Asigurare medicala persoane neangajate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/VZXavXztoQw

În conformitate cu prevederile Legii nr.95/2006 cu modificările şi completările ulterioare, persoanelor care realizează venituri impozabile altele decât cele din salarii le revin următoarele obligaţii:

• să declare contribuţiile datorate către FNUASS la casa de asigurări de sănătate de care aparţin pe formularul tip;
• să vireze contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate.

Art. 257 din Legea nr.95/2006 prevede următoarele:

(1)  Persoana asigurată are obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepţia persoanelor prevăzute la art.213 alin.(1)

(2)  Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra:

a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;

b) veniturilor impozabile realizate de persoane desfăşoară activităţi independente care supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar;

c) veniturilor din agricultură şi silvicultură, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se încadrează la litera b);

d) indemnizaţiilor de şomaj;

e) veniturilor din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit;

f) veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mid individual şi / sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit.a) – e), art.257 alin.21 şi art. 213 alin.(2) lit.h) din Legea nr.95/2006 cu modificările şi completările ulterioare, dar nu mai puţin de un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar.

(2¹) În situaţia în care o persoană realizează venituri care sunt neimpozabile, contribuţia se calculează asupra veniturilor realizate.

(3) În cazul persoanelor care realizează în acelaşi timp venituri de natura celor prevăzute la alin.(2) lit.a) – e), alin. (21) şi la art. 213 alin. (2) lit.h), contribuţia se calculează asupra tuturor acestor venituri.

Persoanlele care au obligaţia să se asigure, altele decât cele care realizează venituri şi care nu se încadrează în categoriile de persoane care beneficiază de asigurarea de sănătate fără plata contribuţiei, plătesc copntribuţia lunară de asigurări sociale de sănătate calculată prin aplicarea cotei de 6,5% la salariul de bază minim brut pe ţară.

Angajatorii si asiguratii care au obligatia platii contributiei în conditiile prezentei legi si care nu o respecta datoreaza pentru perioada de întârziere majorari de întârziere în conditiile Codului de procedura fiscala.

În cazul în care contribuţiile datorate FNUASS nu sunt achitate la termen se trece la aplicarea măsurilor de executare silită.

Având în vedere numărul mare de persoane ce se prezintă zilnic la CAS Braşov, declaraţiile se pot trimite prin poştă, iar plata contribuţiei se poate face prin mandat poştal sau prin virament în cont bancar.

Munca la negru in Germania

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/T12KuZhFNGH

  In anii trecuti in Germania au fost citeva mega-scandaluri privind munca la negru in care au fost implicati sute de cetateni romani. Acestia lucrau indeosebi  in domeniul constructiilor sau al alimentatiei publice, macelari mai bine zis.

Analizind informatiile din dosarele proceselor pe rol s-a observat ca angajatorii germani angajau cetateni romani pe salarii mai mici decit tariful minim pe ramura constructiilor adica 12,7 euro/ ora  sau a doua metoda, in cazul macelarilor, romanii erau angajati ai unor firme romanesti fantoma care nu plateau nici un fel de impozite nici in Germania si nici in Romania, eludind astfel sistemul de taxe din ambele tari. Onoarea romaneasca nu a fost atit de stirbita fiindca capii acestor afaceri erau germani get-beget. O parte dintre muncitori au platit insa amenzi, au fost expulzati sau au ramas neplatiti pe ultima lor luna de munca.

   Toate informatiile acestea m-au determinat sa studiez mai atent sanctiunile cu care pot fi pedepsiti atit angajatii la negru cit si angajatorii lor. Astfel, conform prevedrilor art.404, par.2, nr.4 din Codul Social, angajatul roman (sau de oricare alt neam) care  isi  începe activitatea fara aprobare de munca  este pedepsit cu amenda de pâna la 5.000 Euro. Pe deasupra, art. 49 din Legea privind sederea stipuleaza clar ca daca  se comite o contraventie privind permisul de sedere sau legea strainilor, aceasta se pedepseste cu amenda sau lipsirea de libertate pe o perioada de pâna la trei ani, iar în cazul depasirii perioadei de sedere se trece la expulzarea cetateanului strain.

In concluzie, riscurile pentru angajatul la negru sunt destul de mari, ca sa nu mai vorbim de faptul ca un angajat la negru nu beneficiaza de includerea în stagiul de cotizare la pensie a perioadei lucrate, de drepturi în caz de somaj, de prestatiile privind accidentul de munca acordate, precum si de alte drepturi. O parte din angajatorii la negru prostesc angajatii ca impozitele platite la stat oricum se pierd  odata contractul incheiat, dar nu este chiar asa, fiindca o parte din impozitele platite statului german  se pot recupera dupa incheierea activitatii. Dar despre acest lucru vom vorbi intr-un alt post.

Uzufructul Viager

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/CTqi7HeNXah

uzufructul (dezmembrămământ al dreptului de proprietate), I. Definiţie II. Obiect III. Constituirea uzufructului IV. Capacitatea juridică a părţilor V. Durata uzufructului VI. Drepturile şi obligaţiile nudului proprietar VII. Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului VIII. Stingerea uzufructului

I. Definiţie

In conformitate cu art. 703 coroborat cu art. 551 pct. 3 Cod civil, uzufructul este un drept real de folosinţă pe care o persoană îl exercită cel mult până la încetarea sa din viaţă sau în cazul persoanelor juridice pe o perioadă de maxim 30 de ani şi de a culege fructele bunului, cu îndatorirea de a-i conserva substanţa.

II. Obiect

Pot constitui obiectul dreptului de uzufruct:

– bunurile mobile;

– bunurile imobile;

– titlurile de valoare, rente viagere;

– o masă patrimonială sau cotă parte din aceasta;

– universalitate de fapt sau o cotă parte din aceasta.

