in CDI si cu nevoile utilizatorilor ¦
¦ ¦ ¦de proprietate intelectuala. ¦Stadiul informatizarii CDI si de realizare a bazelor de¦
¦ ¦ ¦Elaboreaza, afiseaza si prezinta utilizatorilor ¦date ¦
¦ ¦ ¦Regulamentul intern al CDI. ¦Asigurarea unui program flexibil care sa permita ¦
¦ ¦ ¦Asigura primirea utilizatorilor la CDI, atât la ¦accesul utilizatorilor in CDI atât in cadrul ¦
¦ ¦ ¦activitati programate, cât si la cele libere. ¦cursurilor, cât si in afara lor ¦
¦ ¦ ¦Asigura deschiderea CDI si in afara programului ¦Adaptarea orarului CDI, a planului managerial al CDI ¦
¦ ¦ ¦scolar, in vederea prelungirii activitatii ¦la realitatea unitatii scolare ¦
¦ ¦ ¦elevului in scoala. ¦Regulamentul intern al CDI este propus ca parte ¦
¦ ¦ ¦Intocmeste documentatia aferenta derularii ¦integranta a Regulamentului intern al unitatii scolare.¦
¦ ¦ ¦proiectelor, valorificând creativ produsele ¦Utilizatorii si activitatile derulate in CDI sunt ¦
¦ ¦ ¦proiectelor la nivelul organizatiei, in vederea ¦inregistrate ritmic pentru evidentierea si valorizarea ¦
¦ ¦ ¦dezvoltarii acesteia. ¦lor si pentru remedierea disfunctionalitatilor. ¦
¦ ¦ ¦Identifica nevoile financiare ale CDI pe baza ¦Necesarul de achizitii a fost propus. ¦
¦ ¦ ¦indicatorilor cantitativi si calitativi specifici¦ ¦
¦ ¦ ¦scolii. ¦ ¦
¦ ¦ ¦Elaboreaza proiectul de buget pentru dotarea si ¦ ¦
¦ ¦ ¦functionarea CDI. ¦ ¦
¦ ¦ ¦Identifica surse suplimentare de finantare a ¦ ¦
¦ ¦ ¦activitatii CDI. ¦ ¦
+----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
¦ 9. ¦Dezvoltare ¦Identifica nevoile proprii de dezvoltare. ¦Obiectivitate in autoevaluare si identificarea ¦
¦ ¦profesionala ¦Participa la stagii de pregatire in vederea ¦propriilor nevoi de formare, in functie de dinamica ¦
¦ ¦ ¦satisfacerii nevoilor personale si ale ¦informatiei in domeniu ¦
¦ ¦ ¦organizatiei prin raportare la standardele de ¦Numarul stagiilor de formare si al schimburilor de ¦
¦ ¦ ¦calitate. ¦experienta la care a participat in vederea satisfacerii¦
¦ ¦ ¦Manifesta interes pentru nou si consecventa in ¦nevoilor personale privind perfectionarea si ale ¦
¦ ¦ ¦procesul de instruire/autoinstruire, aplicând in ¦organizatiei, prin raportare la standardele de calitate¦
¦ ¦ ¦activitatea didactica elementele de noutate ¦Gradul de aplicare a cunostintelor si de utilizare a ¦
¦ ¦ ¦dobândite in cadrul programelor de formare ¦noilor competente dezvoltate in cadrul formarilor in ¦
¦ ¦ ¦parcurse sau prin studiu individual. ¦activitatile CDI ¦
¦ ¦ ¦Participa la intrunirile echipei pedagogice: ¦Articole, publicatii, participarea la schimburi de bune¦
¦ ¦ ¦cercuri metodice sau sedinte de catedra. ¦practici ¦
¦ ¦ ¦Manifesta preocupare pentru activitati de ¦Participarea la stagii de formare si schimburi de ¦
¦ ¦ ¦formare complementare celor didactice, prin ¦experienta. ¦
¦ ¦ ¦obtinerea de competente in domeniul social, ¦ ¦
¦ ¦ ¦TIC, comunicare in limba straina de circulatie ¦ ¦
¦ ¦ ¦internationala si implementarea in activitatea ¦ ¦
¦ ¦ ¦didactica a competentelor dobândite. ¦ ¦
+--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
Director, Salariat,
Capitolul II – Obligatii/atributii profesionale suplimentare, reprezentând …………………… norma de baza (ore suplimentare), corespunzatoare unui spor de …………………. din salariul de baza, conform reglementarilor in vigoare, stabilite la inceput de an scolar/ universitar ………………………………
Director, Salariat,
Capitolul III – Activitati suplimentare neprevazute in incadrarea pe post, efectuate prin ordin de serviciu etc. si care se vor plati prin ore suplimentare, premii lunare, zile libere etc.
+------------------------------------------------------------------------------------------------+
¦Nr. ¦ Activitatea ¦ Data ¦Recompensa prin ......................¦ Director ¦ Observatii ¦
¦crt.¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
+----+-------------+-----------+--------------------------------------+-----------+--------------¦
¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
+------------------------------------------------------------------------------------------------+
Director,
Mai multe firme internationale de avocatura au reclamat la Bruxelles restrictiile cu care se confrunta in activitatea desfasurata in Bulgaria, intr-o noua disputa privind limitarile impuse de Sofia in privinta activitatii juridice, relateaza Financial Times, in editia electronica de marti.
Firme de avocatura britanice si austriece contesta reglementarile impuse de Bulgaria, apreciind ca acestea le-ar putea obliga sa renunte la activitatea in aceasta tara, eliminand astfel concurenta pentru companiile locale
CASA DE AVOCATURA COLTUC INFRUNTA CANICULA PENTRU CLIENTI Departamentul marketing Casa de avocatura Coltuc anunta ca pe perioada verii va lucra pentru clientii sai. Este o decizie importanta pentru ca in aceasta perioada colegii nostri avocati se imputineaza sau lipsesc cu desavarsire.
Sa vedem cu se poate ocupa ,pe partea de litigii Casa de avocatura Coltuc : Potrivit legii, in acest interval vor fi judecate doar cauzele pentru care se prevede solutionarea de urgenta si cu celeritate. Pe rolul Sectiei penale se vor solutiona cauze cu inculpati arestati sau cauze care au ca obiect intreruperea sau aminarea executarii pedepsei, contestatia la executare, contopirea pedepselor, plingeri ale detinutilor impotriva regimului de detentie. Tot la Sectia penala se vor judeca si cererile de liberare conditionata sau cauzele care privesc masuri preventive ori revocarea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei. Sectia civila va avea, in perioada vacantei judecatoresti, o singura sedinta pe saptamina, joia, iar cauzele care vor fi solutionate privesc Legea 272/2004 (plasament minori – n.r.), procese funciare, restringere exercitare drept la libera circulatie, acordarea personalitatii juridice federatiilor si confederatiilor sindicale, asigurare dovezi, masuri asiguratorii, inscrieri asociatii si fundatii, inclusiv asociatii de proprietari, suspendare la executare, suspendare judecati, recuzari, abtineri, ordonante presedintiale sau investirile cu formula executorie. Pe rolul Sectiei comerciale si de contencios administrativ fiscal se vor afla doar somatiile de plata, ordonantele presedintiale, cererile de asigurare dovezi, recursuri declarate impotriva ordonantelor presedintiale pronuntate si investirile cu formula executorie Apelati cu incredere la noi pe perioada verii pentru procesele care reclama urgenta Date de contact: Adresa: Str. Aleea Arutela, nr.2, sector 6, Bucuresti Tel/fax: 021/3302376 Mobil : 0745.150.894 E-mail: avocat@coltuc.ro avocat_coltuc@yahoo.com Pentru mai multe informatii accesati site-ul https://www.coltuc.ro
CUM ESTE SA FII COPIL SUPRADOTAT IN ROMANIA? Lege nr. 17/2007din 09/01/2007 privind educaţia tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile folosite au urmatoarele semnificatii:
1. supradotare – un grad superior mediei conventionale de dezvoltare a aptitudinilor generale sau/si specifice, care necesita experiente de invatare diferentiate prin volum si profunzime in raport cu experientele obisnuite furnizate de scoala; 2. tineri capabili de performanta inalta – tinerii identificati prin metode stiintifice ca avand realizari si/sau aptitudini potentiale in oricare dintre urmatoarele domenii, izolate sau in combinatie: capacitatea intelectuala generala, aptitudini academice specifice, gandire productiva si creativa, abilitate in leadership, talent pentru arte, aptitudini psihomotrice Profesorii din unitatile de invatamant pentru tinerii supradotati, capabili de performanta inalta, beneficiaza de cursuri de formare metodologica, care sa le permita sa raspunda nevoilor de informare-indrumare ale tinerilor pe traseele alese din oferta diferentiata pe arii curriculare. Formarea cadrelor didactice necesare instruirii tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta, se face pe baza unor programe de pregatire care vor cuprinde curriculumul si metodologiile didactice optime pentru educarea si instruirea acestora, tinand cont de natura si nevoile lor. Durata pregatirii cadrelor didactice va fi de minimum 60 de ore pe an, pentru profesorii care lucreaza in centre specializate, si de minimum 30 de ore pe an, pentru profesorii care lucreaza in scoli cu clase specializate si care au aderat la programele de pregatire in educarea tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta. Formarea continua certificata a cadrelor didactice se realizeaza prin programe de perfectionare in domeniul psihopedagogiei tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta, acreditate conform normativelor in vigoare si metodologiilor validate pe plan international de catre organizatiile de profil. Formarea altor categorii de specialisti, psihologi, asistenti sociali, pedagogi, psihopedagogi, se realizeaza prin cursuri specializate in domeniile identificarii, consilierii si psihoterapiei, managementului personal si institutional si marketingului educational. Diseminarea si aprofundarea metodologiilor si tehnologiilor educationale specifice pentru educarea tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta, si pentru intelegerea psihologiei specifice acestui profil se vor face prin programe nationale de formare de formatori. Aceste programe vor fi gestionate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si vor utiliza atat specialisti in domeniu din tara, cat si specialisti din centrele internationale. Centrul National de Instruire Diferentiata In subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii se infiinteaza Centrul National de Instruire Diferentiata, ca organ de specialitate, institutie publica cu personalitate juridica. Centrul National de Instruire Diferentiata va avea urmatoarele atributii: a) realizarea de programe scolare-pilot si trasee curriculare diferentiate, destinate introducerii metodologiilor de lucru specifice educatiei tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta; b) organizarea unui centru de cercetare-pilot si a unor clase experimentale, unde sa se valorifice tehnologiile didactice si curriculare specifice sistemului educational al excelentei; c) adaptarea normelor, standardelor curriculare si metodologiilor psihopedagogice internationale la specificul problematicii nationale; d) formarea de specialisti in metodologiile de predare specifice domeniului psihopedagogiei excelentei; e) diseminarea informatiei si problematicii psihopedagogiei excelentei la nivel de cadre didactice si asociatii ale parintilor; f) pregatirea si promovarea unui suport informational privind cercetarea stiintifica si consilierea in domeniul psihopedagogiei excelentei; g) distribuirea prin retelele scolare a materialelor informative privind domeniul psihopedagogiei excelentei; h) organizarea in cadrul caselor corpului didactic si al palatelor copiilor, precum si in cadrul scolilor, liceelor si facultatilor a unor actiuni comune de informare cu privire la cercetarile specifice psihopedagogiei excelentei; i) integrarea tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta, in cadrul programelor specifice psihopedagogiei excelentei av.COLTUC MARIUS
CASA DE AVOCATURA COLTUC ANUNTA CREAREA UNUI DEPARTAMENT LITIGII DE CRIMINALITATE INFORMATICA Departamentul de marketing Marti -19.06.2007 Casa de avocatura Coltuc a inaugurat departamentul de criminalitate organizata ,in cadrul Departamentului litigii si urmareste apararea tuturor persoanelor care au fost acuzati de nerespectarea legilor informatice. S-a luat aceasta decizie importanta din cauza cresterii alarmante a clientilor cu astfel de probleme.
Cui ne adresam? Persoanelor care au fost acuzate de nerespectarea legii 39\2003,Legea nr.161 din 2003,Legea 8 din 1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe (cu modificarile ulterioare); Ordonanta de Guvern nr.130 din 2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta (cu modificarile ulterioare); Legea nr.455 din 2001 privind semnatura electronica; Legea nr.677 din 2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date; Legea nr.365 din 7 iunie 2002 privind comertul electronic (infractiunile prevazute de art.24-28); Hotararea de Guvern nr.1308 din 2002 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.365 din 2002; Legea nr.39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate (infractiunile din lege raportate la art.2 lit.b pct. 5, 8, 18); Legea nr.161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei (infractiunile prevazute de art.42-51); Legea nr.64 din 2004 pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei asupra criminalitatii informatice. Cand intervenim? Atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii Odata ce informatiile primite de catre organele de cercetare penala au fost verificate si confirmate si se considera ca sunt suficiente pentru stabilirea existentei unui act infractional, se poate dispune inceperea urmarii penale. Daca se constata existenta vreuneia din cauzele prevazute de art.10 C.p.p. in care punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale este impiedicata, urmarirea penala nu poate incepe. Din punct de vedere procesual, perchezitia unui sistem informatic se aseama cu perchezitia domiciliara, fapt specificat si in Legea nr.161 din 2003 in art.56 alin.(4), care mentioneaza ca “dispozitiile din Codul de procedura penala referitoare la efectuarea perchezitiei domiciliare se aplica in mod corespunzator”, ceea ce presupune in mod obligatoriu obtinerea unei autorizatii legale de la judecator pentru efectuarea perchezitiei, pentru un anumit sistem informatic, pentru o anumita perioada de timp si de catre un anume organ legal Proceduri In urma perchezitiei se pot ridica obiectele care contin date informatice, insa daca ridicarea ar afecta grav desfasurarea activitatii persoanelor care detin aceste obiecte, se poate dispune efectuarea de copii care vor servi ca mijloc de proba in conformitate cu dispozitiile legii. Interceptarea comunicatiilor se face in baza unei autorizatii emise de organul competent. in alin.(2) al art.57 din Legea 161 din 2003, se mentioneaza dreptul procurorului anume desemnat de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel sau, dupa caz, de procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie ori de procurorul general al Departamentului National Anticoruptie de a emite o astfel de autorizatie. Coroborand insa dispozitiile Codului de procedura penala (8) si modificarile care au intervenit in spatiul procesual penal se ajunge la concluzia ca norma inscrisa in alin.(2) a devenit nelegala, singura institutie care poate sa emita o astfel de autorizatie fiind instanta, prin judecator. Autorizarea pentru interceptarea comunicatiilor se emite pentru o perioada de 30 de zile, ea putand fi reinnoita pe o perioda de maxim 30 de zile pentru motive temeice, insa durata totala de interceptare a comunicatiilor nu poate sa depaseasca durata de 120 de zile In urma solicitarii venite din partea statului roman, pe baza unor acorduri bilaterale sau multilatrale internationale, pe teritoriul Romaniei se pot desfasura anchete comune pentru prevenirea si combatarea infractiunilor cibernetice. Organele competente romane pot desfasura activitati specifice in alte tari, insa cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare din tara in care se afla. CASA DE AVOCATURA COLTUC VA POATE APARA DACA SE FAC ABUZURI CU ASTFEL DE PROBLEME Date de contact: Adresa: Str. Aleea Arutela, nr.2, sector 6, Bucuresti Tel/fax: 021/3302376 Mobil : 0745.150.894 E-mail: avocat@coltuc.ro avocat_coltuc@yahoo.com Pentru mai multe informatii accesati site-ul https://www.coltuc.ro
*departamentul de marketing&relatii cu clientii * CASA DE AVOCATURA COLTUC LIDERI IN DOMENIUL RECUPERARII PROFESIONALE DE CREANTE “Pentru noi succesul a devenit o obligatie”-Coltuc Marius CASA DE AVOCATURA ANUNTA REZULTATELE SALE PE DEPARTAMENTUL REGISTRUL COMERTULUI Casa de avocatura Coltuc precizeza ca in prima jumatate a anului 2007 a infiintat:
– 400 de firme, – 200 persoane fizice autorizate, – 25 asociatii de proprietari, – peste 360 de alte activitati care au legatura cu Registrul Comertului. Luand in considerare aceste rezultate Casa de avocatura Coltuc se plaseaza pe primul loc pe Bucuresti pe sectorul Registrul Comertului.Avocatul titular, Coltuc Ma rius precizeaza ca este in primul rand meritul oamenilor din acest department si apoi meritul politicii manageriale a Casei de avocatura. In primul rand aceste rezultate se datoreaza faptului ca la Casa de avocatura Coltuc au fost lansate programele –REDUCERI ESTIVALE si OFERTA VERII Astfel conform programului REDUCERI ESTIVALE au fost reduse onorariile cu 50 % si conform programului OFERTA VERII la 2 firme infiintate a treia este gratis si pentru orice problema referitoare la Registrul Comertului la a doua este gratis. Un punct comun al activitatilor referitoare la Registrul Comertului ► este necesar de retinut faptul ca toate activitatile referitoare la Registrul Comertului inseamna a te lovi de birocratie, de a pierde timpul si mai ales de a nu rezolva problemele cu care va cofruntati.Casa de avocatura Coltuc vine in sprijinul vostru cu cele doua oferta si va propune sa transferati tot efortul asupra noastra. Ceea ce caracterizeza Casa (Punctele forte): 1. rapiditatea, 2. eficienta, 3. promptitudinea, 4. seriozitatea si nu in ultimul rand o echipa tanara si deschisa. Gama de servicii pe departamentul Registrul Comertului: – Infiintari de societati comerciale (SRL; SNC; SA; SCA; SCS) – Inregistrarea persoanelor fizice autorizate (PFA) – Prelungirea duratei de functionare a societatii – Schimbarea sediului social al societatii – Infiintarea / radierea de puncte de lucru – Infiintarea / Radierea de Sucursale / Filiale ale societatii – Autorizarea sediului social si a punctelor de lucru – Recodificarea Obiectului de activitate al societatii – Schimbarea / Precizarea activitatii principale a societatii – Completarea obiectului de activitate al societatii – Cesiuni de parti sociale / actiuni – Majorare / diminuare de capital social – Transformarea statutului juridic al unei societati – Divizari / Fuziuni de societati comerciale – Depuneri de bilanturi contabile – Mentiuni de prelungire de contracte de sediu social / puncte de lucru – Mentiuni de schimbare date de identificare ale asociatilor / administratorilor – Infiintare firme off shore Poti incepe si tu alaturi de noi sa-ti pui ideile in practica-constituie-ti firma in maxim 3zile prin CASA DE AVOCATURA COLTUC. Apelati cu incredere la noi.Ne-am dovedit eficienta in acest sector si dorim sa va ajutam cat mai mult . Date de contact: Adresa: Str. Aleea Arutela, nr.2, sector 6, Bucuresti Tel/fax: 021/3302376 Mobil : 0745.150.894 E-mail: avocat@coltuc.ro avocat_coltuc@yahoo.com Pentru mai multe informatii accesati site-ul https://www.coltuc.ro
Autorizatia de construire Procedura de autorizare Certificatul de Urbanism – CU Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritatile, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupa caz, avizate si aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii si stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzand avizele si acordurile legale, necesare in vederea autorizarii.
Termenul de emitere – cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, mentionandu-se in mod obligatoriu scopul emiterii acestuia. Termenul de valabilitate – se stabileste de catre emitent intre 6 si 24 de luni de la data emiterii. Prelungirea valabilitatii CU se poate face la cerearea titularului formulata cu cel putin 15 zile inaintea expirarii pentru o perioada de cel mult 12 luni si doar o singura data. Solicitantul – poate fi orice persoana fizica sau juridica interesata sa cunoasca informatii cu privire la imobil – teren sau constructii. Pentru emiterea certificatului de urbanism nu este necesar ca solicitantul sa detina un titlu asupra imobilului, actul fiind cu caracter de informare. Acesta se va adresa autoritatilor cu o cerere prin care se solicita emiterea CU cu precizarea scopului solicitarii. Scopul emiterii CU – pentru autorizarea executiei lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente precum si pentru autorizarea desfiintarii constructiilor. Certificatul de urbanism se emite si in vederea concesionarii de terenuri, a adjudecarii prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice in faza de studiu de fezabilitate, precum si pentru cereri in justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliara. Lista certificatelor de urbanism este publica si se afiseaza lunar la sediul emitentului. Documentatiile de urbanism si de amenajare a teritoriului, precum si celelalte reglementari urbanistice care au stat la baza emiterii certificatului de urbanism vor putea fi consultate la cererea solicitantilor certificatelor de urbanism. Certificatul de urbanism nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii. Documentele necesare emiterii CU: · cerere tip completata cu elementele de identificare ale solicitantului si imobilului, cu precizarea scopului solicitarii · plan de situatia, elaborat pe suport topografic – vizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie – la scarile 1:5000 pana la 1:500; · extrasul de Carte funciara (pana la introducerea cadastrului general in unitatea administrativ-teritoriala respectiva) pentru imobilele proprietate privata, numai in cazul solicitarii certificatului de urbanism pentru instrainari; · documentul de plata a taxei de eliberare a certificatului de urbanism (in copie). Autorizatia de Construire – AC Termen de emitere– cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii Perioada de valabilitate a AC – cel mult 12 luni de la data emiterii, interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. In aceasta situatie valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor. Prin exceptie in cazul justificat in care lucrarile de constructii nu pot fi incepute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autoritatii emitente prelungirea valabilitatii autorizatiei cu cel putin 15 zile inaintea expirarii acesteia. Prelungirea valabilitatii autorizatiei se poate acorda o singura data si pentru o perioada nu mai mare de 12 luni. Solicitantul autorizatiei de construire/desfiintare poate fi orice persoana fizica sau juridica detinatoare a unui titlu asupra imobilului, care atesta dreptul de proprietate (contract de vanzare-cumparare, de schimb, de donatie, certificat de mostenitor, act administrativ de restituire, hotarare judecatoreasca etc.), sau a unui contract de concesiune, contract de cesiune, contract de comodat, ori a unui contract de inchiriere (numai pentru constructii cu caracter provizoriu, cu acordul expres al proprietarului de drept). Solicitarea emiterii unei autorizatii de construire/desfiintare se poate face fie direct de catre detinatorii titlului asupra imobilului sau de investitori, fie prin intermediul unui imputernicit, desemnat in conditiile legii, care poate fi consultantul, proiectantul, orice alta persoana fizica sau o persoana juridica autorizata, care are in obiectul de activitate managementul sau proiectarea lucrarilor de constructii. Documentele necesare emiterii AC: a) cerere pentru emiterea autorizatiei de construire; b) actul doveditor al titlului asupra imobilului, care sa ii confere solicitantului dreptul de executie a lucrarilor de constructii (in copie legalizata); c) certificatul de urbanism (in copie); d) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire – P.A.C., intocmit in baza prevederilor legale, inclusiv referatele de verificare si, dupa caz, referatul de expertiza tehnica – semnate si stampilate in original (doua exemplare); e) fisele tehnice pentru obtinerea avizelor cerute prin certificatul de urbanism, necesare emiterii acordului unic, precum si, dupa caz, documentatiile tehnice necesare emiterii avizelor si acordurilor care sunt in competenta de obtinere a emitentului (doua exemplare); f) avizele si acordurile obtinute de solicitant, altele decat cele din competenta de obtinere a emitentului, stabilite prin certificatul de urbanism (in copie); g) declaratie pe propria raspundere privind inexistenta unor litigii asupra imobilului; h) documentul de plata a taxei de emitere a autorizatiei de construire (in copie); i) documentele de plata a taxelor legale pentru avizele si acordurile necesare emiterii acordului unic, conform listei avizelor si acordurilor necesare, comunicate o data cu certificatul de urbanism (in copie). av.COLTUC MARIUS VICENTIU
Regimul juridic al inscrisurilor in forma electronica Tot mai mult in Romania post aderare a inceput sa se foloseasca in relatii comerciale semnatura electronica. Legea care reglementeaza semnatura electronica in Romania este mai veche(Lege nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnatura electronica), ,dar ea devine mai activa dupa aderarea Romaniei la UE.
