Modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală

Senatorii din Comisia Juridică discută, luni, modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. O propunere este eliminarea răspunderii penale în cazul celor care au comis o infracţiune, dar se autodenunţă şi acoperă prejudiciul creat.

senatAlte modificări vizează creşterea pedepselor pentru trafic de influenţă şi dare şi luare de mită.

Acum, traficul de influenţa se pedepseşte cu închisoare de la doi la şapte ani, iar propunerea e ca limitele să fie trei şi nouă ani.

Cei condamnaţi pentru luare de mită ar urma să primească pedepse între patru şi 12 ani, faţă de trei şi zece ani. Iar în cazul celor care dau mită, noile limite ar urma să fie trei şi nouă ani, faţă de doi şi şapte, cât sunt în prezent.

Deţinuţii vor fi verificaţi atunci când vor scrie cărţi şi vor primi o reducere a pedepsei cu cel mult 20 de zile

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 486 din 29 iunie şi a intrat astăzi în vigoare.

Potrivit actului normativ citat, deţinuţii care scriu lucrări științifice sau realizează invenții în perioada de detenție vor ieşi cu cel mult 20 de zile mai devreme din închisoare, indiferent de numărul lucrărilor științifice publicate pe durata executării pedepsei și numai în baza confirmării caracterului științific al lucrării respective, respectiv al brevetului, în cazul invențiilor: „în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii brevetate, se consideră 20 de zile executate, indiferent de numărul lucrărilor ştiinţifice sau al invenţiilor realizate, pentru întreaga durată a executării pedepsei, inclusiv în cazul pedepselor contopite”, prevede noul act normativ, care a modificat Legea nr. 254/2013.

Totuşi, pentru a se putea aplica efectiv, noile dispoziţii aveau nevoie şi de norme de aplicare, astfel că în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 664 de marţi a fost publicată Hotărârea de Guvern nr. 593/2016 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016. Prin urmare, odată intrată în vigoare şi procedura privind elaborarea de lucrări științifice publicate sau de invenții brevetate de către persoanele private de libertate, noile reglementări se şi pot aplica efectiv.

Potrivit HG apărute ieri, confirmarea caracterului științific al lucrărilor se va face de către Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS), cu sprijinul logistic al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării. Mai departe, CNCS va desemna aleatoriu, în baza unei cereri scrise a deţinutului, trei evaluatori din baza de date, cărora nu li se va comunica identitatea autorului lucrării.

Totodată, publicarea lucrării ştiinţifice se va face prin grija și pe cheltuiala deținutului, la edituri recunoscute la nivel academic și fără implicarea administrației penitenciarului. În ceea ce priveşte invențiile, demersurile pentru obținerea brevetului de la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci va fi realizat exclusiv de către deținut.

De asemenea, pe perioada elaborării lucrării științifice sau a invenției, activitatea deținutului va fi monitorizată de o persoană desemnată din cadrul penitenciarului, care va întocmi un tabel nominal de pontaj la sfârșitul fiecărei zile. La rândul său, deținutul va avea obligația de a prezenta zilnic materialele elaborate, care vor fi consemnate într-un proces-verbal semnat atât de el, cât și de persoana desemnată să-i urmărească şi verifice activitatea.

Nu în ultimul rând, potrivit documentului citat, activitățile pe care le implică realizarea unei lucrări științifice sau invenții nu vor putea depăși durata de lucru prevăzută de legislația muncii și nu se vor putea suprapune cu alte tipuri de activități lucrative sau de altă natură pe care le efectuează deținuții.

Peste 300 de cărţi scrise în închisoare, doar în 2015

Impunerea unui număr fix de zile care pot fi acordate unei persoane condamnate la o pedeapsă privativă de libertate, inclusiv în situaţia pedepselor contopite şi indiferent de numărul de lucrări științifice sau de invenții brevetate vine în contextul în care, în luna februarie a acestui an, Guvernul a decis să suspende litera f) a articolului 96 din Legea nr. 254/2013, care stabilea reducerea pedepsei cu 30 de zile pentru fiecare carte publicată de un deţinut.

De altfel, aşa s-a ajuns la situaţia în care în anul 2015 să fie înregistrate 337 de lucrări ştiinţifice realizate după gratii, cu 165 de autori. Dan Voiculescu, Dan Diaconescu, Ioan Niculae, George Copos sau George Becali sunt doar câţiva dintre cei care au profitat recent de prevederile legislative pentru a reveni mai repede în libertate.

Spre exemplu, fostul senator Dan Voiculescu a scris nu mai puţin de zece cărţi în închisoare, la fel ca şi omul de afaceri Dinel Staicu. La rândul său, Dan Diaconescu a reuşit performanţa de a scrie în închisoare cinci cărţi, majoritatea despre televiziune, în mai puţin de un an de zile, în timp ce câţiva dintre oamenii de fotbal condamnaţi în „Dosarul Transferurilor” au reuşit să obţină eliberarea condiţionată cu ajutorul cărţilor scrise pe perioada detenţiei.

Nu în ultimul rând, OUG nr. 24/2016, care se aplică de azi, stabileşte că în cazul în care o carte scrisă după gratii poartă semnătura mai multor autori, numărul zilelor considerate ca executate se va împărţi proporţional la numărul de coautori. Totodată, o solicitare nouă pentru elaborarea unei lucrări ştiinţifice sau invenţii va putea fi formulată doar după finalizarea lucrării anterioare.

