Menţionăm faptul că, deşi tema clauzelor abuzive în contractele încheiate cu profesioniştii a fost una îndelung dezbătută, totuşi, având în vedere atât recenta decizie a CJUE mai sus menţionată (care readuce în prim-plan clauzele abuzive din contracte), dar şi multitudinea unor asemenea clauze atât în contractele încheiate cu băncile, cu instituţiile financiar-nebancare, dar şi cu societăţile de asigurări, cu societăţile de telefonie mobilă, cu furnizorii de energie electrică, gaz, apă, salubritate, termoficare etc, toate acestea au constituit motive suficiente pentru a prezenta în acest articol câteva aspecte referitoare la clauzele abuzive din contracte.
Când consideră Legea că o clauză este abuzivă?
O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.
Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor Legii pentru restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidenţiază că acesta a fost prestabilit unilateral de profesionist.
Reţinem că, dacă un profesionist pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, şi, pe cale de consecinţă nu este o clauză abuzivă, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.
Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerinţele de preţ şi de plată, pe de o parte, nici cu produsele şi serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj uşor inteligibil.
Există în Lege exemple de clauze considerate ca fiind abuzive?
În anexa care face parte integrantă din Lege sunt redate, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive.
Fără a insista foarte mult pe exemplele oferite de Lege, arătăm că, în practica instantelor, s-a constatat, de exemplu, că suntem în prezenţa unei clauze abuzive într-un contract de credit dacă într-un astfel de contract există o clauză contractuală care acordă dreptul băncii de a modifica unilateral dobânda creditului, în raport de o marjă fixă stabilită exclusiv de către bancă.
Ce se întâmplă cu contractul în cazul în care se constată existenţa unei/unor clauze abuzive?
Clauzele abuzive cuprinse în contract şi constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula în continuare, cu acordul consumatorului, numai dacă după eliminarea acestora mai poate continua.
În măsura în care contractul nu îşi mai poate produce efectele după înlăturarea clauzelor considerate abuzive, consumatorul este îndreptăţit să ceară rezilierea contractului, putând solicita, după caz, şi daune-interese.
Ce poate face consumatorul/persoana prejudiciată în cazul în care constată existenţa unei clauze abuzive?
În cazul în care consumatorul*/persoana prejudiciată a constatat existenţa unei clauze abuzive într-un contract încheiat cu un profesionist**, acesta are posibilitatea să denunţe clauza respectivă formulând în acest sens o sesizare sau are posibilitatea de a invoca în mod individual nulitatea clauzei pe cale de acţiune (ori pe cale de excepţie), în condiţiile legii.
Ce se întâmplă în cazul în care consumatorul/persoana prejudiciată alege să denunţe clauza abuzivă formulând o sesizare?
Dacă consumatorul/persoana prejudiciată alege să denunţe clauza abuzivă formulând o sesizare, atunci organele de control efectuează verificări la sesizarea persoanei prejudiciate (reţinem că organele de control se pot sesiza şi din oficiu).
Potrivit art. 8 din Lege, controlul respectării dispoziţiilor Legii se face de către reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, precum şi de către specialişti autorizaţi ai altor organe ale administraţiei publice, potrivit competenţelor.
Profesionistul are obligaţia de a prezenta organelor de control, în original, contractul/contractele încheiat/incheiate cu consumatorul.
Organele de control abilitate încheie un proces-verbal prin care se consemnează faptele constatate cu ocazia verificărilor făcute, precum şi articolele din lege încălcate de profesionist.
În cazul în care constată utilizarea unor contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, organele de control prevăzute la art. 8 din Lege vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. La cererea de chemare în judecată va fi anexat şi procesul-verbal mai sus amintit.
De asemenea, reţinem că asociaţiile pentru protecţia consumatorului care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 30 şi 32 din OG nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îl pot chema în judecată pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, în instanţă, pentru ca aceasta să dispună încetarea folosirii acestora, precum şi modificarea contractelor aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.
Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale. În acest caz, instanţa va aplica şi amenda cuprinsă între 200 şi 1000 de lei.
În schimb, dacă instanţa constată că nu sunt clauze abuzive în contract, va anula procesul-verbal întocmit.
În fine, reţinem că hotărârea instanţei de judecată este supusă apelului, conform prevederilor noului Cod de procedură civilă.