Ce intelege legea prin inscris sub semnatura electronica? Inscris in forma electronica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar; Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata. Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica, recunoscut de catre cel caruia i se opune, are acelasi efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile. In cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii. In cazul in care una dintre parti nu recunoaste inscrisul sau semnatura, instanta va dispune intotdeauna ca verificarea sa se faca prin expertiza tehnica de specialitate. In acest scop, expertul sau specialistul este dator sa solicite certificate calificate, precum si orice alte documente necesare, potrivit legii, pentru identificarea autorului inscrisului, a semnatarului ori a titularului de certificat. Partea care invoca inaintea instantei o semnatura electronica extinsa trebuie sa probeze ca aceasta indeplineste conditiile prevazute la art. 4 pct. 4. Semnatura electronica extinsa reprezinta acea semnatura electronica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) este legata in mod unic de semnatar; b) asigura identificarea semnatarului; c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; d) este legata de datele in forma electronica Semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, este prezumata a indeplini conditiile prevazute la art. 4 pct. 4. Partea care invoca inaintea instantei un certificat calificat trebuie sa probeze ca furnizorul de servicii de certificare care a eliberat respectivul certificat indeplineste conditiile prevazute la art. 20. Furnizorul de servicii de certificare acreditat este prezumat a indeplini conditiile prevazute la art. 20. Partea care invoca inaintea instantei un mecanism securizat de creare a semnaturii trebuie sa probeze ca acesta indeplineste conditiile prevazute la art. 4 pct. 8. Dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice reprezinta acel dispozitiv de creare a semnaturii electronice care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) datele de creare a semnaturii, utilizate pentru generarea acesteia, sa poata aparea numai o singura data si confidentialitatea acestora sa poata fi asigurata; b) datele de creare a semnaturii, utilizate pentru generarea acesteia, sa nu poata fi deduse; c) semnatura sa fie protejata impotriva falsificarii prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generarii acesteia; d) datele de creare a semnaturii sa poata fi protejate in mod efectiv de catre semnatar impotriva utilizarii acestora de catre persoane neautorizate; e) sa nu modifice datele in forma electronica, care trebuie sa fie semnate, si nici sa nu impiedice ca acestea sa fie prezentate semnatarului inainte de finalizarea procesului de semnare Dispozitivul securizat de generare a semnaturii, omologat in sensul prezentei legi, este prezumat a indeplini conditiile prevazute la art. 4 pct. 8. Contraventii si sanctiuni Constituie contraventie, daca, potrivit legii, nu constituie infractiune, si se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 10000 lei fapta furnizorului de servicii de certificare care: a) omite sa efectueze notificarea prevazuta la art. 13 alin. (1); b) omite sa informeze autoritatea de reglementare si supraveghere specializata in domeniu asupra procedurilor de securitate si de certificare utilizate, in conditiile si cu respectarea termenelor prevazute la art. 13; c) nu isi indeplineste obligatia de a facilita exercitarea atributiilor de control de catre personalul autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu, anume imputernicit in acest sens; d) realizeaza transferul activitatilor legate de certificarea semnaturilor electronice cu nerespectarea prevederilor art. 24 alin. (3). Constituie contraventie, daca, potrivit legii, nu constituie infractiune, si se sanctioneaza cu amenda de la 100 lei la 25000 lei fapta furnizorului de servicii de certificare care: a) nu furnizeaza persoanelor mentionate la art. 14 alin. (1), in conditiile prevazute la art. 14 alin. (1) si (2), informatiile obligatorii prevazute la art. 14 alin. (3) ori nu furnizeaza toate aceste informatii sau furnizeaza informatii inexacte; b) incalca obligatiile privitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal prevazute la art. 16; c) omite sa efectueze inregistrarile obligatorii, potrivit legii, in registrul electronic de evidenta a certificatelor eliberate, prevazut la art. 17, sau le efectueaza cu nerespectarea termenului prevazut la art. 14 alin. (5), art. 23 alin. (1) sau (2) ori inregistreaza mentiuni inexacte; d) elibereaza certificate prezentate titularilor ca fiind calificate, care nu contin toate mentiunile obligatorii prevazute la art. 18; e) elibereaza certificate calificate care contin informatii inexacte, informatii care sunt contrare legii, bunelor moravuri sau ordinii publice, ori informatii a caror exactitate nu a fost verificata in conditiile prevazute la art. 18 alin. (4); f) elibereaza certificate calificate fara a verifica identitatea solicitantului, in conditiile prevazute la art. 19; g) omite sa ia masuri de natura sa garanteze confidentialitatea in cursul procesului de generare a datelor de creare a semnaturilor, in cazul in care furnizorul de servicii de certificare genereaza astfel de date; h) nu pastreaza toate informatiile cu privire la un certificat calificat o perioada de minimum 5 ani de la data incetarii valabilitatii certificatului; Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
Registrul institutiilor de credit Sediul materiei: Regulament nr. 1/2007 al BNR Institutiile de credit persoane juridice romane si sucursalele institutiilor de credit persoane juridice straine care isi desfasoara activitatea in Romania potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului se evidentiaza in registrul institutiilor de credit.
In intelesul prezentului regulament, termenii si expresiile utilizate au semnificatiile prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006. Registrul institutiilor de credit se tine de Banca Nationala a Romaniei in sistem computerizat. (2) Registrul institutiilor de credit este permanent accesibil publicului la sediul central al Bancii Nationale a Romaniei – Directia secretariat si la sucursalele acesteia, precum si pe site-ul Bancii Nationale a Romaniei. Inscrierea entitatilor prevazute la art. 1 in registrul institutiilor de credit se va face, corespunzator structurii registrului, in ordinea cronologica a datei de la care acestora le este permisa, potrivit prevederilor legale, inceperea activitatii. Registrul institutiilor de credit este editat in urmatoarea structura: – in partea I sunt inscrise institutiile de credit persoane juridice romane; – in partea a II-a sunt inscrise sucursalele institutiilor de credit persoane juridice straine. Partea I este divizata in 5 sectiuni, corespunzatoare categoriilor de institutii de credit prevazute la art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006: – sectiunea I – banci; – sectiunea a II-a – banci de economisire si creditare in domeniul locativ; – sectiunea a III-a – banci de credit ipotecar; – sectiunea a IV-a – institutii emitente de moneda electronica; – sectiunea a V-a – organizatii cooperatiste de credit. Sectiunea a V-a a partii I a registrului este divizata in doua subsectiuni: – subsectiunea I – case centrale; – subsectiunea a II-a – cooperative de credit. Partea a II-a este divizata in doua sectiuni: – sectiunea I – sucursale ale institutiilor de credit din state terte; – sectiunea a II-a – sucursale ale institutiilor de credit din alte state membre. Fiecare sectiune/subsectiune a registrului institutiilor de credit cuprinde urmatoarele rubrici: a) numarul si data inscrierii in registrul institutiilor de credit; b) denumirea institutiei de credit persoana juridica romana, respectiv a sucursalei institutiei de credit persoana juridica straina; c) adresa sediului social al institutiei de credit persoana juridica romana sau, dupa caz, adresa sediului sucursalei institutiei de credit persoana juridica straina; d) codul unic de inregistrare, atribuit de Ministerul Finantelor Publice; e) numarul de ordine in registrul comertului; f) data de la care acestea pot incepe sa-si desfasoare activitatea in conditiile legii; g) observatii. La rubrica „Observatii” se mentioneaza situatiile de retragere a autorizatiei de functionare, de interzicere a desfasurarii activitatii in cazul sucursalelor institutiilor de credit din alte state membre, de instituire a administrarii speciale, de reorganizare, fuziune, de schimbare a denumirii, precum si alte situatii de interes general, iar in cazul cooperativelor de credit, si denumirea casei centrale la care sunt afiliate. (2) Prin derogare de la dispozitiile alin. (1), sectiunea a II-a a partii a II-a nu cuprinde rubricile de la lit. d) si e) ale alin. (1). Numarul de inscriere al entitatilor in registrul institutiilor de credit va avea urmatoarea structura alfanumerica: a) pentru institutii de credit, persoane juridice romane, altele decat organizatiile cooperatiste de credit: RB-PJR, codul statistic al judetului in care isi are sediul social institutia de credit, numarul de ordine in registrul institutiilor de credit, format din 3 caractere numerice; b) pentru cooperativele de credit: ROCC-CO, codul de identificare al casei centrale la care este afiliata, format din doua caractere numerice, codul statistic al judetului in care isi are sediul social cooperativa de credit, numarul de ordine in registrul institutiilor de credit, format din 4 caractere numerice; c) pentru casele centrale: ROCC-CC, codul de identificare al casei centrale, format din doua caractere numerice, codul statistic al judetului in care isi are sediul social casa centrala, numarul de ordine in registrul institutiilor de credit, format din 4 caractere numerice; d) pentru sucursalele institutiilor de credit din strainatate: RB-PJS, codul statistic al judetului in care isi are sediul sucursala, numarul de ordine in registrul institutiilor de credit, format din 3 caractere numerice. Directia reglementare si autorizare din cadrul Bancii Nationale a Romaniei transmite entitatii inscrise in registru, in termen de 3 zile lucratoare de la data efectuarii inscrierii, o comunicare cuprinzand numarul si data inscrierii in registrul institutiilor de credit. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), in cazul cooperativelor de credit comunicarea cuprinzand numarul si data inscrierii in registrul institutiilor de credit este transmisa casei centrale la care acestea sunt afiliate. Casa centrala va remite comunicarea, in cel mai scurt timp, cooperativei de credit respective. In cazul in care unei entitati inscrise in registrul institutiilor de credit nu ii mai este permisa desfasurarea activitatii potrivit legii, aceasta este radiata din registru in termen de 3 zile de la data la care Directia reglementare si autorizare ia cunostinta de caracterul definitiv si irevocabil al respectivei masuri. Inmatricularile institutiilor de credit realizate pana la data intrarii in vigoare a prezentului regulament, potrivit prevederilor legale in vigoare la data efectuarii lor, inclusiv numerele de inmatriculare alocate si comunicate de directia de specialitate din cadrul Bancii Nationale a Romaniei, raman valabile si vor fi transcrise in registrul institutiilor de credit. Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentului regulament se abroga Norma Bancii Nationale a Romaniei nr. 18/2002 privind registrul bancar si registrul organizatiilor cooperatiste de credit, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 745 din 11 octombrie 2002. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
Regulamentul (CE) 561/2006 privind reglementarea a domeniului transporturilor in spatiul comunitar a intrat in vigoare de miercuri, 11 aprilie 2007 Regulamentul va armoniza prevederile legale din statele membre si va contribui la imbunatatirea sigurantei traficului, se precizeaza in comunicatul CE.
Celelalte articole,aduc urmãtoarele noutãþi: • Modificarea exceptãrilor pe categorii de vehicule de la aplicarea reglementãrilor privind echiparea cu tahografe ºi utilizarea acestora. • Modificarea timpilor de conducere, odihnã ºi pauze, dupã cum urmeazã: – timpul de odihnã zilnicã se poate fracþiona în cel mult douã perioade, prima de cel puþin 3 ore neîntrerupte, iar a doua de cel puþin 9 ore neîntrerupte; – perioada de odihnã sãptãmânalã de 45 ore neîntreruptã, poate fi redusã (indiferent de locaþie) la cel puþin 24 ore consecutive, cu compensare printr-o perioadã echivalentã de odihnã luatã în întregime înainte de sfârºitul celei de-a treia sãptãmâni urmãtoare; – perioada de odihnã zilnicã de 11 ore neîntrerupte poate fi redusã la cel puþin 9 ore neîntrerupte de cel mult trei ori între oricare douã perioade de odihnã sãptãmânalã, fãrã a mai fi necesarã compensare; – pauza de cel puþin 45 minute se poate înlocui cu o pauzã de cel puþin 15 minute urmatã de o pauzã de cel puþin 30 minute (ultima pauzã este obligatoriu de minim 30 minute); – în situaþia vehiculelor conduse de echipaje, timpul de odihnã zilnicã va fi de cel puþin nouã ore în fiecare interval de timp de cel mult 30 ore; – în cazul transportului internaþional de cãlãtori, nu se mai admite amânarea odihnei sãptãmânale dupã a 12-a zi. În cazul utilizãrii noilor vehicule, echipate cu tahograf digital, deoarece în România încã nu au fost autorizate ateliere pentru calibrarea acestor tahografe ºi nici nu sunt încã disponibile cardurile pentru acestea, întreprinderile de transport care utilizeazã astfel de autovehicule au urmãtoarele obligaþii : Calibrarea tahografului la un atelier autorizat dintr-un stat membru în CE, dacã acesta nu este calibrat din fabricaþia vehiculului. Instruirea ºoferilor ca pânã la obþinerea cardurilor sã procedeze conform lit. a ºi b ale alin. (4) al art. 26 din Regulamentul CE 561/2006 referitor la situaþia inexistenþei cardului: a) la începutul zilei de lucru ºoferul va imprima un raport al activitãþii vehiculului, pe care îºi va înscrie numele în clar, numãrul permisului de conducere, semnãtura, precum ºi perioadele de lucru, timp la dispoziþie ºi de odihnã desfãºurate anterior în ziua respectivã; b) la sfârºitul zilei de lucru, se va imprima un raport care va conþine perioadele de timp înregistrate de echipament, raport pe care ºoferul îºi va înscrie numele în clar, numãrul permisului de conducere ºi semnãtura. În cazul vehiculelor conduse de doi sau mai mulþi ºoferi, rapoartele sus menþionate vor fi imprimate la fiecare schimbare a ºoferilor la postul de conducere. Conform legislaþiei în vigoare (Legea nr. 466/2003, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare), la controlul în trafic, ºoferii au obligaþia prezentãrii acestor înregistrãri pentru sãptãmâna în curs ºi ultima zi lucratã anterior (inclusiv raportul imprimat la momentul controlului), iar operatorii de transport au obligaþia de a arhiva înregistrãrile timp de doi ani ºi de a le prezenta la control la cererea autoritãþilor. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
REGULI PRACTICE PRIVIND CIRCULATIA CEREALELOR IN ROMANIA ORDIN nr. 1027 din 19 iunie 2006 privind aplicarea prevederilor art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale În temeiul prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, în temeiul prevederilor art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 225/2006 Care sunt principalele instrumente?
Cel mai important este borderoul de achizitie Dar ce cuprinde el? BORDEROU DE ACHIZIŢIE (cereale şi produse procesate din cereale) (cod 14-4-13/c) Formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare asigurat de Compania Naţională „Imprimeria Naţională” Formularul se utilizează pentru achiziţia de cereale şi produse procesate din cereale, numai de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată. Formularul poate să conţină pe lângă elementele obligatorii din model şi alte elemente pe care societatea le consideră necesare, respectiv date referitoare la calitatea produselor. 1.Serveşte ca: – document de înregistrare în gestiune a produselor cumpărate; – document justificativ de înregistrare în contabilitate a valorii produselor cumpărate. 2.Se întocmeşte în 3 exemplare de către delegatul cumpărătorului, care achiziţionează cereale de la producătorii individuali persoane fizice, în momentul achiziţiei. Se semnează de persoana care face achiziţiile respective şi de gestionarul care primeşte marfa. 3.Circulă: – la gestiune, pentru semnarea de primire a produselor şi întocmirea Notei de recepţie şi constatare de diferenţe (exemplarele 1 şi 2); – la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1); – rămâne în carnet (exemplarul 2); – la vânzătorul cerealelor (exemplarul 3). 4.Se arhivează: – la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1); – la delegatul achizitor (exemplarul 2). BORDEROU DE ACHIZIŢIE (cereale şi produse procesate din cereale) nr …………..data …………………. (de la producători individuali) Nr. crt. Contract (nr./data) Denumirea produsului U.M. Cantitatea Preţul unitar – lei – Valoarea – lei – Suma plătită – lei – Semnătura de primire a sumei 0 1 2 3 4 5 6 7 8 TOTAL (lei) X X Date privind expediţia Numele si prenumele delegatului cumpărătorului …………………… Buletinul/cartea de identitate ……. seria ……… nr. …………………, eliberat/eliberată …………………………………………………. Mijlocul de transport ………………..r. …………………………. Semnătura delegatului cumpărătorului …………………………………….. Semnătura gestionarului …………………………………….. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
TAXELE HOTELIERILOR DIN ROMANIA 1.Taxa speciala privind serviciul public de radiodifuziune Precizari primite de la Ministerul Turismului in legatura cu aplicarea taxei speciale privind serviciul public de radiodifuziune pentru societatile comerciale din turism- Societatea Romana de Radiodifuziune a emis o reglementare conform careia taxa pentru serviciul public de radiodifuziune nu se percepe pe camere, ci se va plati o singura taxa, in valoare de 400.000 lei/luna pentru fiecare societate, cu exceptia situatiei in care societatea respectiva functioneaza ca microintreprindere, caz in care se va plati o taxa in valoare de 250.000 lei/luna.
De asemenea, societatile comerciale de turism cu activitate sezoniera, in baza documentelor doveditoare, nu vor plati taxa pentru serviciul public de radiodifuziune in perioadele in care nu au activitate. 2. Impozitul pe cladiri si impozitul pe teren, in cazul societatilor comerciale care au ca obiect de activitate, prevazut in statut, asigurarea de servicii turistice pe o perioada de cel mult 5 luni dintr-un an fiscal, se reduc cu 50 % numai pentru cladirea destinata acestor servicii si numai pentru terenul incadrat la subcategoria de folosinta ” curti si constructii „, aferent cladirii respective, conform prevederilor punctului 56.01 din HGR nr. 561/2003 3. EURO la tarifele contractuale Ca urmare a aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana si a integrarii pe piata europeana,Ministerul Turismului a reglementat obligativitatea exprimarii tarifelor contractuale in EURO,incepand cu 1 ianuarie 2003. In acest sens toate hotelurile din Romania sunt nevoite sa converteasca tarifele contractuale in curs,exprimate in USD la moneda europeana,in timp ce tarifele de receptie sunt afisate in LEI,EURO sau USD. Tarifele contractuale obligatoriu in EURO, iar tarifele de receptie pot fi exprimate atat in LEI cat si in EURO sau USD,dar sa nu depaseasca suma comunicata Ministerului Turismului ca find tarif maximal de receptie si publicat in Ghidul Hotelier al Romaniei 2003. 4. Taxa hoteliera Taxa hoteliera, din 1 ianuarie 2006, pentru unitatile hoteliere din Capitala este de 3% din tarifele de cazare practicate de acestea si se percepe de catre autoritatile publice locale prin intermediul prestatorilor. Conform art. 137, alineatul (3), litera f) taxa hoteliera, ca si taxa de reclama si publicitate nu este purtatoare de TVATaxa hoteliera se aplica la tarifele de cazare, exclusiv taxa pe valoarea adugata , iar in tariful de cazare nu se cuprind si alte servicii decat cele pentru cazare, conform prevederilor punctului 45.04 din Hotararea Guvernului nr. 561/2003 privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.278/2002 Agentii economici care administreaza structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica sunt obligati ca pâna la data de 30 iunie a fiecarui an sa stabileasca si sa comunice Ministerului Turismului tarifele de cazare maximale, pe tipuri de camere si perioade de tarifare, cu precizarea daca includ sau nu includ micul dejun si taxa pe valoarea adaugata, exprimate în euro, ce vor fi practicate în anul urmator la turismul neorganizat. În sensul prezentei hotarâri, prin turism neorganizat se întelege turismul practicat fara intermediul unei agentii de turism. Dupa comunicarea tarifelor potrivit alin. (1), agentii economici care administreaza structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica nu mai pot opera modificari asupra acestora. Ministerul Turismului va emite în termen de 30 de zile de la comunicarea prevazuta la art. 1 alin. (1) certificate de atestare a acestor tarife, care vor fi afisate, începând cu data de 1 ianuarie a anului pentru care au fost stabilite, la receptiile structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare turistica de categoriile 1-5 stele si în camere, la cele de categoriile 1-3 stele, cu precizarea ca plata se va face potrivit dispozitiilor legale. Ministerul Turismului va edita, pâna la data de 30 septembrie, catalogul structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare turistica, care va cuprinde tarifele maximale practicate de acestea si care va fi difuzat în tara si în strainatate pâna la data de 31 decembrie. Constituie contraventii, daca nu au fost savârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni, si se sanctioneaza cu amenda savârsirea de catre agentii economici care administreaza structuri de primire turistice cu functiuni de cazare a urmatoarelor fapte: a) necomunicarea catre Ministerul Turismului a tarifelor de cazare pâna la data de 30 iunie a fiecarui an; b) neafisarea certificatelor de atestare a tarifelor de cazare, emise de Ministerul Turismului, la receptia structurilor de primire turistice de categoria 1-5 stele si în camere, la cele de categoria 1-3 stele; c) practicarea de tarife de cazare mai mari decât cele comunicate Ministerului Turismului. Contraventiile se constata si amenzile se aplica de catre personalul împuternicit al Ministerului Turismului. Contraventiilor prevazute la art. 4 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. Av.COLTUC MARIUS
TARIFE 2007 PENTRU CADASTRU SI INTABULARE Tarifele modificate pentru documentatia de cadastru si intabulare sunt:
– Prima inregistrare a imobilelor in cadastru si cartea funciara – 120 lei – Inscrierea constructiei – corp constructie – 50 lei + 0,05% din valoarea de impozitare – Dezmembrarea terenurilor supuse exproprierii – 10 lei – Comasare (extravilan) – imobil rezultat – 120 lei – Comasare (intravilan) – 120 lei – Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor – 50 lei – Actualizarea informatiilor cadastrale – 50 lei – Inscrierea condominiului – 100 lei – Intabulare drept de ipoteca sau privilegiu – 100 lei + 0,1% din valoarea creantei garantate – Infiintare carte funciara – imobil – 60 lei – Alte transcrieri, inscrieri sau notari, inclusiv radierea – 50 lei – Consultarea cartii funciare – 5 lei pentru fiecare exemplar in parte – Eliberarea extrasului de carte funciara pentru informare – 20 lei – Eliberarea certificatelor de sarcini – 100 lei – Eliberarea extrasului de carte funciara pentru autentificare – 40 lei Sunt gratuite: prima inscriere in cartea funciara a terenurilor agricole situate in extravilanul localitatilor, dobandite prin titluri de proprietate; eliberarea unui extras de carte funciara pentru informare care atesta modalitatea de efectuare a inscrierii si furnizarea informatiilor necesare intocmirii documentatiei cadastrale. Taxa pentru eliberarea actelor in regim de urgenta reprezinta de patru ori valoarea tarifului normal, dar nu mai mult de 5.000 de lei. Sunt gratuite: prima inscriere in cartea funciara a terenurilor agricole situate in extravilanul localitatilor, dobandite prin titluri de proprietate; eliberarea unui extras de carte funciara pentru informare care atesta modalitatea de efectuare a inscrierii si furnizarea informatiilor necesare intocmirii documentatiei cadastrale. Taxa pentru eliberarea actelor in regim de urgenta reprezinta de patru ori valoarea tarifului normal, dar nu mai mult de 5.000 de lei. Av.COLTUC MARIUS
Procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu Ordin nr. 818 din 10/17/2003 Cadrul legal al procedurii Prezenta procedura prezinta metodologia de aplicare a cerintelor de conformare a activitatilor/instalatiilor prevazute in anexa 1 la O.U.G. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari prin Legea 645/2002, denumita in continuare O.U.G. 34/2002, in scopul obtinerii autorizatiei integrate de mediu, care face parte integranta din documentele de reglementare a functionarii activitatii.