Vezi Pentru Ce Infractiuni Se Condamna Cu Executare In Noul Cod Penal

1. Loveşti pe cineva

În momentul de faţă, lovirea este pedepsită de Codul penal cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă, în baza plângerii prealabile a persoanei vătămate. Totuşi, de reţinut este că aceeaşi pedeapsă este valabilă şi pentru orice alt act de violenţă ce cauzează suferinţe fizice.

2. Te iei la bătaie cu mai multe persoane

Cei care participă la o încăierare între mai multe persoane riscă să ajungă la închisoare pentru o perioadă cuprinsă între trei luni şi un an sau să fie amendaţi, conform legii penale. Într-o astfel de situaţie, persoanele prinse în încăierare împotriva propriei voinţe sau care au încercat să-i despartă pe alţii nu sunt pedepsite de autorităţi.

3. Întrerupi o sarcină fără ajutor medical de specialitate

Întreruperea cursului unei sarcini în afara unităţilor medicale autorizate, precum şi întreruperea realizată de cineva care nu este medic specializat în obstetrică-ginecologie (cu drept de liberă practică medicală în această specialitate) sunt pedepsite cu închisoarede la şase luni la trei ani sau cu amendă şi interzicerea unor drepturi. Tentativa la această infracţiune este, de asemenea, pedepsită. Totuşi, trebuie specificat că legea nupedepseşte femeia însărcinată care-şi întrerupe cursul sarcinii.

4. Nu ajuţi o persoană aflată în dificultate

Tot infracţiune este considerată şi omisiunea de a ajuta sau de a anunţa imediat autorităţile la găsirea unei persoane a cărei viaţă, integritate corporală sau sănătate este în pericol şi care nu se poate salva singură. Fapta este egală cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă, însă pedeapsa nu este valabilă dacă, prin acordarea ajutorului, autorul s-ar expune unui pericol grav.

5. Răpeşti o persoană care nu-şi poate exprima voinţa sau nu se poate apăra

La capitolul infracţiuni contra libertăţii persoanei, în Codul penal se prevede că răpirea unei persoane care nu-şi poate exprima voinţa sau care nu se poate apăra este considerată lipsire de libertate în mod ilegal. În acest caz, pedeapsa este închisoarea de la unu la şapte ani. Atunci când lipsirea de libertate implică un copil, pedeapsa este închisoarea de la trei la zece ani. Conform actului normativ, autorităţile pedepsesc inclusiv tentativa la infracţiune.

6. Ameninţi pe cineva

Dacă îi provoacă o stare de frică, cei care ameninţă o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare riscă să fie pedepsiţi cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă, în baza plângerii prealabile a acesteia. Totuşi, pedeapsa aplicată într-un astfel de caz nu poate fi mai drastică decât cea prevăzută de lege pentru infracţiunea cu care a fost ameninţată persoana respectivă.

7. Hărţuieşti pe cineva

Dacă cineva urmăreşte, în mod repetat şi fără drept sau fără un interes legitim, o persoană şi îi cauzează o stare de frică, riscă pedeapsa cu închisoarea de la trei la şase luni sau amenda penală. Aceeaşi pedeapsă este aplicabilă şi în cazul supravegherii, în mod repetat, a locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de persoana vizată. În altă ordine de idei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la trei luni sau cu amendă efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări la distanţă care, prin frecvenţă sau conţinut, cauzează o temere unei persoane. În toate cazurile, legislaţia stabileşte că acţiunea penală este pusă în mişcare în baza plângerii prealabile a persoanei vătămate.

8. Hărţuieşti sexual o persoană cu care lucrezi împreună

Cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă este pedepsită hărţuirea sexuală, conform Codului penal, în baza plângerii prealabile a persoanei vătămate. Concret, această faptă constă în pretinderea, în mod repetat, de favoruri sexuale în cadrul unei relaţii de muncă (sau similare acesteia), dacă în acest fel victima este intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare.

9. Distrugi bunurile altor persoane

Cei care distrug, degradează sau aduc în stare de neîntrebuinţare un bun ce aparţine altuia riscă, în baza plângerii prealabile a persoanei vătămate, să fie pedepsiţi cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă.

10. Te porţi abuziv în timpul muncii

Cei care se află în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi întrebuinţează expresii jignitoare faţă de o persoană pot fi pedepsite, potrivit legii penale, cu închisoare de la o lună la şase luni sau cu amendă.

11. Te prezinţi autorităţilor sub o identitate falsă

Persoanele care se prezintă autorităţilor sub o identitate falsă, pentru a induce sau a menţine în eroare în vederea producerii unei consecinţe juridice, pot fi pedepsite cu închisoare de la şase luni la trei ani. Dacă prezentarea se face prin folosirea identităţii reale a unei persoane, Codul penal prevede că pedeapsa este închisoarea de la unu la cinci ani.

Cum se stabileşte cuantumul amenzii penale

Amenda penală constă, practic, în suma de bani pe care un condamnat trebuie să o plătească statului, potrivit dispoziţiilor Codului penal. Cuantumul acesteia se stabileşte prin sistemul zilelor-amendă.