Pot face obiectul uzufructului şi bunurile mobile con-

sumptibile (quasiuzufructul, conform art. 712 Cod civil.)

III. Constituirea uzufructului

Art. 704 alin. 1 stipulează că uzufructul se poate constitui prin:

– act juridic;

– uzucapiune;

– alte moduri prevăzute de lege.

Uzufructul convenţional se constituie prin acte juridice între vii (cu tilu oneros sau cu titlu gratuit) sau se poate constitui prin acte juridice mortis causa (testament).

în ceea ce priveşte actele juridice între vii, uzufructul poate fi constituit fie pe calea retenţiei (per deductio-nem), atunci când se transferă proprietatea bunului, înstrăinătorul rezervându-şi pentru el uzufructul, fie pe cale directă a înstrăinării {per translationem), când se reţine nuda proprietate şi se înstrăinează uzufructul.

Distincţia dintre cele două moduri de constituire a uzufructului, prezintă importanţă prin raportare la dispoziţiile art. 726 Cod civil. Astfel, în situaţia creării uzufructului per translationem, uzufructuarul este obligat să depună o garanţie pentru îndeplinirea obligaţiilor sale, spre deosebire de situaţia creării per deductionem, când vânzătorul sau donatorul nu este obligat la o asemenea garanţie.

Atunci când uzufructul are ca obiect bunuri imobile,

actul juridic va trebui să îmbrace, sub sancţiunea nulităţii absolute, forma autentică, art. 704 cod civil făcând trimitere la dispoziţiile din materia Cărţii Funciare.

Prin urmare, dreptul de uzufruct urmează a fi intabulat în Cartea Funciară, notarul public care autentifică actul având obligaţia de a îndeplini formalităţile de publicitate imobiliară.

Uzufructul poate fi constituit şi prin testament, testatorul putând dispune prin testament, ca nuda proprietate să revină unei persoane, iar uzufructul să revină altei persoane.

Anulare sau predare pasaport

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/LWHrm9G9Tci

Documente necesare pentru obtinerea unui pasaport de cetatean roman cu domiciliul in strainatate:

– permisul de sedere original;
– certificatul de nastere romanesc in original;
– certificatul de casatorie romanesc in original (pt. cei casatoriti si pt cei vaduvi),
– sentinta de divort ramasa definitiva in original (pt. cei divortati);
– certificatul deces romanesc al sotului/sotiei, in original (pt. cei vaduvi);
– pasaportul vechi in original si 2 fotocopii (primele 4 pagini);
– buletinele sau cartile de identitate romanesti in original;
– 4 fotografii color, recente, tip pasaport (3,5 x 4,5). Fotografiile trebuie sa reprezinte fizionomia actuala a titularului si sa fie realizate din fata, pe un fond clar, neutru si de o singura culoare, astfel incat sa permita identificarea conturului capului. Titularul nu trebuie sa aiba ochii inchisi, iar expresia fetei acestuia trebuie sa reprezinte o stare comuna;
– formularul “model 5″ completat in 3 exemplare.

NOTE:

Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate care solicita eliberarea unui nou pasaport si in al caror statut civil a intervenit una din modificarile referitoare la divort, adoptie, schimbare de nume si/sau prenume (in cazul cand schimbarea s-a facut in baza unei hotarari judecatoresti pronuntate in unul din statele membre ale Uniunii Europene sau in unele din statele cu care Romania a incheiat tratate de asistenta juridica in materie civila sau de dreptul familiei), vor depune, la ambasada, separat, pe langa cererea si documentele necesare eliberarii pasaportului CRDS, si o cerere insotita de documentele justificative, in vederea inscrierii in registrele de stare civila romane a schimbarilor intervenite in statutul lor civil.

Recunoasterea in Romania a hotararilor straine pronuntate in alte state decat cele ale Uniunii Europene si in cele cu care Romania are tratate de asistenta juridica se va face de catre Tribunalul ultimului loc de domiciliu avut in tara, in acest sens solicitantul adresandu-se personal sau prin imputernicit, cu procura autentificata la notar sau la ambasada.

In vederea inscrierii mentiunilor, impreuna cu cererea, se vor inainta urmatoarele documente:

– Hotararea (de divort, adoptie sau schimbare de nume/prenume), in copie, legalizata la misiunea diplomatica sau oficiul consular de cariera al Romaniei.

– Traducerea legalizata a acesteia, care va fi facuta la un traducator autorizat si care sa aiba aplicata Apostila conform Conventiei privind suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 05.10.1961.

– Certificat de nastere, in copie.

– Certificat de casatorie, in copie.

– Copie dupa pasaportul strain si dupa cel romanesc, atunci cand acesta exista.

Proces penal in Germania

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/foCWvZ1Ur4a

Costuri fixe în procedurile penale

Costuri fixe pentru părțile litigante în procedurile penale

În cauzele penale, cheltuielile judiciare se percep după pronunțarea hotărârii împotriva inculpatului. Valoarea cheltuielilor este stabilită în funcție de pedeapsa impusă și variază între 120 EUR și 900 EUR. Dacă nu s-a încheiat niciun acord cu privire la onorariu, avocatul, fie ca avocat al apărării, fie ca reprezentant al acuzării, este remunerat pentru atingerea anumitor obiective stabilite într-un cadru care, după cum prevede legea, trebuie definit în acest scop pentru fiecare cauză în parte.

În ce etapă a procedurilor penale trebuie plătite costurile fixe?

Cheltuielile de judecată trebuie plătite după pronunțarea hotărârii definitive. Dacă nu s-a stabilit altfel, onorariul avocatului trebuie plătit, în principiu, după îndeplinirea mandatului său. Cu toate acestea, avocatul are dreptul, prin lege, să primească un avans.