Autoritatea competenta pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu este autoritatea competenta pentru protectia mediului la nivel regional in a carei raza de competenta se afla amplasamentul. Prezenta procedura se aplica tuturor activitatilor/instalatiilor existente sau celor care au suferit modificari substantiale ori activitatilor/instalatiilor noi, reglementate prin acordul integrat de mediu. Depunerea solicitarii pentru obtinerea autorizatiei integrate de mediu este obligatorie pentru functionarea oricarei instalatii/activitati mentionate in lista din anexa 1 la O.U.G. 34/2002. In termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului ordin, autoritatea locala pentru protectia mediului va inainta titularilor de activitati/instalatii, care desfasoara activitati listate in anexa 1 la O.U.G. 34/2002, instiintari scrise privind necesitatea demararii procedurii specifice de emitere a autorizatiei integrate de mediu. Titularul activitatii/instalatiei va depune solicitarea pentru obtinerea autorizatiei integrate de mediu la sediul autoritatii locale pentru protectia mediului unde se afla amplasamentul activitatii/instalatiei. In termen de 10 zile de la primirea solicitarii, autoritatea locala pentru protectia mediului este obligata sa informeze in scris autoritatea regionala pentru protectia mediului careia ii revine responsabilitatea emiterii autorizatiei integrate de mediu. Autoritatea regionala pentru protectia mediului careia ii revine responsabilitatea emiterii autorizatiei coordoneaza si controleaza procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu si poate delega autoritatilor locale competenta analizarii anumitor faze din procedura. Pentru desfasurarea in conditii optime a procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, la sediul autoritatilor locale si regionale pentru protectia mediului se afiseaza la loc public urmatoarele: – continutul anexei 1 la O.U.G. 34/2002; – lista documentelor de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF); – conditiile locale de mediu specifice amplasamentului; – lista documentelor pentru solicitarea autorizatiei integrate de mediu; – conditiile de participare a publicului in cadrul procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu; – formularul-tip pentru solicitarea autorizatiei integrate de mediu; – lista taxelor si tarifelor aferente procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, stabilite conform legislatiei in vigoare. – Solicitarea de autorizatie integrata de mediu Continutul solicitarii autorizatiei integrate de mediu Titularul de activitate care intra sub incidenta prevederilor O.U.G. 34/2002 are obligatia de a elabora si de inainta autoritatii locale pentru protectia mediului solicitarea autorizatiei integrate de mediu, care cuprinde: – cerere; – raport de amplasament, intocmit in conformitate cu prevederile Ghidului tehnic general prevazut la art. 2 alin. (2); – evaluari privind nivelul impactului activitatilor asupra mediului; – proiect de program pentru conformare in cazul instalatiilor existente; – dovada publicarii anuntului public de solicitare a autorizatiei integrate de mediu; – dovada achitarii tarifului pentru verificarea solicitarii. Analiza preliminara efectuata de autoritatea locala pentru protectia mediului stabileste daca solicitarea este sau nu corect intocmita si daca indeplineste conditiile legale pentru a fi supusa analizei propriu-zise. O solicitare nu este corect intocmita daca: a) nu au fost depuse toate documentele de sustinere a solicitarii; b) face referire la o instalatie ce nu se incadreaza in domeniul reglementat pentru autorizarea integrata de mediu; c) tarifele necesare nu au fost achitate. In cazul acceptarii solicitarii, titularul de activitate/operatorul este invitat sa achite tarifele corespunzatoare etapei de analiza a documentatiei de sustinere a solicitarii. Respingerea motivata a solicitarii se comunica solicitantului fara perceperea taxei de autorizare, dar cu perceperea tarifului pentru etapa parcursa pentru verificarea solicitarii. (Dupa analiza preliminara a documentatiei de solicitare autoritatea competenta pentru protectia mediului la nivel local transmite in scris titularului de activitate/operatorului, in termen de 10 zile lucratoare, raspunsul privind acceptarea solicitarii sau respingerea motivata. Autoritatea regionala pentru protectia mediului stabileste si comunica in termen de 7 zile lucratoare titularului de activitate/instalatie, in functie de numarul autoritatilor implicate in aplicarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu si componenta CAT, numarul de exemplare pe hartie ale solicitarii autorizatiei integrate de mediu si un exemplar pe suport electronic. SECTIUNEA a 2-a – Continutul documentatiei de sustinere a solicitarii autorizatiei integrate de mediu Formularul-tip de cerere pentru solicitarea demararii procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu este prevazut in Ghidul tehnic general si se completeaza conform specificatiilor acestuia. Raportul de amplasament se intocmeste pe baza investigatiilor efectuate, a datelor si informatiilor continute in evaluarile privind nivelul impactului asupra mediului si in conformitate cu recomandarile Ghidului tehnic general. Evaluarile privind nivelul impactului activitatilor asupra mediului, constand in studiul de evaluare a impactului asupra mediului in cazul activitatilor noi si in bilantul de mediu pentru cele existente, se realizeaza de persoane fizice sau juridice atestate in acest scop de catre autoritatea centrala pentru protectia mediului, conform prevederilor legale in vigoare. Av.COLTUC MARIUS
Procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu Ordin nr. 818 din 10/17/2003 Cadrul legal al procedurii Prezenta procedura prezinta metodologia de aplicare a cerintelor de conformare a activitatilor/instalatiilor prevazute in anexa 1 la O.U.G. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari prin Legea 645/2002, denumita in continuare O.U.G. 34/2002, in scopul obtinerii autorizatiei integrate de mediu, care face parte integranta din documentele de reglementare a functionarii activitatii.
Autoritatea competenta pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu este autoritatea competenta pentru protectia mediului la nivel regional in a carei raza de competenta se afla amplasamentul. Prezenta procedura se aplica tuturor activitatilor/instalatiilor existente sau celor care au suferit modificari substantiale ori activitatilor/instalatiilor noi, reglementate prin acordul integrat de mediu. Depunerea solicitarii pentru obtinerea autorizatiei integrate de mediu este obligatorie pentru functionarea oricarei instalatii/activitati mentionate in lista din anexa 1 la O.U.G. 34/2002. In termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului ordin, autoritatea locala pentru protectia mediului va inainta titularilor de activitati/instalatii, care desfasoara activitati listate in anexa 1 la O.U.G. 34/2002, instiintari scrise privind necesitatea demararii procedurii specifice de emitere a autorizatiei integrate de mediu. Titularul activitatii/instalatiei va depune solicitarea pentru obtinerea autorizatiei integrate de mediu la sediul autoritatii locale pentru protectia mediului unde se afla amplasamentul activitatii/instalatiei. In termen de 10 zile de la primirea solicitarii, autoritatea locala pentru protectia mediului este obligata sa informeze in scris autoritatea regionala pentru protectia mediului careia ii revine responsabilitatea emiterii autorizatiei integrate de mediu. Autoritatea regionala pentru protectia mediului careia ii revine responsabilitatea emiterii autorizatiei coordoneaza si controleaza procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu si poate delega autoritatilor locale competenta analizarii anumitor faze din procedura. Pentru desfasurarea in conditii optime a procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, la sediul autoritatilor locale si regionale pentru protectia mediului se afiseaza la loc public urmatoarele: – continutul anexei 1 la O.U.G. 34/2002; – lista documentelor de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF); – conditiile locale de mediu specifice amplasamentului; – lista documentelor pentru solicitarea autorizatiei integrate de mediu; – conditiile de participare a publicului in cadrul procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu; – formularul-tip pentru solicitarea autorizatiei integrate de mediu; – lista taxelor si tarifelor aferente procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, stabilite conform legislatiei in vigoare. – Solicitarea de autorizatie integrata de mediu Continutul solicitarii autorizatiei integrate de mediu Titularul de activitate care intra sub incidenta prevederilor O.U.G. 34/2002 are obligatia de a elabora si de inainta autoritatii locale pentru protectia mediului solicitarea autorizatiei integrate de mediu, care cuprinde: – cerere; – raport de amplasament, intocmit in conformitate cu prevederile Ghidului tehnic general prevazut la art. 2 alin. (2); – evaluari privind nivelul impactului activitatilor asupra mediului; – proiect de program pentru conformare in cazul instalatiilor existente; – dovada publicarii anuntului public de solicitare a autorizatiei integrate de mediu; – dovada achitarii tarifului pentru verificarea solicitarii. Analiza preliminara efectuata de autoritatea locala pentru protectia mediului stabileste daca solicitarea este sau nu corect intocmita si daca indeplineste conditiile legale pentru a fi supusa analizei propriu-zise. O solicitare nu este corect intocmita daca: a) nu au fost depuse toate documentele de sustinere a solicitarii; b) face referire la o instalatie ce nu se incadreaza in domeniul reglementat pentru autorizarea integrata de mediu; c) tarifele necesare nu au fost achitate. In cazul acceptarii solicitarii, titularul de activitate/operatorul este invitat sa achite tarifele corespunzatoare etapei de analiza a documentatiei de sustinere a solicitarii. Respingerea motivata a solicitarii se comunica solicitantului fara perceperea taxei de autorizare, dar cu perceperea tarifului pentru etapa parcursa pentru verificarea solicitarii. (Dupa analiza preliminara a documentatiei de solicitare autoritatea competenta pentru protectia mediului la nivel local transmite in scris titularului de activitate/operatorului, in termen de 10 zile lucratoare, raspunsul privind acceptarea solicitarii sau respingerea motivata. Autoritatea regionala pentru protectia mediului stabileste si comunica in termen de 7 zile lucratoare titularului de activitate/instalatie, in functie de numarul autoritatilor implicate in aplicarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu si componenta CAT, numarul de exemplare pe hartie ale solicitarii autorizatiei integrate de mediu si un exemplar pe suport electronic. SECTIUNEA a 2-a – Continutul documentatiei de sustinere a solicitarii autorizatiei integrate de mediu Formularul-tip de cerere pentru solicitarea demararii procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu este prevazut in Ghidul tehnic general si se completeaza conform specificatiilor acestuia. Raportul de amplasament se intocmeste pe baza investigatiilor efectuate, a datelor si informatiilor continute in evaluarile privind nivelul impactului asupra mediului si in conformitate cu recomandarile Ghidului tehnic general. Evaluarile privind nivelul impactului activitatilor asupra mediului, constand in studiul de evaluare a impactului asupra mediului in cazul activitatilor noi si in bilantul de mediu pentru cele existente, se realizeaza de persoane fizice sau juridice atestate in acest scop de catre autoritatea centrala pentru protectia mediului, conform prevederilor legale in vigoare. Av.COLTUC MARIUS
Procedura de autorizare a personalului de specialitate in constructii Prezenta procedura stabileste cadrul normativ privind autorizarea si reautorizarea personalului de specialitate în constructii, în conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice în vigoare, respectiv:
• Sef laborator de analize si încercari în constructii • Specialist încercari nedistructive • Responsabil cu controlul tehnic de calitate în constructii • Responsabil cu urmarirea speciala a comportarii în exploatare a constructiilor • Sef statie de betoane • Sef statie de producere a agregatelor • Sef statie de mixturi asfaltice Cerinte de autorizare Art. 11 O persoana fizica poate participa la examenul de autorizare, în nume propriu sau la solicitarea angajatorului, cu conditia respectarii conditiilor de studii si vechime, prevazute în tabele din Anexa1 la prezenta procedura. Art. 12 Candidatii care solicita autorizarea ca „Responsabil cu controlul tehnic de calitate în constructii”, „Sef laborator”, „Responsabil cu urmarirea speciala a comportarii în timp a constructiilor” care detin un titlu universitar sau de doctor în stiinte tehnice si activeaza în domeniul de autorizare, pot obtine aceste autorizari fara a mai sustine examen, ci doar în baza dosarului depus la secretariatul comisiei de autorizare. Procedura autorizarii Art. 13 Autorizarea personalului de specialitate în constructii se face de catre Inspectoratul de Stat în Constructii, prin comisiile teritoriale de autorizare constituite la nivelul Inspectoratelor Teritoriale în Constructii. Art. 14 Comisiile teritoriale de autorizare se constituie si îsi desfasoara activitatea conform „Regulamentului de organizarea si functionare a comisiilor de autorizare” aprobat prin Ordin al Inspectorului General de Stat al Inspectoratului de Stat în Constructii – ISC. Art. 15 (1) Autorizarea consta în declararea candidatului „admis” în urma sustinerii de catre acesta a examenului de autorizare, desfasurat conform schemei de principiu (Anexa 5). (2) Autorizatia are o valabilitate de 4 ani. Documentele solicitate în vederea autorizarii Art. 16 Admiterea la examenul de autorizare se face în baza dosarului de autorizare compus din: a) cerere din partea candidatului/angajatorului (Anexele 2a – 2d, dupa caz); b) curriculum vitae (Anexa 3); c) diploma de absolvire (copie legalizata sau vizata de secretarul comisiei de autorizare); d) decizie de numire în functie (pentru „Sef laborator”, „Sef statie de betoane”, „Sef statie de producere agregate”, „Sef statie de producere mixturi asfaltice”) e) doua recomandari din partea unor institutii sau persoane fizice, privind activitatea desfasurata în domeniul/domeniile pentru care se solicita autorizarea f) autorizari (ANRGN, ANRE, etc., pentru domeniile unde sunt solicitate) g) foto 3 x 4 cm; h) dovada achitarii cheltuielilor de autorizare (depusa dupa analizarea si admiterea dosarului) Art. 17 (1) Dosarul se depune la Inspectoratul Judetean în Constructii pe raza caruia candidatul domiciliaza sau îsi desfasoara activitatea, care îl analizeaza în cel mult 3 zile si îi comunica candidatului acceptarea sau respingerea acestuia; (2) Dosarele incomplete sunt restituite candidatilor în vederea completarii. (3) Dosarele candidatilor care nu îndeplinesc cerintele minime de autorizare prevazute în Anexa 1, sunt respinse. Art. 18 Admiterea la examenul de autorizare nu este conditionata de functia detinuta la data solicitarii de catre candidatul respectiv. Art. 19 (1) În vederea reautorizarii, candidatul trebuie sa depuna la secretariatul Inspectoratului Judetean în Constructii pe raza caruia locuieste sau lucreaza, cu minim 30 de zile înainte de data expirarii autorizatiei, urmatoarele documente: a) cerere prin care se solicita reautorizarea (Anexele 2a – 2d, dupa caz) b) memoriu de activitate în perioada de valabilitate a autorizatiei c) decizie de numire în functie (pentru „Sef laborator”, „Sef statie de betoane”, „Sef statie de producere agregate”, „Sef statie de producere mixturi asfaltice”) d) foto 3 x 4 cm e) dovada achitarii cheltuielilor de reautorizare (50% din cheltuielile de autorizare) (2) În cazul în care solicitarea privind reautorizarea depaseste cu cel mult 10 zile termenul de expirare al valabilitatii autorizatiei, se initiaza procedura de autorizare. (3) Reautorizarea se face o singura data. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
PRINCIPALELE MODIFICARI ALE NOII LEGI A VIEI SI VINULUI Actul va intra in vigoare la data de 11 mai 2007 Sediul materiei: Legea viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002 Fara ca lista sa fie exhaustive va prezentam principalele modficari aduse la legea viei si vinului Plantatiile de vita-de-vie se grupeaza, teritorial, in zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri viticole.
Definitiile acestora sunt prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta lege. Evidenta plantatiilor viticole se realizeaza prin Registrul plantatiilor viticole, care cuprinde datele de identificare a tarlalelor, parcelelor viticole si suprafetelor pe soiuri din fiecare parcela, pe persoana fizica si juridica detinatoare, intocmit in baza cadastrului agricol si a planurilor cadastrale actualizate. Registrul plantatiilor viticole, actualizat, este tinut la directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti. Modelul si instructiunile de completare a Registrului plantatiilor viticole se aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului administratiei si internelor.” Producatorii de struguri pentru vin au obligatia de a tine evidenta productiei si a modului de valorificare a acesteia in carnetul de viticultor, al carui model se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.” Lista soiurilor de vita-de-vie admise in cultura se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale pentru fiecare regiune viticola, podgorie, centru viticol si directie de productie, pe baza propunerilor facute de Oficiul National al Viei si Vinului, denumit in continuare O.N.V.V., impreuna cu Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri, denumit in continuare, O.N.D.O.V., si de asociatiile de producatori. Pentru obtinerea vinurilor cu denumire de origine controlata se stabileste o lista a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlata aprobate.” Infiintarea plantatiilor de vita-de-vie se face in areale viticole delimitate din podgorii si centre viticole, cu exceptia plantatiilor infiintate pentru consumul familial sau in scop ornamental.” Autorizatia plantarii/replantarii vitei-de-vie si de inscriere in Registrul plantatiilor viticole se elibereaza pe baza unui drept de plantare noua sau de replantare ori de plantare pe o rezerva. Crearea rezervei regionale, judetene si/sau nationale a drepturilor de plantare a vitei-de-vie are scopul de a permite administratiei publice locale si centrale atribuirea dreptului de plantare a vitei-de-vie acelor persoane fizice/juridice care, pe baza unor criterii obiective, vor justifica necesitatea obtinerii acestor drepturi. Dreptul individual de replantare neexercitat intr-o perioada de 8 campanii viticole de la data acordarii inceteaza pentru titularul acestuia. Dreptul individual de plantare noua este valabil pe durata a doua campanii viticole de la data acordarii, dreptul individual de plantare pe rezerva regionala sau judeteana este valabil pe o durata de 3 campanii viticole de la data alocarii, iar dreptul individual de plantare pe rezerva nationala este valabil pe o durata de doua campanii viticole de la data alocarii. Procedura si conditiile de acordare a dreptului de plantare noua, de replantare ori de plantare pe o rezerva se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.” Infiintarea plantatiilor de vita-de-vie in suprafata de peste 0,1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise in cultura.” Defrisarea plantatiilor de vita-de-vie in suprafata mai mare de 0,1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate, pe baza autorizatiei de defrisare a plantatiilor viticole, eliberate de directia pentru agricultura si dezvoltare rurala judeteana sau a municipiului Bucuresti, dupa caz. Persoanele care primesc autorizatia de defrisare beneficiaza de un drept individual de replantare, in suprafata echivalenta de cultura pura cu cea propusa pentru defrisare. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat in termen de 8 ani de la data acordarii acestuia. Prin cultura pura se intelege suprafata efectiva ocupata cu butucii de vita-de-vie, inclusiv suprafata ocupata de alei, drumuri de acces si zone de intoarcere la capetele parcelei viticole.” Este interzisa fabricarea pichetului, obtinut prin epuizarea cu apa a tescovinei proaspete sau fermentate, cu sau fara adaos de zahar, in vederea comercializarii pentru consumul uman direct. Vinurile si celelalte produse obtinute din must si/sau vin, in momentul punerii lor in consum, trebuie sa corespunda caracteristicilor organoleptice si de compozitie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.” Practicile si tratamentele autorizate pentru a fi aplicate in producerea musturilor, a vinurilor si a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, urmand sa fie permanent actualizate in functie de progresele realizate in acest domeniu. Prepararea musturilor, a vinurilor si a produselor vinicole din alte materii prime decat cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compozitiei acestora prin adaugarea sau amestecarea unor substante, altele decat cele permise de lege, este interzisa. Constituie falsificari: diluarea vinului cu apa, mascarea unor defecte sau alterari ale vinurilor sau a bauturilor pe baza de must si/sau vin prin adaosuri care determina modificari ale gustului, aromei si compozitiei naturale ale acestora, prepararea vinului din drojdie sau tescovina, precum si folosirea oricaror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Prin substituire se intelege prezentarea sub o identitate falsa a musturilor, vinurilor sau a produselor vinicole. Identitate falsa reprezinta utilizarea fara drept a denumirii unui soi de struguri, a unui areal de productie, a unei categorii de calitate, indicatie geografica sau denumire de origine controlata, contrafacerea sau folosirea fara drept a insemnelor de certificare a calitatii.” Persoanele fizice si persoanele juridice care produc, depoziteaza si comercializeaza produse vitivinicole au obligatia de a intocmi si de a depune, in termenul prevazut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi, documente de evidenta a productiei vitivinicole privind declaratii de stocuri, declaratii de recolta, declaratii de productie si de a completa operativ registrele de evidenta obligatorii a produselor vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale. In cazul solicitarii dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlata, un exemplar al declaratiei de recolta si de productie va fi depus si la inspectorii teritoriali ai O.N.D.O.V. Persoanele fizice si juridice care detin o suprafata totala de vie de pana la 0,5 ha nu sunt obligate sa faca declaratii de stocuri, de recolta si de productie. Comerciantii care detin o cantitate de pana la 2.000 l de vin nu sunt obligati sa faca declaratii de stocuri.” Producatorii de vin care poseda licenta de fabricatie eliberata in conditiile legii pot cumpara struguri pentru vinificatie numai de la producatorii care detin carnet de viticultor in anul de recolta respectiv, cu obligatia de a mentiona in evidentele primare cantitatea si soiul strugurilor cumparati. Producatorii si comerciantii de vinuri in vrac sunt obligati sa tina evidenta acestora, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Producatorii care detin o suprafata de vie de pana la 0,5 ha si nu comercializeaza vinuri in vrac nu au obligatia de a tine evidenta prevazuta la alin. (1). Comercializarea vinului de masa in vrac sub denumire de soi, indicatie geografica sau denumire de origine controlata este interzisa. Conditiile de comercializare a vinului de masa in vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului sanatatii publice si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.” Vinurile si celelalte bauturi pe baza de must si vin pot fi puse in consum sub forma imbuteliata sau neimbuteliata. Imbutelierea este obligatorie in cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine controlata, vinurilor cu indicatie geografica, vinarsurilor, vinurilor speciale, cu exceptia pelinului. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
PRIMA LEGE PRIVIND CREANTELE DIN ROMANIA Este prima lege care vorbeste in mod legal de creantele din Romania.Pentru noi(C.A.COLTUC), casele de avocatura specializate in recuperari creante este un prim pas spre normalitate.
Legea insa dupa cum veti vedea are o sfera de aplicare foarte restransa. In Monitorul Oficial, partea I nr. 225 din 13.03.2006 a fost publicata Legea nr. 31/2006 privind securitizarea creantelor („Legea”). Legea are drept scop stabilirea principiilor si a cadrului general pentru utilizarea creantelor, in vederea obtinerii de finantare prin intermediul securitizarii, precum si reglementarea drepturilor si obligatiilor partilor la o operatiune de securitizare. Securitizarea este o operatiune financiara de valorificare a creantelor de catre un vehicul investitional (entitate cu sau fara personalitate juridica, ce are drept obiect de activitate exclusiv emiterea de instrumente financiare securAitizate in baza unui portofoliu de creante) care le achizitioneaza, le grupeaza si le afecteaza garantarii unei emisiuni de valori mobiliare. Pot face obiectul securitizarii creantele izvorate din: a) contracte de credit, inclusiv contracte de credit ipotecar, contracte de credit pentru achizitia de autoturisme, contracte pentru emiterea de carduri de credit; b) contracte de leasing; c) contracte de vanzare-cumparare cu plata pretului la termen, inclusiv contracte de vanzare-cumparare cu plata in rate; d) instrumente financiare de tip participativ sau obligatar, emise potrivit prevederilor Legii; e) orice titlu de creanta, altele decat cele specificate la lit. a)-d), cu conditia ca drepturile pe care le confera sa poata face obiectul unei cesiuni. Cesiunea creantelor Titularii pot cesiona creante prezente sau viitoare catre un vehicul investitional, in scopul securitizarii acestora, in conformitate cu prevederile Legii. Pot face obiectul cesiunii in scopul securitizarii numai creantele care indeplinesc urmatoarele conditii: a) actul juridic generator de creanta sa fie conform cu toate prevederile legale in vigoare la data incheierii; b) asupra creantei, in mod individual ori ca element al unei universalitati, sa nu fi fost constituit un drept de garantie sau un alt drept real, altfel decat pentru scopul securitizarii. Vehiculul investitional achizitioneaza creante individuale ori grupate in portofolii de la unul sau mai multi cedenti si le afecteaza garantarii de obligatiuni ori titluri de participare securitizate. Cesiunea de creante cu titlu gratuit catre un vehicul investitional este nula. Achizitionarea de creante de catre un vehicul investitional se face exclusiv in vederea emiterii de instrumente financiare securitizate. Calitatea de titlu executoriu recunoscuta de lege unui titlu de creanta in considerarea titularului originar al dreptului de creanta profita si cesionarilor acestuia, inclusiv vehiculului investitional, investitorilor sau altor titulari de drepturi de proprietate ori de garantie asupra creantei. Pentru opozabilitate, cesiunea creantelor afectate garantarii unei emisiuni de instrumente financiare securitizate se inscrie la arhiva cu cel putin 15 zile inainte de emiterea prospectului, se notifica de catre cedent debitorilor cedati prin scrisoare recomandata si se aduce la cunostinta creditorilor cedentului fie individual, prin scrisoare recomandata, fie prin afisare la sediul cedentului, cu indicarea cesionarului si a pretului la care s-a efectuat cesiunea. Actiunea pentru anularea cesiunii de creante care afecteaza interesele creditorilor cedentului se prescrie in termen de 45 de zile de la data intrunirii cumulative a cerintelor de publicitate privind inscrierea la arhiva şi notificarea creditorilor cedentului si nu se poate exercita de catre administratori, lichidatori ori creditori in cadrul unei proceduri de reorganizare judiciara sau de faliment, deschise conform prevederilor Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului ori ale Ordonantei Guvernului nr. 10/2004 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului institutiilor de credit, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 278/2004. In cazul in care realizarea unui drept de creanta este asigurata cu garantii reale imobiliare, cesiunea de creanta este supusa formalitatilor de publicitate prevazute in legea privind obligatiunile ipotecare. Cesiunea efectuata potrivit acestei Legi este scutita de taxa pe valoarea adaugata, potrivit art. 141 alin. (2) lit. c) pct. 5 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. In schimbul creantelor cesionate cedentul poate primi titluri de participare sau obligatiuni securitizate emise in baza acestora. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
Conceptul de studiu de fezabilitate presupune efectuarea unei analize complexe de marketing, comerciale, tehnice, de management si financiare a unui obiectiv de investitii, privit ca un sistem dinamic si deschis de productie si comercializare de bunuri si servicii, precum si a factorilor angajati (resurse umane, capital, resurse materiale si energetice etc.), cu mentionarea aspectelor juridice definitorii, desfasurata pe un anumit orizont de timp, luand in consideratie inclusiv factorii de risc si incertitudine.