Concret, suma corespunzătoare unei zile-amendă, care este cuprinsă între 10 şi 500 de lei, se înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 şi 400 de zile. De exemplu, dacă pentru o faptă se stabileşte ca suma să fie de 10 lei şi numărul de zile-amendă să fie de 30 de zile, rezultă un cuantum al amenzii penale de 300 de lei.

„Instanţa stabileşte numărul zilelor-amendă potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabileşte ţinând seama de situaţia materială a condamnatului şi de obligaţiile legale ale condamnatului faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa”, scrie în actul normativ amintit.

Totuşi, există unele limite speciale ale zilelor-amendă, ce sunt cuprinse între:

  • 60 şi 180 de zile-amendă, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită numai pedeapsa amenzii;
  • 120 şi 240 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii de cel mult doi ani;
  • 180 şi 300 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de doi ani.

Important de ştiut este că, dacă o persoană condamnată nu plăteşte amenda penală, în tot sau în parte, cu rea-credinţă, autorităţile îi pot înlocui numărul de zile-amendă neexecutate cu un număr egal de zile de închisoare. Totodată, pentru persoanele care nupot executa pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, din motive ce nu li se pot imputa, instanţa poate înlocui, cu consimţământul acestora, obligaţia de plată a amenzii neexecutate cu obligaţia de a presta un număr egal de zile de muncă neplătite în folosul comunităţii.

În anumite condiţii, instanţa poate renunţa la aplicarea unei pedepse

Instanţa are posibilitatea de a renunţa la aplicarea unei pedepse, aşa cum se arată în Codul penal, însă doar în cazul în care sunt întrunite anumite condiţii. Mai precis, acest lucru se poate decide:

  • dacă infracţiunea săvârşită este de o gravitate redusă, având în vedere natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă, motivul şi scopul urmărit;
  • dacă în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.

Totuşi, renunţarea la aplicarea pedepsei nu este o măsură aplicabilă dacă:

  • infractorul a mai suferit în trecut o condamnare, cu unele excepţii;
  • faţă de acelaşi infractor s-a mai dispus renunţarea la aplicarea pedepsei în ultimii doi ani anteriori datei comiterii infracţiunii pentru care este judecat;
  • infractorul s-a sustras de la urmărirea penală ori de la judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor;
  • pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de cinci ani.

În situaţia în care judecătorii aleg varianta renunţării la aplicarea pedepsei, infractorilor li se aplică un avertisment. „Avertismentul constă în prezentarea motivelor de fapt care au determinat renunţarea la aplicarea pedepsei şi atenţionarea infractorului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni”, prevede Codul penal.

Important! Judecătorii mai au la dispoziţie şi varianta amânării aplicării unei pedepse. Într-un astfel de caz, se stabileşte un termen de supraveghere de doi ani şi, practic, dacă persoana în cauză nu săvârşeşte o nouă infracţiune în acea perioadă, nu i se mai aplică pedeapsa.

Suspectul poate studia dosarul DNA,DIICOT,PARCHET?

Avocatul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv.

În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale. După punerea în mişcare a acţiunii penale, restricţionarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile.

Sintagma „DUPA PUNEREA IN MISCARE A ACTIUNII PENALE” inseamna ca ai devenit inculpat.

Deci,interpretand in sens invers:daca esti suspect procurorul iti poate limita sine die(pentru toata urmarirea penala) accesul la dosar

Este o problema extrem de grava pentru acest Cod de procedura penala

Opinie avocat penalist Coltuc :Ce Se Intampla Cu Dosarele Penale Unde Singurele Probe Erau Interceptarile

Decizia  CCR nr. 51/2016 – Sri

CCR a decis prin decizia nr. 51/2016 că serviciile secrete ale statului nu pot fi implicate în efectuarea interceptărilor în dosarele penale astfel că legea care a permis acest lucru este neconstituţională. În felul acesta SRI rămâne competent pentru interceptări în domeniul siguranţei naţionale, pe când pentru interceptările necesare în dosarele penale vor putea fi implicaţi numai procurorii şi poliţia judiciară. Această decizie încă nu e publicată în Monitorul Oficial, dată de la care va fi obligatorie.

Cu privire la efectele acestei decizii, sunt trei ipoteze care trebuie analizate:

A

Pentru dosarele soluţionate definitiv care au avut la bază probe obţinute prin interceptări autorizate legal (maxim 48 ore de procuror şi maxim 30 zile de judecător) şi efectuate de serviciile secrete (deţinători ai infrastructurii necesare), acestea nu vor fi afectate. Prin urmare, aceste dosare nu pot fi redeschise pe motive legate de decizia CCR.

.

B

Cu privire la dosarele în care de acum încolo se vor solicita interceptări, serviciile secrete nu mai pot fi implicate în efectuarea acestora. Dar pentru ca acest lucru să se efectueze legal de acum încolo, trebuie să aşteptăm o soluţie legislativă şi înţeleg că mâine Guvernul va propune o OUG care probabil va intra în vigoare la data când decizia CCR va fi publicată în Monitorul Oficial.

