Augustin Zegrean

Avocat gratuit:Erata Curtii Constitutionale este legala

de

Conform surselor citate, opinia majoritatii judecatorilor prezenti la sedinta de plen a CC a fost ca judecatorul Stefan Minea ar fi fost indreptatit sa transmita la Monitorul Oficial rectificarea in ceea ce priveste motivarea Curtii pe

contestatiile privind referendumul din 29 iulie. Argumentele invocate in sedinta de plen de catre majoritatea judecatorilor au fost ca acesta era atat judecator raportor, cat si judecator de serviciu, au mai precizat sursele citate.

Presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, a declarat, marti dimineata, inaintea sedintei plenului Curtii, ca rectificarea transmisa la Monitorul Oficial in cazul motivarii privind referendumul din 29 iulie a fost emisa ,,in conditii strict legale”. Zegrean a fost intrebat de jurnalisti in ce conditii a fost emisa erata transmisa la Monitorul Oficial si semnata de judecatorul de serviciu, in aceeasi zi in care el a fost cel care a semnat alta adresa catre Guvern.,,In conditii strict legale”, a raspuns Zegrean. ,,Eram in concediu, judecatorul de serviciu este cel care semneaza in locul presedintelui”, a mai precizat presedintele Curtii Constitutionale.

In 6 august, Curtea a transmis o erata, cerand Monitorului Oficial sa indrepte eroarea materiala aparuta in decizia pe care o luase in 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis. Presedintele CC, Augustin Zegrean, a precizat ca a solicitat Executivului listele electorale permanente, conforme dispozitiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste in baza carora s-a desfasurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea presedintelui Traian Basescu.

Concret, CC a invocat textele legale, potrivit carora listele electorale permanente cuprind cetatenii romani cu drept de vot care au implinit varsta de 18 ani pana in ziua alegerilor inclusiv. Acest lucru inseamna ca sunt cuprinsi in listele electorale permanente toti cetatenii romani cu drept de vot, indiferent unde isi au domiciliul in tara sau in strainatate.

Erata solicitata de conducerea CC a generat ample discutii, inclusiv in interiorul Curtii, trei judecatori declarandu-se deranjati de faptul ca nu au fost consultati. Judecatorul Curtii Constitutionale Acsinte Gaspar a declarat, in 9 august, pentru ,,Gandul”, ca nu a fost consultat cu privire la erata publicata in Monitorul Oficial in 7 august si ca a cerut convocarea plenului Curtii ,,pentru a clarifia unele lucruri”.

In 7 august, judecatorul CC Ion Predescu declara, tot pentru ,,Gandul”, ca erata ar fi trebuit aprobata in prezenta tuturor celor noua judecatori constitutionali, pentru ca altfel nu este legala. Judecatorul Ion Predescu a spus ca decizia privind emiterea unei erate ar fi trebuit luata in plenul CC, cu toti cei noua judecatori de fata si ca, daca cei de la Monitorul Oficial au nelamuriri, trebuie sa trimita o cerere pentru lamurire catre Curtea Constitutionala.

,,Trebuie sa astepte raspunsul competent al Plenului Curtii. Daca s-a luat decizia doar cu cinci prezenti nu este legal, o decizie se ia in cvorum minim cu sase prezenti. Daca a survenit o problema urgenta, Curtea Constitutionala poate fi convocata mai devreme de 31 august. Monitorul Oficial poate publica doar dupa respectarea cu rigoare a legii. Daca au dubii, pot astepta plenul Curtii, nu ce a trimis judecatorul de serviciu”, a precizat judecatorul Ion Predescu.

Tara nimaniu:Sapte dintre cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale sunt verificati de Agentia Nationala de Integritate. CCR anuleaza activitatea ANI

de

Sapte dintre cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale sunt verificati de Agentia Nationala de Integritate, au declarat pentru Gândul surse ANI. Procedura de verificare a declaratiile de avere a magistratilor constitutionali

a demarat în urma cu trei saptamâni, au declarat pentru Gândul  surse din cadrul ANI. Verificarea a fost demarata în urma unei sesizari primite la Agentie. Judecatorii verificati de ANI sunt: Augustin Zegrean, Tudorel Toader, Petre Lazaroiu, Ion Predescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar si Puskas Valentin-Zoltan. Nu sunt verificati de ANI Ioan Vida si Nicolae Cochinescu.

Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a facut urmatoarele precizari referitoare la declararea ca neconstitutionale ale unor prevederi ale Legii ANI:  “Asteptam motivarea Curtii Constitutionale a României, urmând sa reactionam institutional prin elaborarea unui proiect de act normativ. Asigur Agentia Nationala de Integritate (ANI), în numele Guvernului, de întreg sprijinul pentru ca aceasta institutie sa continue sa îsi desfasoare activitatea. Este foarte important sa întelegem ca buna functionare a ANI este esentiala pentru îndeplinirea conditionalitatilor impuse prin Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV). Potrivit celui mai recent Raport al Comisiei, dat publicitatii în martie 2010, capacitatea ANI a fost consolidata si progresele înregistrate în 2009 au fost extinse. Declararea neconstitutionalitatii unor prevederi ale Legii ar putea pune în pericol rezultatele bune obtinute pâna în prezent de catre ANI si are avea un potential impact negativ asupra mecanismului. Tin sa-i asigur pe partenerii europeni ca Ministerul Justitiei este perfect constient de angajamentele asumate si va depune în continuare toate eforturile pentru îndeplinirea acestora”.

Dupa o decizie a Curtii Constitutionale, Agentia Nationala de Integritate(ANI) a pierdut din atributii. Astfel, ANI nu va mai putea sesiza parchetul atunci când constata indicii privind savârsirea unor infractiuni si nici nu se va mai putea adresa instantei de judecata pentru a solicita confiscarea averilor dobâbdite în mod ilicit.

Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale mai multe articole din Legea privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate(ANI). Exceptiile de neconstitutionalitate au fost invocate de avocatul Alice Draghici în procesul prin care ANI a solicitat confiscarea averii medicului Serban Bradisteanu.

Surse din cadrul Curtii Constitutionale au declarat pentru Gândul ca judecatorii au extins controlul de constitutionalitate, astfel încât au fost declarate neconstitutionale mai multe articole decât s-a solicitat în cadrul procesului.

Sursa: Gandul