Cuprinsul recomandat al studiului de fezabilitate (varianta BCR – cea mai completa de pe piata bancara) 1.0. INTRODUCERE 1.1. Scopul si obiectivele studiului 1.2. Prezentarea pe scurt a agentului economic 1.3. Surse de documentare 1.4. Sinteza studiului 1.4.1. Produse / servicii oferite 1.4.2. Prezentarea investitiei 1.4.3. Programul de punere in functiune 1.4.4. Planul de finantare a investitiei 1.5. Principalele concluzii ale analizei financiare 2.0 PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC 2.1. Date de identificare a agentului economic 2.2. Forma juridica 2.3. Obiect de activitate 2.4. Structura actionarilor (asociatilor) 2.5. Scurt istoric 3.0. PREZENTAREA INVESTITIEI 3.1. Imobilizari existente – descriere, valoare ramasa actualizata 3.2. Proiectul de investitii – prezentare si costuri de realizare 3.3. Esalonarea si graficul de realizare a investitiei 3.4. Planul de finantare a investitiei 3.5. Calculul amortizarii mijloacelor fixe 4.0. ANALIZA COMERCIALA 4.1. Produse si / sau servicii oferite 4.1.1. Prezentarea produselor si / sau serviciilor oferite 4.1.2. Principalele caracteristici ale produselor oferite 4.1.3. Nivelul de competitivitate pe piata a produselor 4.1.4. Ciclul de viata al produsului 4.2. Piata si comercializarea 4.2.1. Scurt istoric al evolutiei cererii si ofertei 4.2.2. Analiza cererii si a ofertei pe piata interna 4.2.2.1. Definirea segmentelor de piata tinta 4.2.2.2. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata interna 4.2.2.3. Concurenta, avantaje competitive 4.2.3. Analiza cererii si ofertei pe piata externa 4.2.3.1. Definirea segmentelor de piata tinta 4.2.3.2. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata externa 4.2.3.3. Concurenta, avantaje competitive 4.3. Managementul comercial 4.4. Promovarea si distributia produselor 4.4.1. Metode de promovare utilizate 4.4.2. Canale de distributie a produselor 4.4.3. Cheltuieli pentru promovarea produselor 4.5. Pretul de vanzare al produselor / serviciilor 4.5.1. Preturi de piata 4.5.2. Preturile practicate de agentul economic 5.0. ANALIZA OPERATIONALA 5.1. Capacitatea tehnica si de productie a agentului economic 5.1.1. Amplasare si facilitati 5.1.2. Tehnologii de fabricatie 5.1.3. Program de fabricatie pe produse si / sau servicii 5.1.3.1. Evolutia activitatii in perioada anterioara 5.1.3.2. Capacitati si grad de incarcare 5.1.3.3. Prognoza activitatii 5.2. Factorii de productie ai agentului economic si costurile acestora 5.2.1. Estimarea cheltuielilor cu forta de munca 5.2.1.1. Evolutia structurii personalului si previziuni legate de aceasta 5.2.1.2. Cheltuielile anuale cu forta de munca 5.2.2. Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele si marfurile aprovizionate 5.2.2.1. Materii prime, materiale, marfuri 5.2.2.2. Surse de aprovizionare 5.2.2.3. Consumuri specifice, politica stocurilor de materiale 5.2.2.4. Costurile unitare cu materiile prime, materialele si marfurile aprovizionate 5.2.2.5. Cheltuieli anuale cu materii prime, materiale, marfuri 5.2.3. Estimarea costurilor cu utilitatile 5.2.3.1. Utilitati necesare exploatarii, consumuri specifice 5.2.3.2.Surse de aprovizionare, preturi de achizitie 5.2.3.3.Cheltuieli anuale cu utilitatile 5.2.4. Influenta asupra mediului 5.2.4.1. Emisii poluante 5.2.4.2. Mijloace de tratare si neutralizare 5.2.4.3. Costuri de tratare si neutralizare 6.0. MANAGEMENTUL AGENTULUI ECONOMIC 6.1. Strategia activitatii viitoare 6.1.1. Obiectivele strategice 6.1.2. Masuri necesare indeplinirii obiectivelor 6.2. Structura organizatorica (organigrama si diagrama de relatii) 6.3. Conducerea agentului economic si calitatea echipei de conducere 6.4. Sistemul informational-informatic (existent si preconizat) 7.0. ANALIZA FINANCIARA 7.1. Scurt diagnostic economico-financiar 7.1.1. Analiza veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor 7.1.2. Analiza patrimoniului 7.1.3. Calculul indicatorilor economico-financiari 7.1.3.1. Indicatori de solvabilitate si lichiditate 7.1.3.2. Indicatori de echilibru financiar 7.1.3.3. Indicatori de rentabilitate 7.2. Evaluarea activitatii viitoare 7.2.1. Proiectia contului de rezultate 7.2.1.1. Proiectia veniturilor pe activitati 7.2.1.2.Proiectia cheltuielilor pe activitati 7.2.1.2.1. Prognoza cheltuielilor de exploatare 7.2.1.2.2. Prognoza cheltuielilor financiare 7.2.1.3. Prognoza profiturilor si politica de dividende 7.2.2. Proiectia necesarului de fond de rulment 7.2.3. Proiectia fluxurilor de lichiditati nete 7.2.4. Proiectia bilantului simplificat (optional) 7.2.5. Calculul indicatorilor de evaluare a investitiei (optional) 7.2.5.1. Calculul valorii actualizate nete (VAN) 7.2.5.2. Calculul duratei de recuperare a investitiei 7.2.5.3. Calculul ratei interne de rentabilitate 7.2.5.4. Calculul indicatorilor de solvabilitate si lichiditate, gestiune si rentabilitate 7.2.6. Analiza de sensibilitate si risc 8.0. CONCLUZIILE STUDIULUI DE FEZABILITATE
1. Numele firmei: 2. Codul unic de înregistrare: 3. Forma juridică de constituire:
4. Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale: 5. Natura capitalului social: Natura capitalului social (%) Public Privat Român Străin 6. Valoarea capitalului: 7. Adresa, telefon/fax, e-mail : 8. Persoană de contact: 9. Conturi bancare deschise la: 10. Asociaţi, acţionari principali: Numele Adresa (sediul) Pondere în Capital social % A. Viziune, strategie În acest capitol de început încercaţi să răspundeţi la următoarele întrebări: • Care este esenţa afacerii ? Ce anume va genera bani şi profit ? • Produsul 1,2,3… • Serviciile 1,2,3,… 7 • Activitatea 1,2,3… • Cine vor fi clienţii tăi ? • Persoane • Firme • Bugetul statului Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Clienţi/grupe de clienţi Mii EURO % Mii EURO % Mii EURO % Mii EURO % Mii EURO % Total cifră de afaceri 100 100 100 100 100 • Unde vrei să ajungi într-un interval de 5 ani. Fixează-ţi obiective cuantificabile ! • La ce cifră de afaceri/profit ? • La ce număr de angajaţi ? Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Cifră de afaceri Mii EURO Din care Export Mii EURO Profit Mii EURO Nr. de salariaţi Nr persoane • Care sunt „punctele tari” care te determină să crezi că vei avea succes ? • Cunoştinţe tehnologice • Cunoştinţe de piaţă • Capital • Relaţii • Capacitate de muncă B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentã B1. ISTORIC În această secţiune încercaţi să răspundeţi succint la întrebări de genul: Cum a apărut ideea Dvs. de afacere ? Care au fost principalele etape de dezvoltare până în prezent ? Ce activităţi generează astăzi profitul firmei şi sursele de dezvoltare ? 8 B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE MANAGEMENT Nume şi prenume Funcţia Studii/Specializări Ataşaţi un Curriculum Vitae pentru fiecare persoană relevantă. Managementul unei organizaţii este determinant pentru evoluţia acesteia. Încercaţi să evidenţiaţi felul în care cunoştinţele/specializările/experienţa fiecăruia dintre manageri va influenţa în mod pozitiv evoluţia firmei. PERSONAL Detaliere pe activităţi Activitatea Număr de salariaţi Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 3 … TOTAL (Organigrama poate fi ataşată, dacă e cazul) B3. ACTIVITĂTEA CURENTĂ 1. Produsele/serviciile actuale : (puteţi descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul din cifra de afaceri, nivelurile de preţuri) Produs Pondere în vânzările totale Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 2. Principalii furnizori actuali de materii prime şi materiale: Furnizori Forma de proprietate Valoarea anuală a achiziţiilor (mii lei) Materie primă/serviciu Materie primă/serviciu Materie primă/serviciu Pondere materii prime importate (%) în total materii prime 9 3. Descrierea sumară a procesului tehnologic actual: 4. Date tehnice cu privire la principalele maşini, utilaje şi mijloace de transport aflate în proprietatea agentului economic: Mijloc fix Caracteristici tehnice An fabricaţie Valoare de piaţă estimată 5. Imobile existente: Proprietate Închiriate Denumire Destinaţie Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere Prezentaţi locul unde firma îşi desfăşoară activitatea şi cum sunt asigurate utilităţile necesare (energie electrică, apă, canal). NOTĂ :Pot fi anexate, în copie, acte de proprietate/contracte de închiriere, liste de inventar, facturi de achiziţie, etc. C. Analiza pieþei C1. PIAÞA ACTUALÃ 1. Principalii clienţi: (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total Vânzări pe (principalii) clienţi Mii EURO Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO % 1 2 3 Clienţi interni Total piaţa internă 1 2 3 Clienţi externi Total export Total intern + export 2. Principalii concurenţi : Firmă concurentă Produs/serviciu oferit pieţei Denumirea firmei/ firmelor Ponderea pe piaţă( %) 1 2 3 4 5 6 10 3. Poziţia produselor/serviciilor societăţii pe piaţă comparativ cu cele ale concurenţei: (Descrieţi principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/serviciilor d-voastră comparativ cu cele oferite de concurenţă). C2. DATE PRIVIND PIAŢA ŞI PROMOVAREA NOULUI PRODUS/SERVICIU: 1. Clienţi potenţiali: (Descrieţi ce strategie de marketing aţi gândit să aplicaţi, cum aţi identificat clienţii potenţiali, cum veţi extinde piaţa sau identifica noi pieţe, etc.) Anul curent (N) (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total Vânzări preconizate pe (principalii) clienţi Mii EURO Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO % 1 2 3 Clienţi interni Total piaţa internă 1 2 3 Clienţi externi Total export Total intern + export Anul N+1 Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total Vânzări preconizate pe (principalii) clienţi Mii EURO Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO % 1 2 3 Clienţi interni Total piaţa internă 1 2 3 Clienţi externi Total export Total intern + export 11 Anul N+2 (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total Vânzări preconizate pe (principalii) clienţi Mii EURO Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO % 1 2 3 Clienţi interni Total piaţa internă 1 2 3 Clienţi externi Total export Total intern + export (se pot ataşa studii de cercetare de piaţă sau statistici la care se face referire, precum şi cereri de ofertă/pre-contracte de la potenţialii clienţi) 2. Concurenţi potenţiali: Firme concurente în condiţiile lansării pe piaţă a produselor/serviciilor noi Produs/serviciu oferit pieţei Denumirea firmei/firmelor Ponderea pe piaţă(%) 1 2 3 4 5 6 3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite: De ex. Preţ, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vânzare Alte avantaje : 4. Reacţia previzibilă a concurenţei la apariţia de noi oferte pe piaţă: 5. Cum se va realiza desfacerea produselor: Produse/grupe de produse Pondere în cifra de afaceri( % ) Forme de desfacere(%) 12 6. Activităţi de promovare a vânzărilor : De ex.: Publicitate, Lansare oficială, Pliante, broşuri, Plata în rate (Descrieţi care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor şi după aceea estimaţi costurile anuale de promovare) Cheltuieli pentru promovarea produselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii EURO) Anul 1 Anul 2 Anul 3 Total cheltuieli D. Analiza costurilor de operare (După implementarea investiţiei) 1. Produsele noi : (descrieţi tipul de produse/servicii şi caracteristici, procentul din total vânzări, preţ vânzare) Produs Pondere în vânzările totale Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produs Nou 1 Produs Nou 2 2. Principalii furnizori de materii prime : Furnizori Forma de proprietate Valoarea anuală a achiziţiilor (mii lei) Materie primă/serviciu Materie primă/serviciu Materie primă/serviciu (Descrieţi cum v-aţi propus să faceţi aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.) Puteţi anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale. 3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic: (Descrieţi pe scurt procesul tehnologic şi îmbunătăţirea adusă prin proiectul de investiţii, dacă e cazul) 13 3.1. Impactul asupra mediului: (Descrieţi cum poate proiectul afecta mediul, şi ce soluţii aţi gândit pentru eliminarea acestor efecte) (Dacă a fost elaborat se poate ataşa un Studiu de Impact) 4. Cheltuieli anuale de producţie: (Detaliaţi cheltuielile directe şi indirecte anuale ale activităţii ce se va desfăşura în urma implementării proiectului la capacitatea maximă) Cheltuieli de producþie directe Suma % Materii prime Materiale auxiliare Manoperă directă (salarii + taxe şi contribuţii sociale) Energie, alte utilităţi Subansamble Servicii sau lucrări subcontractate Alte cheltuieli directe Cheltuieli de producþie indirecte Administraţie / Management Cheltuieli de Birou / Secretariat Cheltuieli de Transport Cheltuieli de Pază Cheltuieli de protecţia muncii şi a mediului Alte chetuieli indirecte TOTAL 5. Venituri anuale preconizate : (Detaliaţi volumul vânzărilor anuale pentru fiecare categorie de produs/servicii oferite prin implementarea proiectului la capacitatea maximă a echipamentelor) Vânzãri la capacitatea maximã Suma (lei) Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 TOTAL E. Investiþii necesare 1. Descrierea investiţiei propuse în contextul procesului tehnologic descris anterior Obiectul investiţiei Furnizor Valoarea estimată Durata de amortizare (ani) TOTAL : 14 (Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum şi proiectul, autorizaţiile şi avizele necesare, după caz.) 2. Modul de asigurare cu utilităţi: (Unde va fi implementat proiectul, adresa, descrierea spaţiului şi cum sunt asigurate utilităţile necesare) (se poate ataşa o schiţă de amplasare a mijloacelor fixe achiziţionate) 3. Graficul de realizare a investiţiei: Activitate Durata de implementare Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna … 6. Modificările necesare a fi efectuate la echipamentele, clădirile existente: 7. Modificările necesare a fi operate în structura şi numărul personalului angajat: (Prezentaţi numărul de posturi create, tipul postului, calificarea necesară, salariul lunar propus, inclusiv costurile referitoare la impozite şi contribuţii sociale. Puteţi descrie cum intenţionaţi să recrutaţi personalul necesar şi cum îl veţi instrui pentru postul respectiv, precum şi ce program de pregătire gândiţi în viitor şi cum vă propuneţi să motivaţi personalul). (Noua organigramă poate fi ataşată, daca e cazul) F. Proiecþii financiare Indicatori economici ai situaţiei trecute Anul N-2 N-1 N Rata curentă a lichidităţii Rata rapidă a lichidităţii Rata de recuperare a creanţelor Rata profitului Rata solvabilităţii (Bilanţurile contabile pe ultimii trei ani şi pe ultimul semestru pot fi ataşate. Situaţiile financiare pe ultimul trimestru pot fi ataşate). Plan de finanţare a investiţiei: Suma % Credite bancare Capital propriu Alte surse TOTAL 100 În cadrul planului de afaceri este recomandabil să se prezinte: 15 Proiecţii financiare ale Fluxului de Numerar (prezentăm mai jos un model realizat în conformitate cu Standardele Româneşti de Contabilitate). AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 – încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii – încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri – plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii – plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare – plăţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit – plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung – încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung – plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor întreprinderi – încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor întreprinderi – avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii – încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi – veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu – plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpăra acţiunile întreprinderii – veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi – rambursările în numerar ale unor sume împrumutate Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare – plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar Fluxuri de numerar – total Numerar la începutul perioadei Numerar la finele perioadei proiecţii financiare integrate ale Bilanţului, Contului de Profit şi Pierdere şi ale Fluxului de Numerar (modelul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, BERD, realizat în conformitate cu normele contabile IAS – International Accounting Standards) BILANŢ SIMPLIFICAT Mii EUR Actual Proiecţii N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 ACTIVE Active circulante Numerar existent la începutul perioadei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Numerar generat de activitatea de exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Creanţe 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Alte active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Total Active Circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Active fixe nete (inclusiv financiare ºi necorporale) Total Active Fixe 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TOTAL ACTIVE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 CAPITAL ŞI DATORII Datorii Curente Descoperit de cont la începutul perioadei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 16 Datorii pe Termen Lung Credite pe termen lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Alte Datorii pe Termen Lung ºi Provizioane 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TOTAL DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 CAPITALURI Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Profit repartizat în cursul anului 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Profituri repartizate în anii anteriori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TOTAL CAPITALURI ŞI DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE Mii EUR Actual Proiecţii N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 VÂNZÃRI Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Total Vânzãri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Costuri ºi Cheltuieli Costul Bunurilor Vândute Materii prime şi materiale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Combustibili şi energie 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Servicii subcontractate 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Altele 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Salarii, prime şi contribuţii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Costul Total al Bunurilor Vândute 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Costuri Administrative şi de Desfacere 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Amortizare Amortizare totală 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Venituri / Costuri nete din dobânzi Total venituri / costuri nete din dobânzi 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Profit / Pierdere din Activitatea Extraordinarã Total Profit / Pierdere Extraordinarã 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 VENIT NET ÎNAINTE DE IMPOZITARE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Dividende Plătite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 SITUAŢIE SIMPLIFICATĂ A FLUXULUI DE NUMERAR Mii EUR Actual Proiecţii N-2 N-1 N N+1 N+2 N+4 N+5 SURSE Din Activitatea de Exploatare Profituri repartizate 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Amortizare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Numerar din Activitatea de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Numerar din Activitatea Financiarã Profit din Activitatea Financiarã 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Numerar din Alte Surse Numerar din Vânzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Injecţii de Capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 UTILIZĂRI Activitãþi de investiþii N+3 17 Investiţii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Din activitãþi financiare Pierdere din Activitatea Financiarã 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Creşteri ale Capitalul de Lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TOTAL UTILIZÃRI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 SURPLUSUL / DEFICITUL ANUAL DE NUMERAR 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 SURPLUS/DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 În continuare, pe baza proiecţiilor financiare de mai sus, este necesar să se realizeze: O analiză a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii Actualizate Nete (VNAT) şi a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR) O analiză a pragului de rentabilitate Un flux de numerar detaliat lunar / săptămânal, pe termen scurt, pentru primele luni după începerea investiţiei O analiză de senzitivitate Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot fi avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt: a. Viziune, strategie b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă c. Analiza pieţei d. Analiza costurilor de operare e. Investiţii necesare f. Proiecţii financiare g. Anexe a. Viziune, strategie Cuvinte pretenţioase, dar în esenţă atât de simple. Totul pleacã de la viziune. Fiecare întreprinzător are o viziune. „Vreau să produc subansamble auto pe care să le vând Uzinei Dacia” „Vreau să fabric confecţii pentru copii” 2 „Vreau să produc şi să comercializez sucuri din fructe de pădure” „Vreau să înfiinţez o reţea de Internet – cafe” „Vreau, vreau, vreau . . . ” „Vreau – iată o viziune. Această viziune e de fapt obiectivul final către care vrei să te îndrepţi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotărât să porneşti pentru a atinge şi împlini viziunea este strategia firmei tale. Pentru a clarifica noţiunea de strategie trebuie să răspunzi la următoarele întrebări: • Care este esenţa afacerii tale ? Ce anume va genera bani şi profit ? • Cum vrei să arate produsele/serviciile tale ? • Ai deja un model sau un prototip ? • Cine vor fi clienţii tăi ? • Există o ofertă comparabilă pe piaţă ? • Unde vrei să ajungi într-un interval de 5 ani. Fixează-ţi obiective cuantificabile! • Care este punctul tău tare care te determină să crezi că vei avea succes ? • Există un consens între asociaţi/acţionari referitor la problemele mai sus menţionate? b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a înţelege afacerea în sine, afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în jurul voinţei unui/unor oameni, apoi se dezvoltă şi funcţionează, conduse de acei oameni. Parafrazând zicala populară “omul sfinţeşte locul” putem fără îndoială afirma că “managerul sfinţeşte afacerea”. Managerul sau viitorul manager ar trebuie să-şi pună întrebări de genul: Ce experienţă practică aduci în afacere ? De ce cunoştinţe teoretice dispui ? Ce referinţe poţi prezenta ? Este familia ta dispusă să te sprijine ? Dispui de mijloace financiare pentru a întreţine familia în perioada dificilă de început a afacerii ? Dispui de mijloace financiare pentru a sprijini afacerea ? Dispui de aport în natură pentru a sprijini afacerea ? Cunoştinţele/experienţa ta sau a partenerului tău acoperă domeniile cheie ale afacerii ? Unde vei localiza sediul organizaţiei ? De câţi angajaţi ai nevoie ? Ce calificări trebuie să aibă angajaţii ? Ce nivel de salarizare trebuie prevăzut ? Poţi găsi pe piaţa muncii specializările necesare ? Ai schiţat o structură organizatorică ? O întrebare specială cu o semnificaţie deosebită se referă la: Unde va fi localizată afacerea ta ? 3 Pentru a putea avea în vedere toate criteriile ce privesc alegerea amplasamentului (locaţia) afacerii tale, v. chestionarul din capitolul 2. c. Analiza pieţei De ce există o afacere ? Ca să vândă anume produse/servicii către piaţă. O analiză a pieţei, a modului în care a evoluat în trecut şi a modului în care se anticipează pe viitor evoluţia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera. Este important să răspundem la întrebări referitoare la: Clienţii noştri Cine sunt clienţii tăi ? Firme sau persoane fizice ? Cum se poate segmenta piaţa ta ? Cum este piaţa potenţială împărţită din punct de vedere geografic ? Ştii cât de mare este volumul pieţei potenţiale ? Ai un plan de acţiune pentru atragerea clienţilor ? Concurenţa Ce ştii despre concurenţă ? Câţi angajaţi au ? Ce forţă de vânzare ? Ce cote de piaţă au ? Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ? Ce strategii de preţ are concurenţa ? Dar strategii de comunicare/reclamă ? Piaţa Cum apreciezi că vor evolua vânzările ? Care este prognoza cererii ? Politici de marketing Ai o strategie de produs ? Ai stabilit o politică de distribuţie ? Ai o politică de preţ şi condiţii de plată ? Te-ai gândit la o politică de imagine, de comunicare cu piaţa ? Activităţile de marketing şi politicile de marketing sunt prezentate pe larg în capitolul “Despre marketing în faza de lansare a unei afaceri”. d. Analiza costurilor de operare Acest capitol este dedicat înţelegerii şi evidenţierii costurilor de funcţionare curentă a activităţii. Realizarea lui demonstrează deopotrivă înţelegerea aspectelor tehnologice, economice şi manageriale ale activităţii curente. Demonstrează că înţelegem fluxul tehnologic, că ştim de ce infrastructură de utilităţi avem nevoie, câţi oameni trebuie să angajăm şi în ce structură trebuie să îi dispunem. Este bine să avem în vedere şi să nu omitem costuri ca de exemplu: 4 Costuri de înfiinţare a firmei: • Autorizaţii • Înscrierea în Registrul Comerţului. Costuri curente: • Materii prime • Materiale consumabile, materiale auxiliare, • Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de conducere, prime şi bonusuri • Costuri de training şi formare personal • Impozite şi taxe locale • Servicii externe Contabilitate Consultanţă fiscală Consultanţă juridică Consultanţă în management Consultanţă IT Consultant PR • Costuri de spaţiu Spaţiu de birouri Spaţiu de producţie Spaţiu de vânzări Spaţiu de depozitare • Cheltuieli de încălzire, gaz, curent, curăţenie, reparaţii, asigurare, apă/canal, gunoi • Costuri cu echipamentele • Reparaţii • Întreţinere Costuri cu mijloacele de transport Combustibil • • • • • • • • • • • • • • • Revizie Întreţinere/Reparaţii Asigurare de răspundere civilă & asigurare toate riscurile Impozite Costuri legate de procesul de vânzare Deplasări Materiale de prezentare Participări la târguri Costuri administrative Deplasare Materiale de birou Comunicaţii: telefon, fax, mobil, e-mail Copiere documente Evidenţă primară şi calculul salariilor Abonamente (ex. reviste, legislaţie, întreţinere echipamente birou, etc.) Literatură de specialitate Impozite şi taxe e. Investiţii necesare De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi activităţi. Şi, de cele mai multe ori, o nouă activitate presupune o investiţie nouă. Din acest motiv, în acest 5 capitol trebuie să fundamentăm în mod pragmatic, onest şi realist investiţia. A diminua sau a ignora aspecte conexe investiţiei (de. ex. infrastructura de utilităţi) sau de a o supradimensiona nejustificat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt greşeli frecvente care ridică imediat semne de întrebare (justificate) în mintea acţionarilor, partenerilor, finanţatorilor. Costuri conexe investiţiei: infrastructura apă gaz curent canalizare drum de acces reabilitări amenajări asigurarea normelor de protecţia muncii, de protecţia mediului Alte costuri Cheltuieli de project/investment management Cheltuieli pentru iniţializare în scopul utilizării noilor echipamente Cheltuieli pentru probe tehnologice Costuri de investiţii: clădiri echipamente maşini alte bunuri de capital f. Proiecţii financiare Proiecţiile financiare nu sunt altceva decât anticipări/planificări pe viitor ale situaţiilor financiare ale afacerii. Proiecţiile financiare sunt modelări matematice viitoare ale bilanţului, contului de profit şi pierdere şi a calculului de lichidităţi (cash-flow) pe baza cărora se calculează eventual şi anumite rate de profitabilitate a afacerii. Proiecţiile sunt indisolubil legate de punctele c, d şi e de mai sus. Aceste puncte furnizează datele de intrare în modelul matematic şi dacă aceste date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proiecţiilor financiare nu poate fi decât tot eronat şi deci complet inutil. g. Anexe Evident că nu pot fi propuse formate-cadru, limitative, pentru planul de afaceri. Însă în cazul anumitor programe de finanţare pot fi puse la dispoziţia solicitanţilor formate cadru specifice. Ca manager – întreprinzător trebuie să-ţi alcătuieşti planul afacerii tale. Poţi introduce acele materiale care te pot ajuta să-ţi prezinţi mai bine afacerea, ca de exemplu: certificate de studii/calificări ale echipei manageriale şi ale resurselor umane, certificate de calitate, aprecieri de la clienţi, aprecieri de la bancă, detalii tehnologice sau constructive şi orice alte materiale sau documente pe care managerul – întreprinzătorul le consideră relevante în prezentarea propriei afaceri. 6