C

Cu privire la dosarele aflate pe rol în care sunt efectuate deja interceptări de către serviciile secrete sunt deja două interpretări:

– avocaţii susţin că acele interceptări, fiind efectuate de serviciile secrete, lucru interzis de CCR , ar fi nelegale, ca urmare ar trebui înlăturate din materialul probatoriu de la dosar;

– procurorii susţin că acele interceptări, fiind efectuate de organul care până atunci era permis de codul de procedură penală, sunt legale, şi că  numai de acum încolo vor trebui făcute de alte organe.

– judecătorii încă nu au avut ocazia să se pronunţe.

S-au identificat soluțiile pentru continuarea activității de urmărire penală, în urma deciziei CCR

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Afacerilor Interne au identificat soluțiile necesare pentru continuarea activității de urmărire penală în cauzele în care se apelează și la mijloacele de investigație la care face referire decizia CCR privind efectuarea interceptărilor, pentru a nu fi afectată celeritatea și eficiența soluționării dosarelor.

justitie

 

„Conducerea Ministerului Public a luat act, în cursul zilei de astăzi, de motivarea deciziei Curții Constituționale din data de 16 februarie 2016 potrivit căreia prevederile art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost declarate neconstituționale. Decizia este obligatorie și, pe cale de consecință, procurorii o vor respecta întocmai”, informează un comunicat al PÎCCJ remis miercuri AGERPRES.

Potrivit sursei citate, s-a decis efectuarea unei analize periodice a eficienței soluțiilor identificate și a impactului asupra activității de urmărire penală la nivelul Ministerului Public.

Marți, 16 februarie 2016, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală privind punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut: „(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.”, potrivit unui comunicat al CCR.

Cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituţională.

Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3)conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.

Scurgeri către presă din dosare… PENALE

Prezentate la vremea respectiva de catre HotNews, pe când DNA cerea Senatului aprobarea arestării parlamentarului PSD, interceptările au arătat în premieră cât de extinsă, puternică, nerușinata era rețeaua mafiotă din justitie condusă de Cătălin Voicu. Interceptările au apărut în presă în 18 martie 2014. Chiar dacă nimeni nu-și făcea iluzii, aceste scurgeri de informații au produs un șoc în politică și presă. Chiar și așa, la Senat abia s-a obținut majoritatea necesară încuviințării cercetării în stare de arest a lui Voicu. Au fost 70 de voturi pentru, iar o astfel de măsură putea fi luată doar cu 69 de voturi.

Fostul președinte Ion Iliescu denunța „maniera aceasta brutală de arestare a unui senator al României”(Voicu fusese convocat cu mandat de DNA la audieri), Viorel Hrebenciuc spunea că PSD va reacționa „pentru că nu poți să salți de pe stradă un senator al României ca și cum e ultimul borfaș”, Mircea Geoană spunea că „această grabă de a trimite în arest pe cineva în condițiile în care nu reprezintă un pericol social mi se pare suspectă” și ordona o anchetă privind scurgerea de informații din probatoriul ce ajunsese de la DNA la senatorii din comisia juridică.

Și acum să ne amintim câteva dintre interceptările scurse către presă din dosarul Voicu pentru a înțelege mai bine îngrijorarea politicienilor.

– cu judecătorul Florin Costiniu, soțul Vioricăi Costiniu (pentru obținerea unei soluții favorabile pentru afaceristului Costel Cășuneanu).

Costiniu Florin: Vorbeste in soapta: Casuneanu….(neinteligibil)
Voicu Catalin: (vorbeste in soapta) Casuneanu. E pacat sa ratam o chestie de-asta.
Costiniu Florin: Da ma da’
Voicu Catalin: …plus ca noi vedem un happy end. Doi! Astia-s bani pe care nu-i mai luam. Luam o data si gata! Pe munca cinstita.
Costiniu Florin: Da! Ah…daca…
Voicu Catalin: Si eu va spun un lucru: Dincolo de faptul ca vorbim intre noi, dom’ne are dreptate cu carul. E pai cum (…neinteligibil…) Ai vazut ce fel de om e.
Costiniu Florin: Da, da, mi-a placut grozav. Un moldovean serios, nu…
Voicu Catalin: Deci nu….Da, da’ e jumatate neamt, sa stiti! El e catolic. (….)
Costiniu Florin: Nu, nu, nu. Nu, e om serios!
Voicu Catalin: Deci pe 14 octombrie?
Costiniu Florin: 14 octombrie.