Investitii directe cu impact semnificativ in economie Legea nr.332/2001 publicata pe 3 iulie 2001 prevede facilitati pentru investitiile directe ca aport la capitalul social al unei societati comerciale din Romania, care depasesc echivalentul a 1 milion USD in lei sau alta valuta. Aceste investitii beneficiaza de urmatoarele facilitati:
Conform Legii nr.332/2001, sunt exceptate de la plata taxelor vamale importurile de “bunuri noi” (spre exemplu utilaje tehnologice, instalatii, aparate de masura si control, automatizari si produse de software) necesare pentru realizarea investitiei, cu conditia ca bunurile importate sa fie produse cu cel mult un an inainte de intrarea lor in tara si sa nu fi fost niciodata utilizate. In plus, autoritatile locale pot acorda scutirea/reducerea impozitului pe terenul aferent acestor investitii, pe o perioada de pana la 3 ani de la inceperea lucrarilor. Totodata, conform Codului fiscal, investitiile directe cu un impact semnificativ in economie beneficiaza de deducerea din punct de vedere fiscal in luna in care se realizeaza investitia a unei cote de 20% din valoarea totala a acesteia precum si de posibilitatea utilizarii amortizarii accelerate a investitiilor efectuate, fara a mai fi necesara obtinerea aprobarii prealabile din partea organului fiscal teritorial competent. Cu toate acestea, aceste facilitati fiscale sunt limitate in timp, fiind acordate numai investitiilor realizate pana la 31 decembrie 2006. Pentru a beneficia de aceste facilitati, trebuie indeplinite cateva conditii: a. Legea nr. 332/2001 impune investitorului, in ipoteza in care investitia sa intruneste conditiile pentru a beneficia de facilitati acordate de mai multe legi, sa opteze explicit pentru un singur regim de facilitati. Exprimarea optiunii investitorului in sensul aplicarii regimului de facilitati prevazut pentru investitiile directe implica renuntarea de drept la facilitatile stabilite prin alte legi speciale. b. Investitorii sunt obligati sa mentina investitia efectuata pe o perioada de cel putin 10 ani, sub sanctiunea platii impozitelor stabilite potrivit legii pentru intreaga durata de functionare a investitiei, precum si a majorarilor de intârziere la plata taxelor si impozitelor care ar fi trebuit platite in absenta existentei facilitatilor; si c. Investitorii sunt obligati sa nu instraineze intr-un termen mai mic de 2 ani bunurile pentru a caror achizitionare au beneficiat de facilitati, sub sanctiunea platii contravalorii acestor facilitati si a majorarilor de intârziere aferente. Intreprinderile mici si mijlocii Legea nr.346/2004 care a abrogat Legea nr.133/1999 prevede facilitati pentru investitorii privati care infiinteaza sau dezvolta intreprinderi mici si mijlocii (IMM). Legea defineste intreprinderile mici si mijlocii ca fiind acele intreprinderi care au un numar mediu anual de salariati mai mic de 250, realizeaza o cifra de afaceri anuala echivalenta cu pâna la 8 milioane de euro sau au un rezultat anual al bilantului contabil care nu depaseste echivalentul in lei a 5 milioane euro si respecta criteriul de independenta (sunt considerate independente intreprinderile mici si mijlocii care nu sunt detinute in proportie de peste 25% din capitalul social sau din drepturile de vot de catre o alta intreprindere ori de mai multe intreprinderi impreuna, care nu fac parte din categoria intreprinderilor mici si mijlocii). Prin exceptie, este considerata independenta o intreprindere aflata in una dintre urmatoarele situatii: a) intreprinderea este detinuta de societati publice de investitii, de societati cu capital de risc, investitori institutionali, universitati sau centre de cercetare nonprofit, cu conditia ca acestia sa nu exercite, in mod individual sau impreuna, controlul asupra intreprinderii; b) capitalul este divizat de asa natura incât detinatorii nu pot fi identificati, intreprinderea declara cu buna-credinta, pe propria raspundere, ca este in masura sa presupuna ca nu este detinuta in proportie de 25% sau mai mult de o alta intreprindere ori de mai multe intreprinderi impreuna, care nu fac parte din categoria intreprinderilor mici si mijlocii. Bancile, companiile de asigurare si reasigurare, societatile care administreaza fonduri de investitii, societatile de investitii financiare si societatile care au obiect unic de activitate comertul extern nu intra in categoria IMM-urilor. Facilitatile privind scutirea de taxe vamale, scutirea de impozitul pe profitul reinvestit, amortizarea accelerata si reducerea taxelor pe profit au fost abrogate prin Legea privind TVA nr.345/2002, Legea impozitului pe profit nr.414/2002 (acte normative care la randul lor sunt in prezent abrogate) si prin Codul Fiscal. Microintreprinderile Codul Fiscal stabileste regimul de impozitare pentru microintreprinderi. Pentru a intra in aceasta categorie, urmatoarele conditii trebuie indeplinite de persoanele juridice romane la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a. are înscrisa în obiectul de activitate productia de bunuri materiale, prestarea de servicii si/sau comertul; b. are de la 1 pâna la 9 salariati inclusiv; c. a realizat venituri care nu au depasit echivalentul în lei a 100.000 euro. d. capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decât statul, autoritatile locale si institutiile publice. Nu pot opta pentru sistemul de impunere stabilit pentru microintreprinderi persoanele juridice române care: a) desfasoara activitati în domeniul bancar; b) desfasoara activitati în domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere în aceste domenii; c) desfasoara activitati în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor; d) au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
INCHEIEREA CONTRACTELOR LA DISTANTA DUPA ADERARE Sediul materiei OG 85/2004 Contract la distanţă – contractul de furnizare de servicii financiare încheiat între un furnizor şi un consumator, în cadrul unui sistem de vânzare la distanţă sau al unui sistem de furnizare de servicii organizat de către furnizor care utilizează în mod exclusiv, înainte şi la încheierea acestui contract, una sau mai multe tehnici de comunicaţie la distanţă;
S-au avut în vedere contractele încheiate printr-una din următoarele tehnici de comunicaţie la distanţă: a) imprimat neadresat; b) imprimat adresat; c) scrisoare tipizată; d) publicitate tipărită cu bon de comandă; e) catalog; f) telefon cu intervenţie umană; g) telefon fără intervenţie umană (automat de apel, audiotext); h) radio; i) videofon (telefon cu imagine); j) videotext (microordinator, ecran Tv cu tastatură sau ecran tactil); k) poştă electronică (e-mail); l) telecopiator (fax); m) televiziune (teleshopping). Înainte de încheierea unui contract la distanţă sau la momentul prezentării ofertei, furnizorul are obligaţia de a informa consumatorul în timp util, corect şi complet asupra următoarelor elemente referitoare la identificarea sa privind, cel puţin: a) denumirea furnizorului, forma de organizare, activitatea sa principală, adresa sediului social sau, după caz, domiciliul stabil şi modalităţile de contactare a acestuia, telefon/fax, e-mail, registrul comerţului în care este înregistrat şi codul unic de înregistrare; b) denumirea reprezentantului din ţara unde consumatorul are reşedinţa, activitatea principală, adresa sediului social sau, după caz, domiciliul stabil al acestuia şi modalităţile de contactare a acestuia, numărul de telefon/fax, adresa de e-mail, registrul comerţului în care este înregistrat şi codul unic de înregistrare, dacă un astfel de reprezentant există; c) denumirea intermediarului, activitatea principală, adresa sediului social sau, după caz, domiciliul stabil al acestuia şi modalităţile de contactare a acestuia, numărul de telefon/fax, adresa de e-mail, registrul comerţului în care este înregistrat şi codul unic de înregistrare, atunci când consumatorul tratează cu un intermediar; d) în cazul în care activitatea furnizorului necesită o autorizare specială, acesta este obligat să furnizeze, complementar informaţiilor prevăzute la lit. a) şi b), şi datele de identificare, adresa şi modalităţile de contactare a autorităţii emitente a autorizaţiei, inclusiv numărul de telefon/fax şi adresa de e-mail ale acesteia. (2) Informaţiile referitoare la serviciul financiar ce urmează a fi prestat trebuie să fie oferite consumatorului de către furnizor în timp util, corect şi complet, înainte de încheierea unui contract la distanţă sau la momentul prezentării ofertei, asupra următoarelor elemente: a) descrierea caracteristicilor esenţiale ale serviciului financiar respectiv; b) preţul total pe care consumatorul îl are de plătit pentru achiziţionarea serviciului financiar, inclusiv toate comisioanele, taxele, costurile suplimentare ori cheltuielile aferente şi toate tarifele, achitate direct de către consumator ori achitate prin intermediul furnizorului, iar în cazul în care nu poate fi indicat un preţ total precis al serviciului financiar respectiv, furnizorul este obligat să informeze consumatorul asupra modalităţii de calcul necesare verificării costului total; c) elementele specifice anumitor operaţiuni privind existenţa unor riscuri speciale asociate contractării serviciilor financiare ori caracteristicile specifice acestora sau referitoare la posibilitatea unei variaţii a preţului total în funcţie de pieţele financiare ori bursiere, asupra cărora furnizorul nu are influenţă şi nu poate fi prezentată o estimare a evoluţiei viitoare raportată la performanţele statistice precedente; d) existenţa sau posibilitatea existenţei unor taxe şi/sau costuri suplimentare care nu sunt plătite prin intermediul furnizorului sau impuse de acesta; e) orice limită de timp sau data până la care informaţiile furnizate sunt valabile; f) modalităţile de plată şi de realizare a plăţii; g) orice cost suplimentar pentru consumator, rezultat din utilizarea de către acesta a mijloacelor de comunicare la distanţă, dacă astfel de costuri adiţionale sunt facturate separat. (3) Informaţiile referitoare la contractul la distanţă ce urmează a fi încheiat trebuie să fie oferite consumatorului de către furnizor în timp util, corect şi complet, înainte de încheierea unui contract la distanţă sau la momentul prezentării ofertei, asupra următoarelor elemente: a) existenţa sau inexistenţa dreptului de denunţare unilaterală prevăzut la art. 9 şi, în situaţia în care acest drept este stipulat, se vor preciza termenul şi condiţiile în care acesta poate fi exercitat, inclusiv o precizare a informaţiilor privind plata sumelor pe care consumatorul poate fi obligat să le plătească potrivit art. 13 alin. (1), precum şi a consecinţelor ce decurg din neexercitarea acestui drept; b) durata minimă pentru care se încheie contractul la distanţă, în cazul prestării unor servicii financiare cu caracter permanent sau periodic; c) informarea privind dreptul părţilor de reziliere sau de denunţare unilaterală a contractului înainte de termen, în temeiul unei clauze contractuale, inclusiv asupra penalităţilor impuse prin contract, după caz; d) indicarea modalităţilor practice de exercitare a dreptului de denunţare unilaterală a contractului, între altele şi indicarea adresei la care poate fi expediată notificarea de denunţare unilaterală a contractului; e) statul sau statele ale căror norme sunt avute în vedere de către furnizor ca temei juridic al raportului contractual cu consumatorul, în scopul încheierii unui contract la distanţă; f) orice clauză contractuală prin care este indicată legea aplicabilă şi/sau instanţa competentă în soluţionarea eventualelor litigii între părţi; g) în ce limbă sau în care dintre limbile oficiale ale unui stat sunt formulaţi termenii şi condiţiile contractuale, informaţiile prealabile prevăzute de art. 4, care va fi limba sau limbile în care furnizorul a convenit de comun acord cu consumatorul să comunice pe durata derulării contractului la distanţă. (4) Furnizorul este obligat să ofere consumatorului, înainte de încheierea unui contract la distanţă sau la momentul prezentării ofertei, informaţii privind căile de soluţionare a litigiilor dintre părţi, şi anume: a) posibilitatea apelării la proceduri extrajudiciare anterioare sesizării instanţei de judecată, de către consumator, care are calitatea de parte contractuală, şi, de asemenea, care sunt modalităţile consumatorului de apelare la aceste proceduri; b) existenţa unor fonduri de garantare sau a altor mecanisme de compensare, altele decât cele prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 297/2004 şi de reglementările privind Fondul de compensare a investitorilor emise de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în aplicarea Legii nr. 297/2004. (5) Informaţiile prevăzute la alin. (1)-(4), al căror scop comercial trebuie să rezulte fără echivoc, vor fi comunicate în mod clar, uşor de înţeles de către consumator, prin orice mijloc adaptat tehnicii de comunicaţie la distanţă utilizate, ţinându-se seama de principiile de bună practică comercială în tranzacţii şi de principiile care guvernează protecţia minorilor şi a altor persoane lipsite de capacitate de exerciţiu, precum şi de principiile referitoare la bunele moravuri.” În cazul în care mijlocul de comunicaţie la distanţă este telefonul sau orice alt mijloc ce implică vorbirea directă, la începutul convorbirii furnizorul are obligaţia de a informa consumatorul, în mod complet, corect şi precis asupra: a) datelor sale de identificare; b) scopului comercial al apelului. (2) Continuarea de către furnizor a convorbirii telefonice este permisă numai cu acordul explicit al consumatorului. În cazul acceptării de către consumator a continuării convorbirii telefonice, furnizorul are obligaţia de a prezenta următoarele informaţii: a) identitatea persoanei care a contactat consumatorul din partea furnizorului şi în ce calitate reprezintă furnizorul; b) descrierea caracteristicilor esenţiale ale serviciului financiar; c) preţul total pe care consumatorul îl are de plătit pentru achiziţionarea serviciului financiar, inclusiv toate comisioanele, taxele, costurile suplimentare ori cheltuielile aferente şi toate tarifele, achitate direct de către consumator ori achitate prin intermediul furnizorului, iar în cazul în care nu poate fi indicat un preţ total precis al serviciului financiar respectiv, furnizorul este obligat să informeze consumatorul asupra modalităţii de calcul necesare verificării costului total; d) existenţa sau posibilitatea existenţei unor taxe şi/sau costuri suplimentare care nu sunt plătite prin intermediul furnizorului sau impuse de acesta; e) existenţa sau inexistenţa dreptului de denunţare unilaterală prevăzut la art. 9 şi, în situaţia în care acest drept este stipulat, se vor preciza termenul şi condiţiile în care acesta poate fi exercitat, inclusiv o precizare a informaţiilor privind plata sumelor pe care consumatorul poate fi obligat să le plătească potrivit art. 13 alin. (1), precum şi a consecinţelor ce decurg din neexercitarea acestui drept. (3) Furnizorul este obligat să informeze consumatorul despre faptul că orice alte informaţii suplimentare sunt disponibile la cerere şi, totodată, să indice natura acestor informaţii. În toate situaţiile furnizorul trebuie să ofere informaţiile complete atunci când îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin potrivit art. 7. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
GHID DE ÎNFIINŢARE STRUCTURI SPORTIVE Legislaţie aplicabilă: 1.Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, publicată în Monitorul Oficial nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare; 2.Hotărârea Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 578 din 14 septembrie 2001;
3.Hotărârea Guvernului nr. 759/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Sport, publicată în Monitorul Oficial nr. 497 din 9 iulie 2003; 4.Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii si fundaţi În sensul Legii nr.69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, sunt considerate structuri sportive: a) asociaţiile sportive; b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăţi comerciale, unităţile de învăţământ cu program sau profil sportiv, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor;; c) asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport; d) ligile profesioniste; e) federaţiile sportive naţionale; f) Automobil Clubul Român, pentru activitatea de automobilism sportiv şi karting sportiv; g) alte organizaţii sportive naţionale. Cluburile sportive persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ Se pot înfiinţa numai în ramurile de sport recunoscute în România. În condiţiile Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii Clubul este o asociaţie, persoană juridică de drept privat făra scop patrimonial. Potrivit Legii educatiei fizice si sportului nr.69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Clubul este o structură sportivă, club sportiv de drept privat, fără scop lucrativ, persoană juridică nonprofit. În consecinţă, este obligatoriu ca în denumirea persoanei juridice să apară denumirea de club, ţinând cont că asociaţiile sportive sunt structuri sportive fără personalitate juridică, iar asociaţiile nu sunt structuri sportive. Clubul se poate constitui ca o structură monosportivă sau polisportivă. Cluburile sportive au regim propriu de administrare şi de gestionare a bugetului şi a patrimoniului, aprobat de adunările generale ale acestora, în condiţiile legii. Cluburile sportive se supun în fiecare an verificărilor financiare, potrivit legii. În cazul dizolvării unui club sportiv, patrimoniul său net va fi îndreptat spre realizarea unor activităţi sportive, Adunarea generală urmând să stabilească destinaţia sa concretă, cu respectarea prevederilor art. 60 din Ordonanţa Guvernului nr.26/2000 şi statutului propriu. Cluburile sportive, vor respecta prevederile specifice din normele şi regulamentele federaţiilor naţionale din ramura de sport respectivă. Scopul Clubului îl constituie desfăşurarea de activităţi sportive într-una sau mai multe ramuri de sport, respectiv selecţionarea, iniţierea şi pregătirea de sportivi în acest domeniu, participarea la competiţii sportive interne şi internaţionale, precum şi alte activităţi conexe acestora. Obiectivele Clubului decurg şi din reglementările federaţiilor sportive naţionale, precum şi din statutele si regulamentele federaţiilor sportive internationale. Cluburile sportive nu pot avea în scopul pentru care s-au înfiinţat, activităţi aparţinând altor domenii de activitate. Cluburile pot înfiinţa secţii pe ramură de sport. Cluburile pot înfiinţa societăţi comerciale. Dividendele obţinute din activităţile acestor societăţi comerciale, dacă nu se reinvestesc în aceleaşi societăţi comerciale, se folosesc obligatoriu pentru realizarea scopului clubului. Cluburile sportive pot desfăşura orice alte activităţi economice directe, dacă acestea au caracter accesoriu şi sunt în strânsă legătură cu scopul principal al persoanei juridice. În vederea dobândirii personalităţii juridice asociaţii încheie actul constitutiv şi statutul în forma autentică sau atestată de avocat. Actul constitutiv are rolul de a consfinţi dorinţa fondatorilor de a crea o asociaţie anume. Statutul descrie asociaţia şi precizează principalele reguli după care aceasta lucrează. Statutul unui club sportiv persoană juridică de drept privat fără scop lucrativ cuprinde următoarele elemente: datele de identificare a asociaţilor: numele sau denumirea şi, după caz, domiciliul sau sediul acestora; exprimarea voinţei de asociere şi a scopului propus; denumirea clubului sediul clubului durata de funcţionare al clubului – pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat; patrimoniul iniţial al asociaţiei. Activul patrimonial, în valoare de cel puţin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociaţiei (sau la data reorganizării, după caz), este alcătuit din aportul în natură, caz în care forma autentică e obligatorie şi/sau în bani al asociaţilor; explicitarea scopului şi a obiectivelor clubului; nominalizarea expresă a secţiilor pe ramură de sport; drepturile şi îndatoririle membrilor; cerinţele şi procedura de dobândire şi de pierdere a calităţii de membru; regimul de disciplină pentru membrii clubului: recompense şi sancţiuni, condiţiile de acordare a acestora; categoriile de resurse patrimoniale ale clubului; atribuţiile organelor de conducere, administrare şi control ale clubului; însemnele şi culorile; destinaţia bunurilor, în cazul dizolvării clubului; semnăturile asociaţilor. Actul constitutiv va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii: datele de identificare a asociaţilor (aceştia pot fi şi persoane juridice): numele sau denumirea şi, după caz, domiciliul sau sediul acestora; exprimarea voinţei de asociere şi a scopului propus; denumirea asociaţiei ; sediul asociaţiei; durata de funcţionare a asociaţiei – pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat; patrimoniul iniţial al asociaţiei. Activul patrimonial, în valoare de cel puţin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociaţiei (sau la data reorganizării, după caz), este alcătuit din aportul în natură, caz în care forma autentică e obligatorie şi/sau în bani al asociaţilor; componenţa nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare şi control ale asociaţiei; persoana sau persoanele împuternicite să desfăşoare procedura de dobândire a personalităţii juridice sau modificare, completare a statutului iniţial, după caz; semnăturile asociaţilor. Clubul se constituie din 3 sau mai multe persoane care alcătuiesc adunarea generală, organul suprem de conducere al asociaţiei. Consiliul director asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale. El poate fi alcătuit si din persoane din afara asociaţiei, în limita a cel mult o pătrime din componenţa sa. Nu poate fi membru al consiliului director, iar dacă era, pierde aceasta calitate orice persoană care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unei instituţii publice, dacă asociaţia respectivă are ca scop sprijinirea activităţii acelei instituţii publice. Consiliul director poate împuternici una sau mai multe persoane cu funcţii executive, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat ori sunt străine de asociatie, pentru a exercita următoarele atribuţii : – încheie acte juridice în numele si pe seama asociaţiei; – îndeplineste orice alte atributii prevazute în statut sau stabilite de adunarea generala. Controlul financiar intern este asigurat de un cenzor. Dacă numărul asociaţilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie, care poate fi o persoană din afara asociaţiei. În cazul în care nu există obligaţia numirii unui cenzor, fiecare dintre asociaţi care nu este membru al consiliului director poate exercita dreptul de control. Pentru cluburile cu mai mult de 100 de membri înscrişi pâna la data întrunirii ultimei adunari generale, controlul financiar intern se exercita de catre o comisie de cenzori. Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un număr impar de membri, din care majoritatea este formata din asociati. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, în condiţiile legii. La autentificarea actului constitutiv şi a statutului se va prezenta dovada eliberată de Ministerul Justiţiei privind disponibilitatea denumirii sau refuzul motivat al eliberării acesteia. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
DIVORTUL O REALITATE A ANULUI 2008 In anul 2008 in Romania se observa o crestere a numarului de divorturi si as spune o usurinta a judecatorilor de a admite o cerere de divort Temelia oricarei societati este familia.
Ea poate inceta prin modul firesc ,decesul unuia dintre soti sau poate fi desfacuta prin divort. Divortul este de doua feluri: 1)prin acordul partilor sau2) cand raporturile dintre soti sunt grav vatamatesi continuarea casatoriei nu mai este posibila Instanta competenta pt solutionarea cererilor de divort, este judecatoria( intotdeauna judecatoria sublinirea noastra) in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor de la data introducerii actiunii Pentru declanşarea procedurii de desfacere a căsătoriei trebuie introdusă acţiunea de divorţ. Aceasta trebuie să cuprindă: – numele şi adresa reclamantului – numele şi adresa pârâtului – data şi locul unde a fost încheiată căsătoria – date privind copiii: dacă există – numele şi data naşterii acestora; dacă nu există – se menţionează acest lucru. – date cu privire la locuinţă – date cu privire la nume, dacă se solicită păstrarea numelui sau revenirea la cel anterior căsătoriei – solicitarea pensiei de întreţinere (dacă este cazul) – motivele care au dus la destrămarea relaţiilor de familie. Este indicat ca acestea să fie descrise cronologic. Se menţionează dacă au existat acte de violenţă morală sau fizică, dacă soţul pârât manifesta dezinteres pentru viaţa de familie, dacă întreţinea relaţii extraconjugale, dacă era consumator de băuturi alcoolice, dacă au existat despărţiri etc. – dacă se solicită cheltuieli de judecată Soţul reclamant trebuie să depună personal acţiunea la judecătorul de serviciu de la Judecătoria în raza căreia se află ultimul domiciliu comun al soţilor, în două exemplare dacă soţii nu au copii minori şi în trei exemplare dacă au. În unele oraşe mici există regula ca acţiunile de divorţ să fie depuse direct la Preşedintele Judecătoriei, deoarece instanţa are obligaţia ca, la început, să încerce împăcarea celor doi soţi. Ce se ataseaza cererii? certificatul de căsătorie în original. Dacă acesta este pierdut sau este reţinut de către soţul care nu este de acord cu divorţul, este nevoie ca persoana în cauză să se adreseze serviciului de stare civilă unde a fost încheiată căsătoria şi să solicite un duplicat. – copiile actelor de naştere ale copiilor – certificate medico-legale. – chitanţa doveditoare pentru plata taxei judiciare de timbru. Acestă taxă se plăteşte la CEC, în contul judecătoriei la care se introduce acţiunea de divorţ. POSIBILE MOTIVE DE DIVORT parasirea nejustificata a domiciliului comun de unul dintre soti; separatia in fapt imputabila unuia dintre acestia; infidelitatea unuia dintre soti; rele purtari de ordin fizic sau moral care duc la destramarea vietii de familie; existenta unor nepotriviri de ordin fiziologic, etc Temeiul divortului il poate constitui doar indeplinirea cumulativa a trei conditii care un pot fi apreciate separat una de alta: – existenta unor motive temeinice; – aceste motive sa destramat grav raporturile dintre soti incat continuarea casatoriei este vadit imposibila; – imposibilitatea continuarii casatoriei sa existe pentru cel care cere desfacerea ei. Divortul se poate pronunta doar din vina exclusiva a paratului sau din vina ambelor parti cand culpa concurenta a sotului reclamant este grava si ar fi putut duce ea singura la desfacerea casatoriei. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
CUM SCHIMBAM VALUTA IN ROMANIA;OBLIGATIILE AGENTIILOR DE SCHIMB VALUTAR Sediul materiei: Ordin nr. 205/2007 privind unele masuri de informare a consumatorilor de catre operatorii economici care desfasoara activitati de schimb valutar Operatorii economici care desfasoara activitati de schimb valutar au obligatia de a-i informa pe consumatori asupra cursurilor de schimb valutar, atat pentru operatiunile de vanzare, cat si pentru operatiunile de cumparare de valuta, prin afisare la loc vizibil, atat in interiorul, cat si in exteriorul casei de schimb valutar, conform prevederilor prezentului ordin.
La exteriorul si in interiorul casei de schimb valutar, cursurile de schimb valutar, atat pentru operatiunile de vanzare, cat si pentru operatiunile de cumparare de valuta, vor fi inscrise pe acelasi suport sau panou, intr-o culoare contrastanta fata de culoarea de fond a panoului. In cazul practicarii mai multor cursuri valutare pentru aceeasi moneda, acestea vor fi afisate pe panouri diferite. In cazul in care se efectueaza si operatiuni de schimb pentru cecuri de calatorie sau vouchere, cursurile practicate pentru acestea vor fi afisate pe panouri diferite, separat de panoul pentru bancnote. Suportul pe care se va face afisarea trebuie sa fie monocolor, fara degradeuri ori alte insemne grafice sau culori. Informatiile prevazute la alin. (1) trebuie indicate in mod vizibil si intr-o forma neechivoca, usor de citit. Comisioanele practicate de operatorul economic care desfasoara activitati de schimb valutar, in cazul in care acestea exista, vor fi afisate pe panou, distinct, in culoare rosie, avand dimensiunile egale cu celelalte informatii. Prevederile art. 1, 2 si 3 se aplica in mod corespunzator si pentru operatiunile efectuate cu valute uzate, rupte sau iesite din uz, monede ori instrumente de plata exprimate in valuta, de tipul voucherelor, cecurilor de calatorie si altora asemenea. In cazul in care se efectueaza operatiuni de schimb valutar cu monede sau bancnote uzate, rupte sau iesite din uz, operatorul economic respectiv va afisa separat cursul de schimb practicat in aceste cazuri. Inaltimea minima admisa a literelor si cifrelor pentru afisarea in exteriorul casei de schimb valutar a cursurilor de schimb valutar, atat pentru operatiunile de vanzare, cat si pentru operatiunile de cumparare de valuta, este de 80 mm, grosimea literelor, de 10 mm, distanta dintre litere, de minimum 10 mm, iar distanta dintre cuvinte, de minimum 20 mm. Inaltimea minima admisa a literelor si cifrelor pentru afisarea in interiorul casei de schimb valutar a cursurilor de schimb valutar, atat pentru operatiunile de vanzare, cat si pentru operatiunile de cumparare de valuta, este de minimum 8 mm, grosimea literelor, de 1 mm, distanta dintre litere, de minimum 1 mm, iar distanta dintre cuvinte, de minimum 2 mm. Dreptul consumatorilor de a fi informati in mod corect, complet si precis asupra cursurilor de schimb valutar se concretizeaza prin obligatia operatorilor economici ce desfasoara activitati de schimb valutar ca, inainte de operatiunea efectiva de schimb valutar, sa informeze consumatorul, atat verbal, cat si in scris, asupra cursului practicat, prin completarea unui formular de acceptare a tranzactiei, semnat de ambele parti, astfel incat consumatorul sa aiba posibilitatea de a face o alegere rationala. Formularul de acceptare a tranzactiei trebuie sa fie scris vizibil si lizibil, iar literele sa aiba marimea minima de 10 (marime caracter), si va cuprinde obligatoriu informatii referitoare la: denumirea si adresa operatorului economic, data emiterii, numele si prenumele consumatorului, seria si numarul de buletin/carte de identitate/pasaport al(e) acestuia, suma tranzactionata, suma ce urmeaza a fi incasata de consumator, comisionul practicat, semnatura operatorului si cea a consumatorului. Formularul-tip va fi intocmit atat in limba romana, cat si in limba engleza, in doua exemplare, un exemplar pentru consumator, iar celalalt pentru operator. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
1. Contract de administrare 2. Contract de administrare cadru 3. Contract de administrare apartament 4. Contract de agentie comerciala 5. Contract de amanet 6. Contract de amanet standard 7. Contract de imprumut garantat cu amanet 8. Cerere de retinere a amanetului de catre creditor sau pentru scoaterea sa la vanzare 9. Contract imprumut garantat cu o creanta in amanet 10. Cerere de scoatere la vanzare a amanetului
11. Contract de angajament de confidentialitate 12. Contract de angajarea personalului 13. Contract de angajare 14. Contract individual de munca 15. Contract de antrepriza 16. Contract de arenda 17. Contract de asigurare 18. Contract de asigurare autovehicul pentru avarii si furt 19. Contract de asigurare autovehicul. Accident rutier 20. Contract de asigurare autovehicul.Accidente 21. Contract de asigurare in caz de furt si talharie din locuinte si birouri 22. Contract de asigurare in caz de incendiu 23. Contract de asigurare rapundere civila a familiei 24. Contract de asigurare asigurari sociale 25. Contract de asigurare pentru diverse situatii 26. Contract de asistenta 27. Contract de asistenta economica si financiara 28. Contract de asistenta financiara 29. Contract de asistenta juridical 30. Contract de asociere 31. Contract de asociere in participatiune.Amenajare spatiu commercial 32. Contract de asociere in participatiune. Prestari servicii 33. Contract de audit financiar. Verificare situatii financiare 34. Contract barter 35. Contract barter, spatiu emisiune contra program contabilitate 36. Contract barter. Publicitate 37. Contract de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor (1) 38. Contract de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor (2) 39. Contract de cesiune neexclusiva a drepturilor patrimoniale de autor 40. Contract de cesiune capital social integral 41. Contract de cesiune parti sociale 42. Contract de colaborare 43. Contract de colaborare (2) 44. Contract de comercializare. Pachete de servicii turistice 45. Contract de comercializare. Acordarea autorizatiei de comercializare 46. Contract de comision (intermediere) 47. Contract de comision import-export 48. Contract de comision de cumparare (import) 49. Contract de comision de vanzare (export) 50. Contract de intermediere 51. Contract de comodat. Imprumut tablouri 52. Contract de exploatare bunuri, sevicii 53. Contract de concesiune. Baza sportiva 54. Contract de concesiune. Dreptul de a vinde 55. Contract de concesiune exclusive. Aprovizionare si desfacere produse 56. Contract de concesiune. Teren situat intr-o zona libera 57. Contract de consignatie 58. Contract de consignatie (1) 59. Contract de consignatie (2) 60. Contract de constituire a dreptului de uzufruct 61. Contract de constituire a locuintei cu credit 62. Contract de consultanta 63. Contract de consultanta (1) 64. Contract de servicii 65. Contract de protecte a dreptului de autor 66. Contract de marketing 67. Contract de conventie civila de prestari servicii 68. Contract de curtaj. Gasirea si atragerea clientelei 69. Contract de credit bancar si tipuri de garantie folosite de societatile bancare 70. Cerere de acordarea a unui credit pe termen 71. Contract de credit 72. Contract de imprumut bancar (2) 73. Contract de garantie mobiliara si (sau) imobiliara, parte integranta a contractului de credit 74. Contract de nota de evaluare a bunurilor aduse drept gaj, parte integranta din contractul de credit 75. Contract de garantie suplimentara in bani 76. Contract de depozit si sechestru 77. Contract de depozit 78. Contract de depozit si sechestru 79. Contract de actiune. Depozit necesar. Restituire bunuri 80. Contract de distributie exclusiva 81. Contract de donatie 82. Contract de donatie standard 83. Contract de donatie apartament 84. Contract de donatie autovehicul 85. Contract de donatie colectie de tablouri 86. Contract de donatie suma de bani 87. Contract de donatie teren 88. Contract de donatie actiuni 89. Contract de donatie cu dreptul de uzufruct 90. Contract factoring 91. Contract de fidejusiune. Executarea unei creante 92. Contract franchising 93. Contract de furnizare 94. Contract de furnizare internet 95. Contract de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici 96. Contract de gaj 97. Contract de imprumut cu gaj de marfuri 98. Contract de act de recunoastere a datoriei garantate cu gaj de creanta 99. Cerere de transcriere a actului de gaj (de amanet ) in registrul amanetului 100. Cerere pentru transcrierea gajului.
COMERCIANTI HAIDETI SA INVATAM CARE SUNT CLAUZELE ABUZIVE Am scris acest articol pentru ca din practica se observa in ultimul timp introducerea de catre comercianti in contractle lor unele clauze care nu sunt legale.
Problema este extreme de serioasa pentru ca in caz de litigiu cluzele abusive nu produc efecte juridice. Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care: a) dau dreptul comerciantului de a modifica, in mod unilateral, clauzele contractuale, fara a avea un motiv specificat in contract si acceptat de consumator prin semnarea acestuia; b) obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii contractului; c) obliga consumatorul sa isi indeplineasca obligatiile contractuale, chiar si in situatiile in care comerciantul nu si le-a indeplinit pe ale sale; d) dau dreptul comerciantului sa prelungeasca automat un contract incheiat pentru o perioada determinata, prin acordul tacit al consumatorului, daca perioada limita la care acesta putea sa isi exprime optiunea a fost insuficienta; e) dau dreptul comerciantului sa modifice unilateral, fara acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor si serviciilor care urmeaza sa fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu; f) dau dreptul comerciantului sa constate unilateral conformitatea produselor si serviciilor furnizate cu prevederile contractuale; g) dau dreptul exclusiv comerciantului sa interpreteze clauzele contractuale; h) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului sa pretinda despagubiri in cazurile in care comerciantul nu isi indeplineste obligatiile contractuale; i) obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant; j) restrang sau interzic dreptul consumatorului de a rezilia contractul, in cazurile in care: – comerciantul a modificat unilateral clauzele mentionate la lit. e); – comerciantul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale; k) exclud sau limiteaza raspunderea legala a comerciantului in cazul vatamarii sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei actiuni sau omisiuni a comerciantului privind utilizarea produselor si serviciilor; l) exclud dreptul consumatorului de a intreprinde o actiune legala sau de a exercita un alt remediu legal, solicitandu-i in acelasi timp rezolvarea disputelor in special prin arbitraj; m) permit in mod nejustificat impunerea unor restrictii in administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte parti din contract; n) dau dreptul comerciantului sa transfere obligatiile contractuale unei terte persoane – agent, mandatar etc. -, fara acordul consumatorului, daca acest transfer serveste la reducerea garantiilor sau a altor raspunderi fata de consumator; o) interzic consumatorului sa compenseze o datorie catre comerciant cu o creanta pe care el ar avea-o asupra comerciantului; p) permit stabilirea pretului la livrare sau cresterea pretului la livrare, fata de cel stabilit la incheierea contractului, in masura in care nu se da dreptul consumatorului de a rezilia contractul cand considera ca pretul este prea mare fata de cel stabilit initial; r) permit comerciantului obtinerea unor sume de bani de la consumator, in cazul neexecutarii sau finalizarii contractului de catre acesta din urma, fara a prevedea existenta compensatiilor in suma echivalenta si pentru consumator, in cazul neexecutarii contractului de catre comerciant; s) dau dreptul comerciantului sa anuleze contractul in mod unilateral, fara sa prevada acelasi drept si pentru consumator; t) dau dreptul comerciantului sa inceteze contractul incheiat pentru o durata nedeterminata fara un anunt prealabil, cu exceptia unei motivatii pertinente, acceptate de consumator prin semnarea Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
Ce se intampla cu sitemul energetic din Romania? In anul 2007 a fost adoptata o noua forma a legii energiei electrice care spun eu(av.COLTUC) a trecut neobservata .
Dar haideti sa discutam un pic pe marginea acesteia Care sunt obiectivele legii? Activitãþile în domeniul energiei electrice ºi al energiei termice produse în cogenerare trebuie sã se desfãºoare pentru realizarea urmãtoarelor obiective de bazã: a) asigurarea dezvoltãrii durabile a economiei naþionale; b) diversificarea bazei de resurse energetice primare; c) crearea ºi asigurarea funcþionãrii pieþelor concurenþiale de energie electricã; d) asigurarea accesului nediscriminatoriu ºi reglementat al tuturor participanþilor la piaþa de energie electricã ºi la reþelele electrice de interes public; e) transparenþa tarifelor, preþurilor ºi taxelor la energie electricã în cadrul unei politici de tarifare, urmãrind creºterea eficienþei energetice pe ciclul de producere, transport, distribuþie ºi utilizare a energiei electrice; f) constituirea stocurilor de siguranþã la combustibilii necesari pentru producerea energiei electrice, precum ºi a energiei termice produse în cogenerare; g) asigurarea funcþionãrii interconectate a Sistemului Electroenergetic Naþional cu sistemele electroenergetice ale þãrilor vecine ºi cu sistemele electroenergetice din Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE); h) promovarea utilizãrii surselor noi ºi regenerabile de energie; i) asigurarea protecþiei mediului la nivel local ºi global, în concordanþã cu reglementãrile legale în vigoare; j) asigurarea mãsurilor de securitate în vederea prevenirii ºi combaterii actelor de terorism ºi sabotaj asupra infrastructurii Sistemului Electroenergetic Naþional; 3 k) asigurarea siguranþei în funcþionare a Sistemului Electroenergetic Naþional; l) asigurarea siguranþei în alimentarea cu Domeniul de reglementare Prezenta lege stabileºte cadrul de reglementare pentru desfãºurarea activitãþilor în sectorul energiei electrice ºi al energiei termice produse în cogenerare, în vederea utilizãrii optime a resurselor primare de energie în condiþiile de accesibilitate, disponibilitate ºi suportabilitate ºi cu respectarea normelor de siguranþã, calitate ºi protecþie a mediului. (2) Nu se supun dispoziþiilor prezentei legi: a) acumulatoarele electrice, grupurile electrogene mobile, instalaþiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel; b) sursele staþionare de energie electricã în curent continuu; c) instalaþiile energetice amplasate în marea teritorialã, care nu sunt racordate la reþeaua electricã. Regimul autorizării (1) Pentru autorizare, solicitantul va înregistra cererea la autoritatea competentã. (2) Solicitantul va ataºa la cerere actele ºi documentele care probeazã îndeplinirea de cãtre acesta a condiþiilor economice, financiare, tehnice ºi profesionale stabilite pe categorii de capacitãþi energetice ºi de activitãþi în domeniu. (3) Nu pot fi autorizaþi solicitanþii aflaþi în procedura reorganizãrii judiciare sau a falimentului ºi nici cei care au fost sancþionaþi de autoritatea competentã prin retragerea de autorizaþii sau licenþe într-o perioadã de 5 ani anterior datei de înregistrare a cererii. (4) Procedura de acordare a autorizaþiilor/licenþelor, termenele ºi condiþiile de acordare, constând în: criterii, limite de putere, atestãri, avize, garanþii ºi altele asemenea, diferenþiate pe categorii de capacitãþi ºi activitãþi supuse autorizãrii, se stabilesc prin regulament elaborat de autoritatea competentã ºi aprobat prin hotãrâre a Guvernului. (5) Refuzul acordãrii unei autorizaþii sau licenþe, lipsa de rãspuns înãuntrul termenului ºi orice altã soluþie a autoritãþii competente, considerate de solicitant ilegale ºi prejudiciabile, pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureºti, secþia de contencios administrativ, în condiþiile legii. (6) Pentru capacitãþile de producere distribuitã ºi/sau pentru micii producãtori de energie electricã, criteriile de autorizare vor avea în vedere dimensiunile limitate ale capacitãþilor de producere ºi impactul asupra funcþionãrii reþelelor electrice de distribuþie. Categoriile de autorizaţii şi licenţe Autoritatea competentã emite: 1. Autorizaþii de înfiinþare pentru: a) realizarea de noi capacitãþi energetice de producere a energiei electrice ºi a energiei termice în cogenerare sau retehnologizarea celor 26 existente; b) realizarea ºi/sau retehnologizarea de linii ºi staþii de transport al energiei electrice; c) realizarea ºi/sau retehnologizarea de linii ºi staþii de distribuþie a energiei electrice cu tensiune nominalã de 110 kV; 2. Licenþe pentru: a) exploatarea comercialã a capacitãþilor de producere a energiei electrice sau a energiei termice în cogenerare; b) prestarea serviciului de transport al energiei electrice; c) prestarea serviciului de sistem; d) prestarea serviciului de distribuþie a energiei electrice; e) activitãþi de administrare a pieþelor centralizate; f) activitatea de furnizare a energiei electrice. (2) Autorizaþiile de înfiinþare pentru realizarea de capacitãþi noi prevãzute la alin.(1) pct.1 se acordã numai pe/în imobile proprietate publicã sau privatã a statului ori a unitãþilor administrativteritoriale, proprietate privatã a solicitantului autorizaþiei de înfiinþare ori deþinute cu un alt titlu legal. (3) Licenþele pentru exploatarea comercialã a capacitãþilor energetice noi se acordã în cazul în care capacitãþile energetice noi sunt amplasate pe/în imobile proprietate publicã sau privatã a statului ori a unitãþilor administrativ-teritoriale, proprietate privatã a solicitantului licenþei ori proprietate privatã a unor persoane fizice sau juridice, deþinute cu un alt titlu legal. Proprietarii terenurilor ºi titularii activitãþilor afectaþi de exercitarea de cãtre titularii de licenþã ºi autorizaþii a drepturilor prevãzute la alin. (2) vor fi despãgubiþi pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despãgubirilor vor fi avute în vedere urmãtoarele criterii: – suprafaþa de teren afectatã cu ocazia efectuãrii lucrãrilor; 29 – tipurile de culturi ºi plantaþii, precum ºi amenajãrile afectate de lucrãri; – activitãþile restrânse cu ocazia lucrãrilor. Cuantumul despãgubirii se stabileºte prin acordul pãrþilor sau, în cazul în care pãrþile nu se înþeleg, cuantumul se stabileºte prin hotãrâre judecãtoreascã. (10) Dreptul de uz ºi de servitute asupra terenurilor proprietate privatã, restrângerea sau încetarea unor activitãþi prevãzute la alin. (2) se stabilesc ºi se exercitã cu respectarea principiului echitãþii, a dreptului de proprietate ºi a minimei afectãri a acestuia.
ORDIN nr. 110 din 24 ianuarie 2007 privind aprobarea Procedurii de gestionare a documentelor administrative de însotire, întocmite în cazul deplasarii produselor accizabile în regim suspensiv În temeiul prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotarârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, în temeiul prevederilor art. 187, 1891, 191 si 1922 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale pct. 14, 15 si 182 din titlul VII „Accize si alte taxe speciale” din Hotarârea Guvernului nr. 44/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, ministrul finantelor publice emite urmatorul ordin:
Se aproba Procedura de gestionare a documentelor administrative de însotire, întocmite în cazul deplasarii produselor accizabile în regim suspensiv, prevazuta în anexa nr. 1. Se aproba Procedura de stabilire si de identificare a gradului de risc fiscal în cazul produselor accizabile expediate din România, în regim suspensiv, pe teritoriul comunitar, prevazuta în anexa nr. 2. (1)Se aproba formularul 121 „Declaratie privind accizele aferente diferentelor de produse accizabile transportate în regim suspensiv”, cod M.F.P. 14.13.01.03/d, prevazut în anexa nr. 3. (2)Formularul 121 se completeaza conform instructiunilor prevazute în anexa nr. 4. (3)Caracteristicile de tiparire, modul de difuzare, utilizare si pastrare ale formularului 121 sunt prevazute în anexa nr. 5. Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din prezentul ordin. (1)La data intrarii în vigoare a prezentului ordin se înfiinteaza, în cadrul fiecarei unitati fiscale teritoriale în a carei raza teritoriala îsi desfasoara activitatea antrepozite fiscale, o structura de gestiune a documentelor administrative de însotire a produselor accizabile, organizata la nivel de serviciu, birou sau compartiment. (2)Regulamentul de organizare si functionare al unitatilor fiscale teritoriale se completeaza în mod corespunzator. (3)Numarul de posturi necesar functionarii structurii organizatorice se va asigura prin redistribuire din numarul de posturi vacante/ocupate, din cadrul structurii de administrare, cu încadrarea în numarul total de posturi aprobat pentru fiecare directie generala a finantelor publice prin ordin al ministrului finantelor publice. Serviciul/biroul/compartimentul de gestiune a documentelor administrative de însotire a produselor accizabile are ca atributii principale urmatoarele: a)procesarea si organizarea evidentei exemplarului 5 al documentelor administrative de însotire primite de la expeditorii produselor accizabile în format electronic; b)procesarea si organizarea evidentei exemplarului 4 al documentelor administrative de însotire sau a documentului unic vamal, dupa caz, transmise de primitorii produselor accizabile; c)verificarea formala a datelor înscrise în documentele administrative de însotire; d)colaborarea cu organul de control competent în scopul verificarii neconcordantelor sesizate în documentele administrative de însotire, precum si în circuitul acestora; e)încheierea circuitului documentelor administrative de însotire, prin verificarea existentei exemplarelor 4 si 5 ale documentelor administrative de însotire în evidenta organelor fiscale; f)stabilirea si identificarea gradului de risc fiscal în cazul transporturilor de produse accizabile în regim suspensiv; g)transmiterea documentelor administrative de însotire pentru tranzactiile intracomunitare Serviciului central de legaturi din cadrul Directiei de metodologie si proceduri pentru inspectia fiscala; h)acordarea aprobarii pentru necompletarea casutelor din documentul administrativ de însotire în cazurile prevazute de normele metodologice de aplicare a titlului VII „Accize si alte taxe speciale” din Codul fiscal, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; i)orice alte sarcini ce îi revin din procedurile privind gestiunea documentelor administrative de însotire si administrare a accizelor. (1)La data intrarii în vigoare a prezentului ordin se înfiinteaza, în cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, precum si în cadrul Directiei generale de administrare a marilor contribuabili, compartimentul de schimb international de informatii. Compartimentul de schimb international de informatii functioneaza în subordinea directorului executiv adjunct coordonator al Activitatii de Control Fiscal si este coordonat si îndrumat metodologic de catre Serviciul central de legaturi din cadrul Directiei de metodologie si proceduri pentru inspectia fiscala din Agentia Nationala de Administrare Fiscala. (2)Regulamentul de organizare si functionare al directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, precum si al Directiei generale de administrare a marilor contribuabili se completeaza în mod corespunzator. (3)Numarul de posturi necesar functionarii structurii organizatorice se va asigura prin utilizarea a 130 de posturi dintre cele prevazute pentru Ministerul Finantelor Publice, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2006 privind unele masuri pentru întarirea capacitatii administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeana, repartizate astfel: a)câte 3 posturi pentru fiecare directie generala a finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti; b)4 posturi pentru Directia generala de administrare a marilor contribuabili. Compartimentul de schimb international de informatii are ca atributii principale urmatoarele: a)transmite catre Serviciul central de legaturi, periodic sau la cerere, informatii si date necesare gestionarii activitatii de cooperare administrativa între Agentia Nationala de Administrare Fiscala si administratiile fiscale ale statelor membre ale Uniunii Europene; b)primeste informatiile si datele transmise de Serviciul central de legaturi, referitoare la contribuabilii care efectueaza tranzactii intracomunitare; c)organizeaza si gestioneaza evidenta solicitarilor, informatiilor si datelor primite si a celor transmise de la/catre Serviciul central de legaturi; d)efectueaza sau solicita structurilor competente, cu avizul sefului ierarhic superior si al directorului executiv adjunct coordonator, efectuarea de actiuni de inspectie fiscala, în vederea solutionarii solicitarilor primite de la Serviciul central de legaturi; e)asigura si urmareste respectarea termenelor de solutionare a solicitarilor primite de la Serviciul central de legaturi; f)asigura comunicarea dintre Serviciul central de legaturi si structurile teritoriale competente în gestionarea documentelor administrative de însotire a produselor accizabile; g)colaboreaza cu compartimentele de inspectie fiscala în pregatirea si desfasurarea actiunilor de inspectie fiscala la contribuabilii care efectueaza tranzactii intracomunitare; h)participa la elaborarea tematicilor si metodologiilor de inspectie fiscala în domeniul inspectiei fiscale a operatiunilor intracomunitare; i)verifica modul de aplicare, de catre organele de inspectie fiscala, a metodologiilor si procedurilor din domeniul inspectiei fiscale a operatiunilor intracomunitare; j)îndruma activitatea organelor de inspectie fiscala în cazul inspectiei fiscale la contribuabilii care efectueaza tranzactii intracomunitare; k)primeste din partea compartimentelor de inspectie fiscala solicitari destinate altor state membre ale Uniunii Europene, pentru verificarea unor tranzactii intracomunitare ale contribuabililor români, si le transmite Serviciului central de legaturi; l)întocmeste periodic raportari catre Serviciul central de legaturi si/sau catre conducerea directiei. Directia generala a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Finantelor Publice asigura realizarea si implementarea aplicatiilor informatice suport pentru aplicarea procedurilor prevazute în prezentul ordin. Directia generala de gestiune a impozitelor si contributiilor, Directia de metodologie si proceduri pentru inspectia fiscala si Directia de organizare si resurse umane din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Directia generala a tehnologiei informatiei si Directia generala a politicilor si resurselor umane din cadrul Ministerului Finantelor Publice, Directia generala de administrare a marilor contribuabili, precum si directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti vor lua masuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Ordin nr. 142 / 2007 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor titlului XI „Renta viagera agricola” din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului finantelor publice nr. 1.272/26.503/2005, cu modificarile si completarile ulterioare; in acest articol voi evidentia principalele modificari ale acestei legi fundamentale pentru domeniul agricol.