Voicu Catalin:Baga-mi-as p…. in Geoana si cu toti americanii lui, care ni i-a adus la Curtea Suprema, ca multi au dosare. Si cu toate golancile, cu seful organizatiei PSD de la Dolj. Suta aia cu serele, cu tot…Pai, sefa doamna Cristea de la Dambovita, la fel si nu-ti mai dau nume, ca nu-i frumos. Multi! Dom’ne, i-am rezolvat pe toti, dom’ne, ca unde n-a fost loc de rezolvat, am dat suspendare, n-a plecat cu puscarie, altii le-a dat 10 ani, unul dintre avocati zice: „Dom’ne, nu-i e rusine, dom’ne?” „Dom’ne, zic, asta a fost!”  (…)
Voicu Catalin: …asta, sa ne ajute Dumnezeu, vine turul doi, s-atunci …..se duce la negociere, vreau Internele. Daca nu ma duc la Interne, da….
Mazare Alexandru: Eu am vorbit cu Radu…
Voicu Catalin: Asculta-ma un pic! Daca eu m-am dus la Interne, omule, ai toata Procuratura Romaniei, ai toata Justitia in mana, ai toata Curtea…
Mazare Alexandru: Da’ ai sa arestezi? Dumneavoastra?
Voicu Catalin: Da, am Politia, vreau sa-l arestez pe Ontanu, vreau sa-i fac dosare lu’ Oprea, credeam ca poate vine de la …de la…de jos dosaru’, sus merge snur! Pentru ca eu sunt singuru’ personaj care am tot…toata cane…conexiunea in mana, si-ai vazut ca Procuratura, in Justitie si…
Mazare Alexandru: Am o intrebare ca sa inteleg…
Voicu Catalin: Da.
Mazare Alexandru: Sunteti cu Vanghelie, da?
Voicu Catalin: Da. (….) Colegule, asculta ce-ti spun! Daca ma duc acolo, in trei ani de zile pot face toata reteaua din Romania! Acu’, daca pierdem alegerile, reteaua e in functiune. Eu acuma am….(neinteligibil)… da’ greu. pana acum n-am ….(neinteligibil) …ministeru’ asta…(neinteligibil) ….intelegi? Ai retea, rezisti ca sa facem gherila urbana….(…)

Mazare Alexandru: Deci, alta intrebare!
Voicu Catalin: Da.
Mazare Alexandru: Cum facem sa nu pierdem ministeru’ asta la negocieri?
Voicu Catalin: Nici o problema, colegule! De exemplu, ministrii ii va…(neinteligibil)…Johannis. Deci, socru-sau….a….am discutat cu procuroru’ sef de la Sibiu, pentru ca de la asta …(neinteligibil) …sustina, asta vreau sa ramana numai intre noi doi!
Mazare Alexandru: Nu, da, am inteles.
Voicu Catalin: Sa-i transmita clar: „Nu te bagi peste noi, te rog eu!” Colegule, ma uit la tine ca la fratele meu., Nu cumva discuti cu cineva chestiile astea!
Mazare Alexandru: Nu, nimic, daca nu…
Voicu Catalin: Eu am, am vorbit cu cei de la ….(neinteligibil) ….Il incaleca pe procuroru’ sef de acolo, el l-a lansat in …(neinteligibil) …o sa ma-ntalneasca …(neinteligibil) …Doi! Sa vedem la liberali. Am fost la Orban in noaptea aia cand ….(neinteligibil)…L-am sunat pe urma. „Unde esti Ludovic? Iesi afara din….” Eram in sediu. A iesit si Varujan…I-am spus: „Nu vreau sa vorbesc cu tine, du-te inapoi!” I-am spus: „Ludovic, te-am ajutat in momente grele, cu accidentu’ de masina. Te-am ajutat…” Era intr-o situatie…
Mazare Alexandru: El a dat peste fata aia atunci?
Voicu Catalin: …(neinteligibil)…
Mazare Alexandru: Ce mare crima? ….(neinteligibil)
Voicu Catalin: A ramas varianta ca Nu, Nu o tinem. Nici n-o sa spuna.
Mazare Alexandru: Ihi, ihi.
Voicu Catalin: Altfel, daca te roaga sa afle si Geoana, noi spunem NU …(neinteligibil)…
Mazare Alexandru: Era baut?
Voicu Catalin: Da.
Mazare Alexandru: Am inteles.
Voicu Catalin: …(neinteligibil)…cunoaste….(neinteligibil)…”Uite, dom’ne!” Doi. I-am zis: „Ludovic, cand a fost sa …(neinteligibil) …un apartament pe Mosilor”.  Ba, o sa-i spun, am veni la tine cu Casuneanu de mana la birou si te-am anuntat sa aveti grjia ca aveti o capcana intr-un apartament”. El e putin naiv cu bautura. …(neinteligibil) ….Trei! L-am trimis pe Vanghelie …(neintebilibil) ….acolo, l-am trimis…

(…)

Mazare Alexandru: Ce dracu’ fac cu militienii astia?
Voicu Catalin: Nouazeci si noua la suta dintr-un dosar, colegule, asculta ce spun eu….Sunt lucrate de politisti…Politistii au si carciumile, au si casele de c…., au si economicu’ in mana, au si buticarii. Deci, procuroru’ lucreaza prin mana politistului, el supravegheaza dosaru’. Sunt foarte putine cauze care le ia direct de la procuror….
Mazare Alexandru: Bine, am inteles, dar….
Voicu Catalin: Si chiar daca o ia de la procuror, unde lucreaza cu Politia Judiciara….
Mazare Alexandru: Da. Stiu.
Voicu Catalin: ….Procurorii fac o p….! Sunt pe post de lemn.
Mazare Alexandru: Da’ la Parchet, acolo, pe la DNA, pe la Parchet. Pe acolo aveti si niste variante?
Voicu Catalin: Peste tot! Domnule, ti-am spus ca in decembrie 1989 am fost numit aghiotant al primului Procuror General al Romaniei libere, cand nu mai asculta nimeni de nimeni si a functionat 89, 90, toata perioada si toate relatiile mele, am crescut cu ele, odata. Eu tanar locotenent…(neinteligibil)
Mazare Alexandru: Am si eu o intrebare…
Voicu Catalin: Da
Mazare Alexandru: Eu pot sa obtin in speta, acuma, niste achitari?
Voicu Catalin: Sigur ca da…
Mazare Alexandru: Ca tot om e ala…(neinteligibil)…
Voicu Catalin: Dom’ne, daca eu ti-am demonstrat ca in vremurile astea de restriste sunt eu. Si am, am un sistem in mana pe telefoane ci…Telefoanele astea civile….Cum sa spun asa? Am toata Romania aici….Imagineaza-ti, ce va fi pe alea oficiale! Iarta-ma! Plus ca eu sunt un tip de calitate. Vanghelie ma stie de atatia ani…Cand am spus o treaba…(…)

„Dezbatere” despre viitorul DNA, Cătălin Voicu cu Alexandru Mazare și chestorul de poliție în rezerva Constantin Matei.

Voicu Catalin: Sa unim DNA-ul cu DIICOT-ul!
Matei Constantin: Da’ ei stiu….
Voicu Catalin: Ca sa pot da afara pe toata lumea.
Matei Constantin: Da’, poate, il stie Brailoiu mai bine!
Voicu Catalin: Purificare! Nu mai e Directia Nationala Anticoruptie, Directia de Crima Organizata si Anticoruptie! Am de mult proiectul asta in cap. L-ai adus pe Miclescu de la pensie, l-ai pus acolo, ai terminat, e fiara! Dosarul „Flota” a lucrat el, tot cu Vasile Draghici, de la ei de la Constanta si cu Otel, procuroru’ asta…
Mazare Alexandru: Bai, sefule, da’ nu ne ia iar pe noi?
Voicu Catalin: Nu!
Mazare Alexandru: Im?
Voicu Catalin: (vorbeste in soapta): Cine sa va mai ia pe voi?
Mazare Alexandru: Pai, nu stiu, intreb si eu!
Voicu Catalin: Un Dumnezeu, poate, atat!
(…)
Mazare Alexandru: Colegul, cica au reusit sa ne ameteasca! Daca da ordin la ANI si-i face lu’ asta trei dosare in doua luni, cum dracu’ sa nu te gandesti la dobito….?
Voicu Catalin: Si finalitatea care e? A dat la ANI pentru ca la ANI l-a prins pe ala, ca mai are doi, trei oameni, la ANI au fost numiti politici…
Mazare Alexandru: Da.
Voicu Catalin: Si ANI e o institutie fara nici o forta juridica, e un cacat. Tot la Parchet ti le trimite, si acolo le omoram, lasa-le dracu’!

 

sursa evz

Avocat. Avocat Coltuc. Avocat Online. Avocat Banca. Avocat penalist#avocatcoltucDaca nu raspundem in maxim 2-3 ore la…

Posted by Cabinet De Avocat Coltuc on 30 Septembrie 2015

Avocat Drept Penal – Petru-Mihăiţă Coadă trimis in judecata de DNA

Avocat Drept Penal - Avocat penalist dreptul penal al afacerilor

Procurorii DNA Galaţi l-au trimis în judecată pe Petru-Mihăiţă Coadă, adjunct al şefului Poliţiei municipiului Brăila (la data faptelor), pentru favorizarea făptuitorului şi abuz în serviciu. În dosar au fost mai deferiţi justiţiei Geoge-Viorel Ghelase şi Virginel Sasu, agenţi de poliţie la Biroul de Ordine Publică la data faptelor, pentru favorizarea infractorului şi fals intelectual, în formă continuată.

Avocat-Drept-Penal – Avocat penalist dreptul penal al afacerilor

OFICIAL: Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

COADĂ PETRU – MIHĂIȚĂ, adjunct al șefului Poliției municipiului Brăila, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– favorizarea făptuitorului,

GHELASE GEORGE – VIOREL și SASU VIRGINEL, agenți de poliție, în cadrul Poliției Municipiului Brăila – Biroul de Ordine Publică, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– fals intelectual, în formă continuată (2 acte materiale),
– favorizarea infractorului.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
La data de 26 august 2013, inculpații Ghelase George-Viorel și Sasu Virginel, în calitate de agenți de poliție în cadrul Poliției Municipiului Brăila – Biroul Ordine Publică, cu prilejul intervenției în urma sesizării unor acte de violență fizică (altercație în trafic), au falsificat două înscrisuri oficiale (procesul-verbal de sesizare din oficiu respectiv fișa intervenției la eveniment „112”), pe care le-au întocmit și semnat cu acel prilej.

În cuprinsul celor două documente, cei doi agenți de poliție au atestat, în mod deliberat, împrejurarea necorespunzătoare adevărului potrivit căreia agresorul era o persoană neidentificată și au omis, în mod intenționat, să insereze faptul că autorul agresiunii fusese indicat de victimă ca fiind un ofițer de poliție ce deținuse anterior o funcție de conducere în cadrul IPJ-Brăila.

În același context, la data de 27 august 2013, inculpatul Coadă Petru Mihăiță, în calitate de adjunct al șefului Poliției Municipiului Brăila, acționând cu intenție directă, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu prin faptul că, prevalându-se de ascendentul ierarhic profesional conferit de funcția sa, a exercitat demersuri abuzive asupra unui subaltern, agent de poliție, căruia i-a ordonat verbal, în mod ferm (după ce a aflat că cercetările relevaseră identitatea agresorului) ca, în fișa de eveniment pe care agentul avea obligația să o întocmească pentru a fi implementată în fluxul informațional polițienesc, să ateste împrejurarea neadevărată că autorul era necunoscut.