In temeiul art. 1 din titlul XI „Renta viagera agricola” din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare, avand in vedere Referatul de aprobare nr. 965 din 10 aprilie 2007, intocmit de Agentia Domeniilor Statului, in temeiul art. 46 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, cu modificarile si completarile ulterioare, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale si ministrul economiei si finantelor emit urmatorul ordin: Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului XI „Renta viagera agricola” din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului finantelor publice nr. 1.272/26.503/2005, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1. 178 din 27 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: 1. La articolul 4, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 4. – (1) Beneficiaza de renta viagera agricola persoanele fizice care au varsta de peste 62 de ani si care detine in proprietate pana la 10 ha teren cu destinatie agricola situat in extravilan, care instraineaza prin acte intre vii sau arendeaza terenurile cu destinatie agricola dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.” 2. La articolul 4, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul 11), cu urmatorul cuprins: „(11) Beneficiarii rentei viagere agricole vor putea ramane proprietari pe o suprafata de teren cu destinatie agricola, situata in extravilan, de pana la 0,5 ha pentru folosinta personala.” 3. La articolul 4, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(4) In cazul contractelor de arendare, proprietarii beneficiaza de renta viagera agricola de 50 euro/ha/an, daca aceste contracte sunt inca in vigoare la sfarsitul anului calendaristic pentru care se plateste renta.” 4. La articolul 4, dupa alineatul (41) se introduc trei noi alineate, alineatele (42), (43) si (44), cu urmatorul cuprins: „(42) In situatia in care terenul ce face obiectul contractului de arendare, pe baza caruia rentierul agricol beneficiaza de renta viagera agricola de 50 euro/ha/an, este instrainat in perioada de valabilitate a contractului de arendare, renta de 50 euro/ha/an se calculeaza si se datoreaza de la data incheierii, respectiv a intrarii in vigoare a contractului de arendare, urmand ca de la data instrainarii terenului rentierul sa beneficieze de renta viagera agricola de 100 euro/ha/an. (43) Renta viagera agricola se calculeaza si se datoreaza de la data incheierii contractelor de arendare, respectiv instrainare, indiferent de data depunerii cererii, in cazul in care contractele au fost incheiate in anul depunerii cererii. (44) In cazul in care contractele au fost incheiate in anii precedenti depunerii cererii, renta viagera agricola se calculeaza si se datoreaza de la 1 ianuarie a anului in care s-a depus cererea.” 5. La articolul 4, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(5) In cazul proprietatii comune, renta viagera agricola se acorda individual pentru cota-parte stabilita in baza declaratiei autentice notariale, data de comun acord de toti coproprietarii.” 6. La articolul 5, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 5. – (1) Persoanele care solicita renta viagera agricola pot sa depuna personal ori prin mandatar la orice birou judetean, cu conditia ca toate solicitarile ulterioare sa fie depuse la acelasi birou, o cerere, conform anexei nr. 1, insotita de urmatoarele documente: a) copie de pe actul de identitate al solicitantului; b) copie de pe actul de instrainare autentificat sau, dupa caz, de pe titlul de proprietate al arendatorului si de pe contractul de arendare incheiat cu respectarea prevederilor Legii arendarii nr. 16/1994, cu modificarile si completarile ulterioare; c) declaratie pe propria raspundere, din care sa rezulte faptul ca nu are in proprietate pentru folosinta proprie teren cu destinatie agricola situat in extravilan, in suprafata mai mare de 0,5 ha.” 7. La articolul 5, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu urmatorul cuprins: „(11) In cazul in care se constata ca datele declarate de solicitanti nu corespund realitatii, dreptul de a primi renta viagera agricola se suspenda pana la data completarii dosarului conform prevederilor legale in vigoare.” 8. La articolul 5, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(4) Persoanele care au depus deja dosar pentru a putea beneficia de renta viagera agricola, iar ulterior dobandesc si alte suprafete de teren in conditiile prevazute la art. 4 alin. (2) si (3) pot beneficia de un termen de 6 luni pentru a incheia acte de instrainare sau contracte de arendare, in vederea obtinerii rentei viagere agricole pe intreaga suprafata pe care o detin.” 9. Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 7. – In termen de maximum 30 de zile Oficiul national propune spre aprobare documentatia primita de la birourile judetene, urmand ca dupa solutionare sa comunice solicitantului si birourilor judetene daca dosarul a fost aprobat, daca trebuie completat sau daca a fost respins.” 10. Articolul 9 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 9. – Birourile judetene tin evidenta rentierilor agricoli din judetul respectiv, iar Oficiul national arhiveaza documentatia si coordoneaza programul informatic de evidenta si calcul al rentei viagere agricole.” 11. Articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 10. – (1) In primul trimestru al anului rentierii se vor prezenta la birourile judetene de renta viagera agricola in vederea vizarii carnetelor de rentier agricol, in baza carora Agentia Domeniilor Statului va plati renta viagera agricola. (2) Odata cu vizarea carnetelor, rentierii vor depune la birourile judetene unde au fost inregistrate solicitarile de acordare a rentei viagere agricole o declaratie pe propria raspundere privind situatia contractelor de arendare, conform anexei nr. 3, precizand daca acestea au fost in vigoare la sfarsitul anului pentru care se acorda renta.” 12. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 12. – Plata rentei viagere agricole se face in lei, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Nationala a Romaniei din anul pentru care aceasta se datoreaza. Aceasta se efectueaza de catre Agentia Domeniilor Statului, prin mandat postal, virament bancar sau orice alta modalitate prevazuta de lege.” 13. La articolul 13, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins: „(2) Dupa decesul rentierului, mostenitorii vor incasa ultima rata scadenta de la data decesului, in primul trimestru al anului urmator celui pentru care aceasta este datorata, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de mostenitor si a carnetului de rentier agricol al defunctului.” 14. Articolul 14 va avea urmatorul cuprins: „Art. 14. – Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezentele norme metodologice”.
In perioada 2006 – 2007 se observa in Romania un numar mare al accidentelor de munca. In conformitate cu Legea protectiei muncii, accidentele de munca, în raport cu urmarile produse, se clasifica astfel: 1. accidente care produc incapacitate temporara de munca (ITM): Accidentul care produce ITM determina intreruperea activitatii lucratorului pe o anumita perioada, cu o durata de cel putin 3 zile calendaristice consecutive, confirmata prin certificat medical ca fiind urmare a accidentului produs.
Perioada de ITM se calculeaza prin insumarea numarului de zile calendaristice consecutive, acordat imediat dupa producerea accidentului, prin certificatul / certificatele medicale, incepand cu prima zi si terminind cu ultima zi inscrisa în acestea. In cazul în care accidentatul si-a reluat activitatea dupa o perioada de ITM si, ulterior, apar consecinte asupra sanatatii victimei, confirmate prin act medical ca fiind urmare a accidentului suferit, accidentatul va beneficia în continuare de drepturile ce decurg dintr-un accident de munca; 2. accident care produce invaliditate: Accidentul de munca care produce INV determina pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca, confirmata prin decizie de încadrare într-un grad de INV, emisa de organele medicale în drept. In situatia în care, la momentul producerii accidentului, consecinta acestuia este o infirmitate evidenta (de exemplu: un brat smuls din umar), evenimentul va fi declarat ca accident de urmari de INV, numai dupa emiterea deciziei de INV de catre organele medicale; 3. accident mortal: Accidentul de munca mortal presupune decesul accidentatului imediat sau dupa un interval de timp, daca acesta este confirmat, în baza unui act medico-legal, ca fiind urmare a accidentului suferit; 4. accident colectiv – daca au fost accidentate cel putin 3 persoane, în acelasi timp si din aceleasi cauze, în cadrul aceluiasi eveniment. Baza reglementarilor privind accidentele de munca o constituie Legea protectiei muncii nr.90/1996, cu normele metodologice privind comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea si evidenta accidentelor de munca. Legea defineste cadrul organizatoric al protectiei muncii si responsabilitatile privind coordonarea si controlul acestei activitati, transpunând Directiva cadru 89/391/CEE. Dreptul la viata, la integritate fizica si psihica a tuturor persoanelor, precum si dreptul la ocrotirea sanatatii sunt drepturi fundamentale, garantate prin Constitutia României în art.22 si art.34. Completarea cadrului legislativ este asigurata de 8 norme metodologice pentru aplicarea legii, Normele Generale de Protectie a Muncii, de 105 norme specifice privind protectia muncii în sectoare de activitate având riscuri comune, si de Normativul cadru de acordare a echipamentului individual de protectie. Nu trebuie sa uitam de raspunderea delictuala prevazuta de Codul civil. Primul pas pentru a dezvolta o strategie eficienta de prevenire a accidentelor de munca este convingerea ca marea majoritate a accidentelor de munca pot fi prevenite. Este necesara corectarea imediata a oricaror situatii nesigure. Supervizarea si controlul aplicarii masurilor de protectie a muncii reprezenta prevenirii accidentelor de munca. Tot mai multe personae apeleaza la instantele de judecata pentru rezolvarea problemelor create.
Casa de avocatura Coltuc a anuntat incheierea in aprilie 2007 a unui parteneriat cu firmele de constructii prin care sa le reprezinte interesele juridice (legale), se arata intr-un comunicat trimis ziarului financiar electronic www.SMARTfinancial.ro. A avut loc incheierea unui acord cu 500 de firme din acest sector.
Modalitatea de colaborare este atat sub forma de abonament lunar, cat si onorariu pentru fiecare prestatie avocatiala. „Daca pana acum am tatonat aceasta piata extrem de dinamica, acum ii putem ajuta efectiv sa isi rezolve problemele. Este o piata speciala, unde posibilitatile financiare sunt immense, dar bineinteles si probleme complexe.Speram sa ii putem ajuta cu cele 4 departamente ale noastre: litigii, recuperari creante, consultanta, marketing”, a precizat avocatul titular Coltuc Marius. Firma de avocatura acopera in acest sector: infiintari de societati comerciale si modificarea actelor constitutive – atestare acte juridice; asistare in negocieri; contracte, editarea acestora; asistare si reprezentare in fata organelor de urmarire penal (politie, parchet, penitenciare). Inmatricularea de societati comerciale – redactarea de acte constitutive si aditionale; redactarea de hotarari ale adunarilor generale; reprezentarea asociatilor la adunari generale; inregistrarea de reprezentante; dizolvarea si lichidarea de societati; cesiuni si alte operatiuni societare; fuziuni; verificari ale titlurilor de proprietate Casa de avocatura Coltuc ofera consultanta in domeniul dobandirii si instrainarii de imobile; contracte de vanzare cumparare si inchiriere; diverse contracte cu privire la imobile; redactarea diferitelor tipuri de contracte; consultatii cu privire la incheierea si continutul contractelor; asistenta in negocierea si incheierea de contracte; consultatii in domeniul impozitelor si taxelor; consultatii in legatura cu impozitarea structurilor straine in Romania; litigii comerciale, civile sau penale; pregatirea dosarelor pentru instanta si arbitraj; redactarea de cereri adresate instantelor ori unor autoritati.
Problema clauzelor abuzive este extrem de serioasa, pentru ca in caz de litigiu clauzele abuzive nu produc efecte juridice.
Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care: a) dau dreptul comerciantului de a modifica, in mod unilateral, clauzele contractuale, fara a avea un motiv specificat in contract si acceptat de consumator prin semnarea acestuia; b) obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii contractului; c) obliga consumatorul sa isi indeplineasca obligatiile contractuale, chiar si in situatiile in care comerciantul nu si le-a indeplinit pe ale sale; d) dau dreptul comerciantului sa prelungeasca automat un contract incheiat pentru o perioada determinata, prin acordul tacit al consumatorului, daca perioada limita la care acesta putea sa isi exprime optiunea a fost insuficienta; e) dau dreptul comerciantului sa modifice unilateral, fara acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor si serviciilor care urmeaza sa fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu; f) dau dreptul comerciantului sa constate unilateral conformitatea produselor si serviciilor furnizate cu prevederile contractuale; g) dau dreptul exclusiv comerciantului sa interpreteze clauzele contractuale; h) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului sa pretinda despagubiri in cazurile in care comerciantul nu isi indeplineste obligatiile contractuale; i) obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant; j) restrang sau interzic dreptul consumatorului de a rezilia contractul, in cazurile in care: comerciantul a modificat unilateral clauzele mentionate la lit. e); comerciantul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale; k) exclud sau limiteaza raspunderea legala a comerciantului in cazul vatamarii sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei actiuni sau omisiuni a comerciantului privind utilizarea produselor si serviciilor; l) exclud dreptul consumatorului de a intreprinde o actiune legala sau de a exercita un alt remediu legal, solicitandu-i in acelasi timp rezolvarea disputelor in special prin arbitraj; m) permit in mod nejustificat impunerea unor restrictii in administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte parti din contract; n) dau dreptul comerciantului sa transfere obligatiile contractuale unei terte persoane – agent, mandatar etc. -, fara acordul consumatorului, daca acest transfer serveste la reducerea garantiilor sau a altor raspunderi fata de consumator; o) interzic consumatorului sa compenseze o datorie catre comerciant cu o creanta pe care el ar avea-o asupra comerciantului; p) permit stabilirea pretului la livrare sau cresterea pretului la livrare, fata de cel stabilit la incheierea contractului, in masura in care nu se da dreptul consumatorului de a rezilia contractul cand considera ca pretul este prea mare fata de cel stabilit initial; r) permit comerciantului obtinerea unor sume de bani de la consumator, in cazul neexecutarii sau finalizarii contractului de catre acesta din urma, fara a prevedea existenta compensatiilor in suma echivalenta si pentru consumator, in cazul neexecutarii contractului de catre comerciant; s) dau dreptul comerciantului sa anuleze contractul in mod unilateral, fara sa prevada acelasi drept si pentru consumator; t) dau dreptul comerciantului sa inceteze contractul incheiat pentru o durata nedeterminata fara un anunt prealabil, cu exceptia unei motivatii pertinente, acceptate de consumator prin semnarea.
Procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului Alte stiri la aceasta categorie Confuzii legate de accesarea si implementarea proiectelor cu fonduri europene & antidoturi posibile Sibiul european sarbatoreste Ziua Copiilor prin cultura Sesiune de Training in campus – proiecte finantat din Fonduri Europene Inscrieri pentru un job la UE – cum sa lucrezi, ca roman, pentru Uniunea Europeana Alinierea tarifelor de roaming va reduce competitia pe piata telecom, spun oficialii Orange BERD a acordat CEC 10 milioane euro pentru promovarea produselor destinate mediului rural Honda nu va mai investi in Marea Britanie, din cauza refuzului de a trece la euro Noi atasati pe probleme de munca si sociale la Berlin si Londra Parlamentul European nu vrea suprimare brusca a sistemului de interventie pe piata cerealelor Fonduri europene – parteneriat intre Agentia de dezvoltare durabila Brasov si Eurolink CEDO poate fi sesizata numai dupa epuizarea cailor de recurs interne si intr-un termen de 6 luni incepand cu data hotararii interne definitive.
Formularele-tip ale cererii, precum si informatiile suplimentare necesare se pot descarca de pe site-ul oficial al Curtii. Curtea nu va retine o cerere daca aceasta este anonima sau este identica cu o cerere examinata anterior de Curte sau deja supusa unei instante internationale de ancheta sau de reglementare si in conditiile in care nu contine fapte noi. Orice stat contractant (cerere statala) sau persoana care pretinde a fi victima unei incalcari a Conventiei (cerere individuala) poate depune direct la Curtea de la Strasbourg o cerere prin care invoca o incalcare de catre un stat contractant a unuia dintre drepturile garantate prin Conventie. O nota informativa pentru reclamanti si formulare de cereri pot fi obtinute de la Grefa. Procedura in fata noii Curti Europene a Drepturilor Omului este contradictorie si publica. Audientele, care nu se tin decat intr-un numar redus de cazuri, sunt publice, cu exceptia cazurilor cand camera/Marea Camera ia o alta decizie in situatii exceptionale. Memoriile si alte documente inaintate Grefei Curtii de catre parti sunt, in principiu, accesibile publicului. Reclamantii individuali isi pot prezenta ei insisi cazul in fata Curtii, dar o reprezentare facuta de un avocat este recomandata si in marea majoritate a cazurilor, chiar ceruta expres, odata ce cererea a fost comunicata guvernului in cauza. Consiliul Europei a pus in practica un sistem de asistenta juridica pentru reclamantii care nu dispun de suficiente mijloace materiale pentru a fi reprezentati in fata Curtii de catre un avocat. Reclamantii individuali pot inainta ei insisi cererile, dar se recomanda sa fie reprezentati de un avocat, si chiar se cere acest lucru pentru audiente sau din momentul in care cererea a fost declarata admisibila. Consiliul Europei a elaborat un sistem de acordare a asistentei juridice pentru reclamantii care au resurse insuficiente. Limbile oficiale ale Curtii sunt franceza si engleza, dar cererile pot fi scrise in una din limbile oficiale ale statelor contractante. Odata ce cererea a fost declarata admisibila, una dintre limbile oficiale ale Curtii trebuie sa fie utilizata, cu exceptia cazurilor când presedintele camerei/Marii Camere va autoriza utilizarea in continuare a limbii in care s-a facut cererea. Fiecare cerere individuala este repartizata unei sectiuni, al carei presedinte numeste un raportor. Dupa o examinare prealabila a cauzei, raportorul decide daca aceasta trebuie examinata de un comitet alcatuit din trei membri sau de o camera. Un comitet poate, in unanimitate, sa declare o cerere inadmisibila sau sa o radieze de pe rolul Curtii cand o astfel de decizie poate fi luata fara vreo alta examinare. Prima faza a procedurii este in general scrisa, chiar daca uneori camera poate lua decizia de a tine o audienta publica, caz in care se vor face, de asemenea, referiri la fondul cauzei. Hotararile camerei referitoare la admisibilitate, care sunt luate prin majoritate de voturi, trebuie sa fie motivate si facute publice. Dupa ce camera a decis sa admita cererea, ea poate invita partile sa prezinte probe suplimentare si sa depuna observatii scrise, inclusiv o eventuala cerere pentru satisfactie echitabila din partea reclamantului. Daca in faza de examinare a admisibilitatii cererii nu s-a tinut o audienta, ea poate sa decida organizarea unei audiente cu privire la fondul cauzei Presedintele camerei poate, in interesul unei administrari corecte a justitiei, sa invite sau sa autorizeze orice stat contractant, care nu este parte la procedura, sau orice persoana interesata, alta decat reclamantul, sa depuna observatii scrise si in circumstante exceptionale, sa ia parte la audienta. Un stat contractant, al carui cetatean este un reclamant intr-o cauza, poate interveni de drept. In timpul procedurii referitoare la fond, negocierile purtate in vederea asigurarii unei reglementari amiabile pot fi purtate prin intermediul Grefierului. Negocierile sunt confidentiale. Camerele hotarasc cu majoritate de voturi. Orice judecator care a luat parte la examinarea dosarului are dreptul sa anexeze la hotarare fie opinia sa separata concordanta sau disidenta, fie o simpla declaratie de disociere. Intr-un termen de trei luni de la adoptarea hotarârii de catre camera, oricare dintre parti poate cere retrimiterea cauzei in fata Marii Camere, daca prin aceasta se ridica o problema grava relativa la interpretarea sau la aplicarea Conventiei, ori a protocoalelor sale, sau o problema grava cu caracter general. O hotarare a unei camere devine definitiva la expirarea termenului de trei luni sau mai devreme daca partile declara ca nu au intentia de a cere retrimiterea cauzei la Marea Camera, ori in cazul in care colegiul de cinci judecatori a respins cererea de retrimitere in fata Marii Camere. Toate hotarârile definitive ale Curtii sunt obligatorii pentru statele parate in cauza.
In Romania post aderare se observa o reticenta a notarilor publici de a incheia contracte prin care cetatenii staini si apatrizii, persoane juridice straine, dobandesc dreptul de proprietate asupra terenurilor din Romania, comenteaza avocatul Coltuc Marius Vicentiu, pentru ziarul financiar electronic www.SMARTfinancial.ro. „Problema este destul de spinoasa pentru ca tot mai multe firme doresc sa investeasca in Romania si sa devina si proprietare pe terenuri”, explica acesta. Cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii romani si pentru persoanele juridice romane.
Cetateanul unui stat membru nerezident in Romania, apatridul nerezident in Romania cu domiciliul intr-un stat membru si persoana juridica nerezidenta, constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru, pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru resedinte secundare, respectiv sedii secundare, la implinirea unui termen de 5 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Sediul materiei prezentului material este legea nr 312/2005, publicata in M.Of. partea I nr 1008/14.11.2006. (1) Cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere la implinirea unui termen de 7 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica fermierilor care desfasoara activitati independente si sunt, dupa caz: a) cetateni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul intr-un stat membru, care isi stabilesc resedinta in Romania; b) apatrizi cu domiciliul in Romania. (3) Cetatenii statelor membre sau apatrizii cu domiciliul intr-un stat membru isi dovedesc calitatea de fermier care desfasoara activitati independente cu documente emise/eliberate de autoritatile competente din statul membru sau de provenienta. Apatrizii cu domiciliul in Romania fac dovada acestei calitati cu atestatul eliberat, in acest sens, de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. (4) Persoanele prevazute la alin. (2) dobandesc dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere in aceleasi conditii cu cele aplicabile cetatenilor romani, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (5) Destinatia terenurilor agricole, padurilor si a terenurilor forestiere nu poate fi schimbata pe durata perioadei de tranzitie de catre persoanele prevazute la alin. (2). Dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini, apatrizii si persoanele juridice apartinand statelor terte: (1) Cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor terte pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, in conditiile reglementate prin tratate internationale, pe baza de reciprocitate. (2) Cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor terte nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in conditii mai favorabile decat cele aplicabile cetateanului unui stat membru si persoanei juridice constituite in conformitate cu legislatia unui stat membru. In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie: stat membru – orice stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European; stat tert – orice alt stat decat statele membre; rezident – strainul care are drept de rezidenta pe teritoriul Romaniei sau, dupa caz, persoana juridica straina care are cel putin un sediu secundar pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii; fermier care desfasoara activitati independente – orice persoana fizica care desfasoara activitate agricola sau silvica, in vederea realizarii de produse agricole vegetale ori animale, precum si de depozitare si prelucrare a produselor obtinute din activitatea proprie sau care desfasoara o activitate in vederea realizarii de produse lemnoase si nelemnoase ale fondului forestier, asa cum sunt definite de legea in vigoare. „Legea este destul de clara si ar fi bine sa fie respectata”, mai spune avocat Coltuc Marius Vicentiu.
In conditiile in care Romania pregateste pentru perioada urmatoare primele alegeri pentru Parlamentul European, Cabinetul Avocat Coltuc Marius Vicentiu (www.coltuc.ro) a realizat pentru www.SMARTfinancial.ro un material de prezentare a aspectelor procedurale privind aceste alegeri. Membrii din Romania in Parlamentul European sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile prezentei legi.