Inițial agentul de poliție respectiv s-a conformat ordinului ilegal și a întocmit, împreună cu o altă persoană, o fișă de eveniment neconformă adevărului, pe care ulterior a refuzat să o înainteze spre implementare în fluxul informațional polițienesc.

În aceeași zi, inculpatul Coadă Petru Mihăiță i-a prezentat șefului ierarhic, în mod deliberat, faptul că autorul agresiunii nu fusese identificat și nici nu existau posibilități obiective de identificare a sa.

Cu toate că, la acel moment, inculpatul Coadă Petru Mihăiță cunoștea identitatea agresorului, el a încercat să îl determine pe Șeful Poliției municipiului Brăila să dispună înregistrarea sesizării ca dosar penal cu autor necunoscut, acesta din urmă nefiind de acord cu cererea respectivă.

Prin aceste demersuri abuzive, inculpatul Coadă Petru Mihăiță a vătămat interesele legitime profesionale ale agentului de poliție căruia i-a ordonat să menționeze aspecte neadevărate în fișa de eveniment, precum și interesele legitime ale Poliției municipiului Brăila ( respectiv efectuarea de activități de cercetare penală în raport de situația de fapt reală, precum și întocmirea de înscrisuri oficiale corespunzătoare adevărului – activități ce se circumscriu interesului general al justiției penale).

Totodată, inculpatul Coadă Petru Mihăiță a mai urmărit să obțină pentru agresor împiedicarea tragerii acestuia la răspundere penală pentru respectivul incident sau, cel puțin, îngreunarea cercetărilor, reușind astfel să obțină, ca folos necuvenit pentru acesta din urmă, întârzierea și îngreunarea cercetării sale penale.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Brăila.

 

Cabinet Avocat COLTUC are o experienta considerabila in drept penal în asistenta și reprezentarea clientilor in dosare penale. Va putem apara interesele si ajuta sa va exercitati drepturile atat în faza de urmarire penala, cat si in fata instantei de judecata. Asistenta juridica in materie penala de care puteti beneficia priveste și dosarele penale aflate în faza de judecata ori în cai extraordinare de atac. Cabinetul de Avocat specializat in Drept Penal garanteaza clientilor atentie și calitate, precum și tratarea cauzelor cu maxima eficienta, diligenta si profesionalism. Cabinet Avocat Sorin Babu este membru al Asociatiei Romane de Stiinte Penale.

 

Avocat Penalist.Avocat Drept Penal.Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz SA anchetata de DNA

Avocat Penalist.Avocat Drept Penal.Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz SA anchetata de DNA

Angajaţii Transgaz au obţinut, în baza prevederilor contractului colectiv de muncă, adaosuri şi beneficii în sumă totală de 625.906.938,84 lei, dintre care 116.998.724 lei reprezintă cheltuieli înregistrate de companie cu efectuarea concediilor de către salariaţi, 38.381.808 lei reprezintă reducerea de 65%, respectiv 50% din costul biletelor de odihnă şi tratament în ţară şi/sau străinătate şi contravaloarea transportului pentru salariaţi şi familiile lor, iar 78.616.916 ei reprezintă cuantumul primelor de vacanţă.

Printre destinaţiile aferente biletelor de odihnă şi tratament care au fost decontate angajaţilor şi membrilor familiilor lor se numără China, Mexic, Emiratele Arabe Unite, Italia, Malta, Spania, Grecia, Turcia, Muntenegru, Federaţia Rusă şi Finlanda.

Transgaz a mai plătit în această perioadă aproape 77 milioane lei pentru ajutorul material acordat angajaţilor contând în contravaloarea a 6.500 mc de gaze naturale pentru fiecare angajat, peste 18,6 milioane lei pentru asigurările voluntare de sănătate, de tip suplimentar, şi peste 15,6 milioane lei pentru contribuţii la fondurile de pensii facultative, de tip suplimentar.

În perioada menţionată, compania a acordat „salariaţilor cu aport deosebit în realizarea sarcinilor din programele de activitate” premii în valoare de 11.778.957 lei, în raport arătându-se că 11 persoane cu funcţii de conducere au beneficiat de sume cuprinse între 31.000 lei şi 73.600 lei.

De asemenea, societatea a acordat sponsorizări de 13 milioane lei Asociaţiei Club Sportiv „Gaz Metan Mediaş”, sponsorizările fiind aprobate de persoane din conducerea Transgaz care aveau şi calitatea de membri ai consiliului director al respectivei asociaţii sportive.

În raportul Corpului de Control al premierului sunt evidenţiate şi cheltuieli „neeconomicoase” cu deplasarea personalului societăţii în interes de serviciu, în ţară şi în străinătate.

Avocat Bun Penalist In Drept Penal-Bucuresti

SIMIONESCU AUREL GABRIEL, primar al municipiului Brăila și ANGHELESCU STOICA, director executiv al Direcției Finanțelor Publice Locale din cadrul Primăriei municipiului Brăila, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunii de:

– abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

La data de 22 iulie 2009, în contextul derulării Programului Operațional Regional, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) în proporție de 85% (ce privea sprijinirea unei dezvoltări economice și sociale durabile și echilibrată teritorial, a tuturor Regiunilor României), Primăria municipiului Brăila a încheiat cu instituțiile abilitate un contract de finanțare ce avea ca obiect „Modernizare Bulevardul Dorobanților, municipiul Brăila”.

În cursul anului 2010, inculpatul Simionescu Aurel Gabriel, în calitate de ordonator principal de credite și responsabil de controlul financiar preventiv, beneficiind de sprijinul inculpatului Anghelescu Stoica, în calitate de director executiv al Direcției Finanțelor Publice Locale din cadrul Primăriei municipiului Brăila, a schimbat, cu intenție, fără respectarea prevederilor legale, destinația sumei de 2.642.179,91 lei, ce reprezintă o parte din cei 15.703.464 lei primiți ca primă tranșă de prefinanțare din fonduri europene, în cadrul proiectului menționat mai sus.
Această sumă de bani a fost folosită în alte scopuri decât pentru cheltuieli eligibile în cadrul proiectului respectiv („Învățământ”, „Locuințe, servicii dezvoltare publică” etc.).
Procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări de „Modernizare bulevardul Dorobanților, municipiul Brăila” s-a desfășurat în mai multe etape, astfel:
– o primă etapă în anul 2009, care a avut ca finalitate anularea procedurii prin decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor,
– a doua etapă, în perioada aprilie – iulie 2010, anulată de același Consiliu,
– a treia etapă, în luna august 2010.
Din probatoriul existent la dosarul cauzei a rezultat că modalitatea de fraudare a procedurilor de atribuire a unor contracte de prestări servicii ori execuție lucrări la nivelul autorităților publice locale a fost aceea ca anumite firme agreate, în conivență cu reprezentanții și funcționarii din cadrul autorităților publice locale, fie să ofere prețul cel mai mic/cea mai bună ofertă economică, fie să îndeplinească “anumite” condiții (tehnice, profesionale, etc.) apreciate ca esențiale de către membrii comisiilor de analizare și evaluare a ofertelor, condiții care, bineînțeles, erau stabilite în mod evident în scopul arătat mai sus.
Această situație a condus ca, în timp, anumite societăți comerciale să dețină monopolul lucrărilor licitate de autoritățile publice locale din municipiul Brăila, respectiv Consiliul Județean Brăila și Primăria municipiului Brăila. Astfel, aceste firme au câștigat marea majoritate a contractelor de achiziție publică pe plan local și județean.
În acest context, la data de 22 decembrie 2010, Primăria Municipiului Brăila a încheiat cu o asociere de firme un contract de achiziție publică, în condițiile în care oferta financiară a acesteia a fost mai mare decât cea clasată pe locul al doilea, care ar fi trebuit să fie desemnată câștigătoare.
Prin încheierea acestui contract, inculpații Simionescu Aurel Gabriel și Anghelescu Stoica și-au îndeplinit cu intenție, în mod defectuos, atribuțiile de serviciu ce derivau atât din calitatea de ordonator principal de credite și responsabil de controlul financiar preventiv, cât și din calitatea de responsabil cu viza de control financiar preventiv și președinte, cu drept de vot, al comisiei de evaluare ofertelor.
Acest lucru a fost posibil prin stabilirea unor criterii vădit discriminatorii de calificare și de selecție a ofertelor, în procedura de atribuire a contractului de lucrări menționat, organizată și în anul 2009 (procedură anulată prin decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor).
Concret, cei doi inculpați au avizat și aprobat documentația de atribuire a contractului respectiv către asocierea de firme care propusese suma de 99.992.906,29 lei pentru executarea lucrărilor, cauzând prin aceasta, vătămarea intereselor legitime ale ofertantului clasat pe locul al 2-lea, care a acumulat cel mai mare punctaj în urma aplicării algoritmului de calcul în evaluarea ofertelor și care ofertase pentru lucrări suma de 65.648.502,88 lei.
Prin acțiunile inculpaților Simionescu Aurel Gabriel și Anghelescu Stoica a fost produs Primăriei Brăila un prejudiciu de 39.829.735,31 lei, din care 24.985.162,27 lei reprezentând finanțare nerambursabilă primită de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională și 14.844.572,66 lei prejudiciu adus bugetului local al municipiului Brăila.

__________________________________________________
Puteti verifica starea dosarului dvs.,dupa ce deveniti client al nostru pe http://www.coltucstaredosar.com introducand CNP-ul dvs.
__________________________________________________
Putem discuta gratuit pe facebook messenger si whatsapp. Datele noastre: facebook messenger – avocatcoltucoficial si whatsapp – +40745150894
__________________________________________________
Puteti instala si aplicatia Gratuita Avocatul din buzunar de pe Google Play/Magazin Play
__________________________________________________
Datele noastre virtuale:
http://www.facebook.com/avocatcoltucoficial
https://plus.google.com/+AvocatColtuc
https://ro.linkedin.com/in/coltucmarius

__________________________________________________
Cabinet de avocat Coltuc

COLTUC SI ASOCIATII SAI


avocat – practician in insolventa COLTUC MARIUS VICENTIU
+40745150894