Mandatul membrilor din Romania in Parlamentul European este de 5 ani. Cetatenii romani care fac parte din urmatoarele categorii – judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici, inclusiv cei cu statut special, stabilite prin lege organica – nu pot fi alesi ca membri din Romania in Parlamentul European. Listele electorale sunt permanente si speciale. Alegatorii resortisanti sunt inscrisi in listele electorale permanente. Dispozitiile Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cu modificarile si completarile ulterioare, privind listele electorale permanente se aplica in mod corespunzator. Alegatorii comunitari care, in conformitate cu prevederile prezentei legi, au drept de vot sunt inscrisi, la cerere, de catre primarul unitatii administrativ-teritoriale in care au resedinta sau domiciliul, intr-o lista electorala speciala. Cererea prevazuta la alin. (3) se depune cu cel putin 60 de zile inaintea alegerilor insotita de un document valabil de identitate sau de orice alt asemenea document care atesta identitatea, precum si de o declaratie oficiala, pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele precizari: a) cetatenia si adresa la care solicitantul locuieste pe teritoriul Romaniei; b) localitatea sau circumscriptia electorala, dupa caz, din statul membru de origine, pe ale carei liste electorale acesta este inscris; c) mentiunea ca isi exercita dreptul de vot numai in Romania; d) mentiunea ca nu este lipsit, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, de dreptul de vot in statul membru de origine. In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii prevazute la alin. (3), primarul unitatii administrativ-teritoriale respective inainteaza cererea, insotita de declaratia pe propria raspundere, Autoritatii Electorale Permanente. In termen de 15 zile de la inregistrarea cererii prevazute la alin. (3), Autoritatea Electorala Permanenta hotaraste asupra indeplinirii conditiilor prevazute de lege de catre alegatorul comunitar privind exercitarea dreptului de a alege membri din Romania in Parlamentul European. In cazul in care alegatorul comunitar indeplineste conditiile prevazute de prezenta lege, Autoritatea Electorala Permanenta comunica primarului unitatii administrativ-teritoriale hotararea sa pentru inscrierea solicitantului in listele electorale speciale prevazute la alin. (3). Comunicarea este insotita de o dovada pe baza careia solicitantul isi poate exercita dreptul de a alege membri din Romania in Parlamentul European, la orice sectie de votare organizata pentru aceste alegeri. Autoritatea Electorala Permanenta informeaza institutiile cu responsabilitati similare din statul membru al Uniunii Europene al carui cetatean este ca acestuia i s-a acordat dreptul de a alege membri din Romania in Parlamentul European. Primarul respinge cererea de inscriere in listele electorale speciale in baza raspunsului negativ al Autoritatii Electorale Permanente in cazul in care, in urma verificarilor efectuate potrivit art. 11 alin. (1), se constata neindeplinirea cerintelor prevazute la alin. (4) lit. d). Solutia data de primar poate fi contestata potrivit dispozitiilor Legii nr. 373/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Alegatorii comunitari care nu mai indeplinesc cerintele prezentei legi se radiaza din listele electorale speciale de catre primarul localitatii pe raza careia isi au resedinta sau domiciliul, in baza comunicarii scrise din partea Autoritatii Electorale Permanente. Pentru a-si exercita dreptul de a fi ales ca membru din Romania in Parlamentul European pe listele unui partid politic, ale unei organizatii a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, unei aliante politice, aliante electorale ori ca independent, o persoana eligibila comunitar este obligata ca, pe langa actele necesare candidatilor care sunt cetateni romani, sa prezinte Biroului Electoral Central documente valabile care sa ateste identitatea, precum si o declaratie oficiala pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele precizari: a) cetatenia si adresa la care solicitantul locuieste pe teritoriul Romaniei; b) localitatea sau circumscriptia electorala, dupa caz, in statul membru de origine, pe ale carei liste electorale este inscris; c) mentiunea ca nu candideaza pentru obtinerea unui mandat de parlamentar european in alt stat membru al Uniunii Europene. Persoanele eligibile comunitar, care candideaza in cadrul alegerii membrilor din Romania in Parlamentul European, trebuie sa prezinte, odata cu propunerea de candidatura, un certificat in traducere oficiala, eliberat de autoritatea competenta din statul al carui cetatean este, care sa ateste ca nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales in acel stat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. Biroul Electoral Central respinge prin hotarare, in 24 de ore de la depunere, propunerile de candidaturi care nu sunt insotite de certificatul prevazut la alin. (2). In termen de 24 de ore de la inregistrare, Biroul Electoral Central inainteaza catre Autoritatea Electorala Permanenta o copie a propunerii de candidatura insotita de o copie a declaratiei pe propria raspundere, in vederea informarii statului membru de origine asupra intentiei persoanei eligibile comunitar de a candida la alegerile organizate pentru desemnarea membrilor din Romania in Parlamentul Europei Propunerile de candidaturi pentru alegerea membrilor din Romania in Parlamentul European se depun si se inregistreaza la Biroul Electoral Central cel mai tarziu cu 60 de zile inainte de ziua de referinta. Listele de candidati pentru alegerea membrilor din Romania in Parlamentul European trebuie intocmite astfel incat sa asigure reprezentarea ambelor sexe. Numarul de candidati de pe fiecare lista poate fi cu maximum 10 mai mare decat numarul mandatelor repartizate Romaniei in Parlamentul European. Sectiile de votare se organizeaza dupa cum urmeaza: a) in localitatile urbane, cate o sectie de votare la 1.000-2.000 de locuitori; b) in comune, cate o sectie de votare la 500-2.000 de locuitori; se organizeaza sectii de votare, de regula, in fiecare sat; pot fi organizate sectii de votare si in satele sau in grupurile de sate cu populatie de pana la 500 de locuitori.
Pensiunile turistice sunt, conform definitiei, structuri turistice amplasate in mediul rural, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura, in spatii special amenajate, cazarea turistilor si conditii de pregatire si servire a mesei. Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din alimentatia turistilor cu produse din productia proprie. Legea nr. 187 din 14 octombrie 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural se aplica si persoanelor fizice, asociatiilor familiale si societatilor comerciale, detinatoare de pensiuni turistice sau pensiuni agroturistice.
Intr-un material pus la dispozitia ziarului financiar exclusiv electronic www.SMARTfinancial.ro de catre Cabinetul de Avocatura Coltuc Marius Vicentiu, reprezentantii acestuia au subliniat facilitatile prevazute de lege pentru pensiunile turistice. Principalele avantaje sunt acordarea de prioritati la instalarea de linii pentru telecomunicatii, la racordarea la reteaua electrica, la reteaua de alimentare cu apa si canalizare, precum si la reteaua de distribuire a gazului metan, asistenta tehnica de specialitate, sub toate formele, din partea Ministerului Turismului, în colaborare cu asociatiile profesionale, prezentarea gratuita a ofertei turistice a pensiunilor turistice si agroturistice în materiale de promovare turistica si în actiuni de promovare întreprinse de birourile de informare turistica din tara si din strainatate ale Ministerului Turismului. In plus: includerea în programele institutiilor de învatamânt cu profil de turism sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice si pensiunilor agroturistice; scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioada de 10 ani din momentul clasificarii, a pensiunii turistice sau a pensiunii agroturistice; plata, la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic, a energiei electrice si a gazului metan, respectiv la tariful pentru persoane fizice, a serviciilor de telecomunicatii utilizate în cadrul pensiunilor turistice si al pensiunilor agroturistice; acordarea de credite cu dobanda preferentiala pe o perioada de maximum 10 ani pentru dezvoltarea si/sau modernizarea capacitatilor de cazare; dobanda suportata de beneficiarii creditelor va reprezenta 50% din nivelul dobânzii de pe piata bancara. Persoanele fizice, asociatiile familiale si societatile comerciale, sunt obligate sa-si mentina obiectul de activitate, clasificarea pensiunilor turistice si a pensiunilor agroturistice pe toata perioada în care beneficiaza de facilitatile prevazute în prezenta ordonanta. In cazul in care pensiunile turistice sau pensiunile agroturistice, care beneficiaza de scutirea impozitului pe venit, respectiv pe profit, isi inceteaza activitatea într-o perioada mai mica decât dublul perioadei de scutire, acestea au obligatia de a vira la bugetul de stat sau la bugetele locale impozitul pe venit, respectiv pe profit, calculat pentru întreaga perioada de scutire. Acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestarile de servicii gratuite, precum si asigurarea sumelor necesare acordarii de credite cu dobanda preferentiala, se vor face din Fondul special pentru dezvoltarea si promovarea turismului, în limitele prevazute de Ministerul Turismului.
Pensiunile turistice reprezinta tot mai mult o atractie pentru romanul mediu interesat sa demareze o afacere cu bani putini dar cu potential de dezvoltare ridicat. Care sunt insa avantajele unei astfel de afaceri sau facilitatile de care beneficiaza potentialii beneficiari?
Un raspuns in acest sens incearca sa ofere avocatul Marius Vicentiu Coltuc (www.coltuc.ro). Pensiunile turistice sunt structuri turistice amplasate in mediul rural, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura, in spatii special amenajate, cazarea turistilor si conditii de pregatire si servire a mesei. Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din alimentatia turistilor cu produse din productia proprie. Prevederile legii nr. 187 din 14 octombrie 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural se aplica si persoanelor fizice, asociatiilor familiale si societatilor comerciale, detinatoare de pensiuni turistice sau pensiuni agroturistice, amplasate in satele sau in comunele, care apartin de orase sau municipii, conform legii. Facilitati acordate pensiunilor -acordarea de prioritati la instalarea de linii pentru telecomunicatii, la racordarea la reteaua electrica, la reteaua de alimentare cu apa si canalizare, precum si la reteaua de distribuire a gazului metan; – asistenta tehnica de specialitate, sub toate formele, din partea Ministerului Turismului, in colaborare cu asociatiile profesionale; – prezentarea gratuita a ofertei turistice a pensiunilor turistice si agroturistice in materiale de promovare turistica si in actiuni de promovare intreprinse de birourile de informare turistica din tara si din strainatate ale Ministerului Turismului; – includerea in programele institutiilor de invatamant cu profil de turism sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice si pensiunilor agroturistice; – scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioada de 10 ani din momentul clasificarii, a pensiunii turistice sau a pensiunii agroturistice; – plata, la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic, a energiei electrice si a gazului metan, respectiv la tariful pentru persoane fizice, a serviciilor de telecomunicatii utilizate in cadrul pensiunilor turistice si al pensiunilor agroturistice; – acordarea de credite cu dobanda preferentiala pe o perioada de maximum 10 ani pentru dezvoltarea si/sau modernizarea capacitatilor de cazare; dobanda suportata de beneficiarii creditelor va reprezenta 50% din nivelul dobanzii de pe piata bancara. Persoanele fizice, asociatiile familiale si societatile comerciale, sunt obligate sa-si mentina obiectul de activitate, clasificarea pensiunilor turistice si a pensiunilor agroturistice pe toata perioada in care beneficiaza de facilitatile prevazute in ordonanta. In cazul in care pensiunile turistice sau pensiunile agroturistice, care beneficiaza de scutirea impozitului pe venit, respectiv pe profit, isi inceteaza activitatea intr-o perioada mai mica decat dublul perioadei de scutire, acestea au obligatia de a vira la bugetul de stat sau la bugetele locale impozitul pe venit, respectiv pe profit, calculat pentru intreaga perioada de scutire.” Acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestarile de servicii gratuite, precum si asigurarea sumelor necesare acordarii de credite cu dobanda preferentiala, se vor face din Fondul special pentru dezvoltarea si promovarea turismului, in limitele prevazute de Ministerul Turismului.
Decizia parlamentului – Legea 69-2007 – de a dezincrimina anumite infractiuni bancare prevazute de legea 78/2000 (legea pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie) constituie practic o forma de coruptie nesanctionabila penal, considera reprezentantii Casei de avocatura Coltuc, citati de ziarul financiar electronic www.SMARTfinancial.ro.
„Dupa cum se stie, dobanda variaza in funtie de tipul de credit ales, fiecare persoana care contracteaza un credit fiind obligata sa faca dovada cumpararii bunului pentru care a fost acordat creditul, prin diverse documente eliberate in urma achizitionarii bunului in cauza”. „Pana in momentul de fata, persoanele care incalcau normele bancare atat prin achizitionarea creditelor si folosirea lor in alte scopuri cat si prin alte metode (atat personalul bancar cat si clientii bancii) erau sanctionate prin executare silita, amenda penala si chiar prin inchisoare de la 5 la 15 ani, in urma descoperirii faptei de catre organul de control (audit). Cu alte cuvinte Legea 69/2007 da mana libera la inselatorii, faptele de coruptie se vor pedepsii conform acestei legi cu o simpla amenda contraventionala, persoanalul fiind in acest mod impins la incalcarea legii”. „Acest amendament adus legii 78/2000 va determina cresterea numarului de fraude si implicit falimentarea bancilor care nu sunt bine inchegate pe piata romaneasca. In cazul acesta pentru ce mai e nevoie de norme bancare daca ofiterii de credite sunt dispusi ca in urma unei anumite sume sa faca favoruri clientilor, bazandu-se pe faptul ca auditul verifica numai o parte din dosare si ca nu vor fi descoperiti, de ce mai e nevoie de audit daca in urma descoperirii fraudei, inculpatul se va alege cu o simpla amenda iar cazierul acestuia va fi nepatat?”, arata oficialii Casei de avocatura Coltuc.
Din punct de vedere terminologic SAPARD insemna Programul special de Pre- aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala .Acest program a fost creat special de Uniunea Europeana pentru a sprijini si pregati aderarea tarilor din Europa de Est pentru integrarea deplina la politica agricola comunitara.
Ceea ce trebuie precizat de la inceput este faptul ca programul SAPARD nu ofera un avans, ci,acesta ofera posibilitatea de rambursare pentru cheltuielile utile facute.Deci,beneficiarul acestui program va demara investitia din surse proprii si va primi ulterior un ajutor financiar din partea SAPARD de maxim 50 % din valoarea eligibila a proiectului. Concret,ceea ce trebuie sa faca un potential beneficiar este sa intocmesca un proiect conform cerintelor programului sis a-l depuna , in vederea evaluarii la Birourile regionale de implementare a programului SAPARD. Daca respecta criteriile de eligibilitate,el va fi supus unei proceduri de selectie,iar daca a fost selectat,va incheia un contract de finantare. In vederea demararii acestui program s-au demarat o serie de masuri de investitii. Astfel,masura 1.1 poarta denumirea “Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole” -masura 2.1. “Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale” -masura 3.1. “Investitii in exploatatiile agricole” – masura 3.4” Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice” L-am enumerat pe cele care au incidenta cu domeniu agricol. Astfel, pentru masura 1.1. potentialii beneficiari sunt: 1.societatile comerciale cu capital privat iar pentru sectorul vinificatie:asociatiile, grupuri de producatori si societatile agricole private Finalitatea masurii este evidentiata in urmatoarele sectoare de activitate: carne,produse lactate,legume,fructe,cartofi ,zahar si plante textile Legea se refera la valoarea exigibila a proiectului care este pentru acesta masura de minim 30000 euro si maxim 4.000.000 euro. Beneficiarul trebuie daca vrea sa utilizeze acesta masura sa aibe ab initio minimul de 30.000 euro. Ajutorul acordat de SAPARD este nerambursabil, dar el nu poate depasi 50% sau 30% din valoarea totala a proiectului. O problema foarte des intalnita este aceea ca O problema des intalnita este aceea ca agricultorii cred ca suma initiala trebuie sa le apartina si sa fie in numerar.Dar,Agentia SAPARD vine in sprijinul acestora prin incheierea unui protocol in vederea cofinantarii cu societati pe care le gasiti pe site-ul agentiei(www.sapard.ro) si care pot cofinanta proiectul dvs. Programul SAPARD este unul foarte ambitios ,eficient,dar el trebuie inteles si aplicat corect.
Sediul materiei : legea 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura În vederea stimulării investiţiilor efectuate în agricultură şi în sectoarele de procesare, depozitare, conservare şi valorificare a produselor, precum şi în alte sectoare legate de specificul activităţilor agricole, se constituie la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Fondul pentru creditarea investiţiilor în agricultură, denumit în continuare fond.
Fondul se constituie din alocaţiile aprobate prin bugetul de stat cu această destinaţie la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi se reconstituie din sumele rambursate şi din dobânzile plătite de către instituţiile de credit, potrivit prezentei legi. Beneficiarii sunt : a) producători agricoli individuali înregistraţi în Registrul exploataţiilor agricole; b) asociaţii agricole familiale, asociaţii de producători agricoli, grupuri de producători şi cooperative agricole, constituite conform legislaţiei în vigoare; c) societăţi agricole private, respectiv asociaţii agricole cu personalitate juridică, constituite conform legislaţiei în vigoare; d) societăţi comerciale cu capital privat, constituite conform legislaţiei în vigoare. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca beneficiarii: a) să înfiinţeze sau să dezvolte activităţi de exploatare agricolă, precum şi de procesare, conservare, depozitare şi valorificare a produselor; b) să propună un plan de afaceri fezabil, prin care să demonstreze că investiţiile sunt necesare, oportune şi eficiente, plan care să fie întocmit cu sprijinul instituţiei care acordă creditul şi să fie acceptat de aceasta. Conditiile de garantie sunt foarte permissive si se vorbeste de o acoperire in natura, in produsele agricultorilor Astfel,creditele acordate potrivit prevederilor prezentei legi pot fi garantate de fondurile de garantare şi/sau de către împrumutat prin: certificate de depozit, garanţii reale pe animale, maşini şi utilaje agricole, ipotecă asupra clădirilor şi terenurilor agricole, plantaţiilor sau orice alte garanţii agreate de instituţiile de credit. Costul privind întocmirea documentaţiilor de acordare a creditelor se suportă din fond şi nu va putea depăşi 3% din volumul creditelor acordate. Sumele neutilizate din fond la finele fiecărui an, precum şi cele provenite din rambursări de credite şi plăţi de dobânzi la creditele acordate în anul în curs se reportează în anul următor şi se utilizează pentru acordarea de noi credite, în condiţiile prezentei legi Obligatiile beneficiarilor acestor fonduri sunt: – sa nu schimbe destinatia fondurilor pentru care au fost acordate. – Sa ramburseze in termenul stabilite de lege aceste sume Sumele neutilizate din fond la finele fiecărui an, precum şi cele provenite din rambursări de credite şi plăţi de dobânzi la creditele acordate în anul în curs se reportează în anul următor şi se utilizează pentru acordarea de noi credite, în condiţiile prezentei legi Este un prim pas in vederea ajutarii reale a agricultorilor pentru a rezista unei piete comunitare esxtrem de competitive Din punctual de vedere al specialistului de drept precizez ca aceste stimulente financiare sunt eficiente atata timp cat ele sunt folosite potrivit finalitatii lor. Asteptam sa vedem daca mentalitatea romanilor s-a schimbat si daca investitiile vor avea sorti de izbanda.
Articolul 264 din Legea 141/1997 privind Codul Vamal al Romaniei prevede ca orice persoana are dreptul de a formula actiune impotriva deciziilor care o privesc direct si personal(drepturile si interesele legitime),date de autoritatea vamala cu privire la aplicarea reglementarilor vamale.
Dreptul de a formula actiune poate fi exercitat: -1. initial,in fata autoritatii vamale care a emis decizia contestata. -2.ulterior,in fata instantei de contecios administrative competente Se pune intrebarea fireasca: acesta procedura ierarhica,administrativa este obligatorie sau nu, pentru ca legea nu prevede in mod expres acest lucru. Cu alte cuvinte ,in dreptul vamal exista o procedura prealabila administrativa ca in dreptul administrativa sau nu? Pentru a raspunde la aceste intrebari trebuie sa stabilim mai intai ca normele de drept vamal sunt imperative si de stricta interpretare,iar pe de alta parte o analiza sistematica a textelor sus-mentionate,ar duce la concluzia,fireasca ca acesta procedura este obligatorie. Legea se refera la autoritatea vamala care a emis decizia,textual foloseste cuvantul “initial”, dupa care “ulterior” se adreseaza instantei. Asadar,daca o persoana vatamata in drepturile si interesele sale legitime s-ar adresa direct intantei de judecata,acesta ar respinge actiunea ca inadmisibila. Pentru a nu deveni o simpla arma de suspendare a executarii, legea prevede , ca principiu, ca actiunea exercitata nu este suspensiva de executare ope legis. Totusi, sunt reglementate si unele exceptii: – autoritatea vamala suspenda , total sa partial ,executarea cand are motive intemeiate sa considere ca decizia contestata nu respecta reglementarile vamale( se refera la incalcarile evidente ale legii) sau ca s-a produs un prejudiciu irecuperabil persoanei vatamate. – – cand decizia contestata priveste aplicarea drepturilor de import- export, suspendarea executarii acestei decizii se face cu conditia existentei sau constituirii unei garantii. Dupa cum se poate observa ,legea da autoritatii vamale importante prerogative . In corelatie cu intrega legislatie administrative,existenta unei jurisdictii administrative prestabilite sesizarii instantei de judecata,oblige persoana fizica sau juridical ce se considera vatamata in drepturile sale sa parcurga acesta procedura, si, in egala masura,organul aminiastrativ,vamal sa resolve correct si deplin contestatia sau plangerea si sa restabileasca legalitatea atunci cand a fost incalcata. Deci, exista o limita superiaoara reglante,in speta,instanta de judecata. Acesta norma speciala,a dreptului vamal se completeaza conform articolului 266 di Codul vamal , cu dispozitiile privitoare la solutionarea contestatiilor existente in Legea conteciosului administrative. Toate precizarile de mai sus nu se aplica actiunilor formulate in scopul anularii sau modificarii unei decizii luate de autoritatea vamala in temeiul legii penale. Articol 2 Sanctionarea unor fapte savarsite de cetatenii romani pe teritoriul altor state Sediul materiei:Codul penal cu referire la articolul 4,O.U.G. nr.112/2001 In acest articol voi incerca sa raspund unor intrebari care su aparut o data cu excluderea regimului vizelor in cadrul Spatiului Schengen. Acestea sunt: – daca un cetatean roman savarseste in strainatate o infractiune care este legea aplicabila( in limbaj comun dupa ce lege se judeca)? – care sunt infractiunile savarsite? – Ce alte sanctiuni apar o data cu savrsirea unor infractiuni? Pentru a raspunde la prima intrebare trebuie precizate prevederile articolului 4( 11 in noul cod penal)-“ legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de un cetatean roman sau o persoana fara cetatenie care are domiciul in tara “ Noul cod penal adauga si o conditie de incriminare si anume: fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita. Deci daca un cetatean roman savarseste in strainatate o infractiune se va aplica legea romana. Dar, lucrurile nu sunt intotdeauna asa de simple. Codul penal roman prevede ca dispozitiile articolului 4( 11) se aplica daca nu se dispune altfel printr-o conventie internationala la care Romania este parte. Prioritatea are conventia internationala si apoi legea interna. Infractiunile care sunt comise sunt extreme de variate , prevazute fie de Codul penal sau de dispozitii speciale. Astfel , O.U.G. 112/2001 prevede ca intrarea sau iesirea dintr-un stat prin trecerea ilegala a frontierei acestuia, savarsite de catre un cetatean roman sau de persoana fara cetatenie care domiciliaza pe teritoriul Romaniei se pedepseste cu inchisoare de la trei luni la doi ani. Daca fapta este savarsita in scopul sustragerii de la executarea unei pedepse , pedeapsa este de 6 luni la 3 ani. Initierea sau constituirea unei asocieri in scopul savarsirii unei infractiuni sau aderarea sub orice forma a unei astfel de asocieri se pedepseste cu inchisoarea de la 3 ani la 10 ani. Ca o sanctiune subsidiara cetateanul roman condamnat( sub. n.) in temeiul acestor infractiuni I se refuza eliberarea pasaportului sau , dupa caz , i se suspenda dreptul de folosire a acestuia pe o perioada de cinci ani. O precizare importanat trebuie facuta: daca s-a aplicat masura suspenderii nu exonereaza pe faptutor de raspunderea penala.Deci, daca un cetatean roman este returnat in tara el nu a scapat , ci urmeaza sa fie judecat de organelle judiciare romane. Toate infractiunile mai sus-mentionate se urmaresc si se judeca cu urgenta, potrivit dsipozitiilor Codului de procedura penala referitoare la urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante. Lelea 216/1998 asa cum a fost completata si modificata, prevede ca impotriva cetatenilor romani returnati in baza acordurilor de readmisie Directia de pasapoarte si formatiunile sale teritoriale pot supenda, temporar, dreptul de folosire a pasaportului pe o perioada cuprinsa intre 6 luni si trei ani. Persoanele sanctionate nu se pot prezenta la nici unul din punctele de trecere a frontierei , intrucat nu au dreptul de a parasi tara, aflandu-se pe lista persoanelor restrictionate.
Autor: Av. Marius COLTUC – Fondator Casa de avocatură Coltuc
Casa de avocatura Coltuc ofera un cadou inedit pentru clientele sale si